1,766 matches
-
avea o bucată de pâine, cu care și-ar fi putut întări puterea. Fiind un copil de doar doisprezece ani, se întorcea seara acasă înfometat și obosit, iar frații mai mari îi mai dădeau încă ordine de muncă. Se ascundea, sărmanul, pe unde putea, ca să nu fie văzut de ei și își plângea amarul. Își amintea, cum odată îl năpădiseră păduchii și nu era nimeni ca să-l ajute să scape de ei, dacă nu era mama, cine putea avea grijă de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu fie văzut de ei și își plângea amarul. Își amintea, cum odată îl năpădiseră păduchii și nu era nimeni ca să-l ajute să scape de ei, dacă nu era mama, cine putea avea grijă de bietul copil? Se ducea, sărmanul, într-o râpă, ca să nu-l vadă nimeni și, singurel, cu mâinuțele căuta păduchii și îi omora. Lipsa mamei a fost cea mai mare suferință a lui din copilărie, care l-a marcat pentru tot restul vieții. Pentru un copil
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
vânzare la piață. O fi pus și el ceva în geanta lui, din puținul pe care îl avea, ca să vândă pentru a acoperi alte nevoi sau, cine știe, poate se ducea la cineva apropiat în vizită la spital? Mulți bătrâni, sărmanii, nu au bani nici pentru medicamente. Se gândi la părinții ei și i se făcu dor de ei. Bătrânul privea trist prin geam, gândindu-se la ceva ce numai el știa. Domnișoara tânără și modest îmbrăcată se ridică de pe scaunul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
astea, că se adună, și se tot adună, că te doare capul, ținându-le numărul, mai rău decât cu turbatele alea apucate, mereu și mereu, de hachițe, ca niște mușcate de streche, de pe unde pe om nu-l bate soarele! Sărmanul, Blândul Costache al nostru, cel urgisit de soartă! Oneștii Se apropia ora de dragoste - o dragoste pătimașă, bazată numai pe interese personale, în primul rând, și familiare, în al doilea. Ema începuse să-și îndepărteze de pe picioarele apetisante și chemătoare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
animal! Cred că suferea cumplit! Și-a lipit botul de pieptul meu, căutând parcă mângâiere. Tremura din toate încheieturtile și ofta din străfunduri...L-am mângâiat pe frunte și am privit în ochii lui... Lăcrimau!!! Câtă durere să fi avut sărmanul!!! Îl mângâiam pe bot în neștire. Parcă îmi pierise glasul...Într-o clipită, m-am gândit: „Da’ mama de ce nu-i aici? Ea știe ce s-o întâmplat?” Nu. Nu știa nimic de groaznica întâmplare! Din ce cauză și-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
amurgească. Geana roșie de la asfințit, era semn că gerul nu va slăbi peste noapte. Toată noaptea, mama a tot mers să vadă ce face armăsarul și se întorcea vorbind de una singură: „Îi cuminte, băiatul...Ce a avut de tras, sărmanul! Da’ i-a trece lui. Mâine îi aducem doctorii și carnea o să se prindă la loc. Numai de n-ar obrinti pe gerul ista...Da’ are mama grijă să nu răcească flăcăul”...Când razele soarelui își făceau loc printre florile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-l, că îi sloi de gheață! Când mergi și te lupți cu troienele te încălzești, dar când stai îi altă treabă. Și unde mai pui sângele pierdut până l-am găsit noi? Dar dacă nu-l găseam? Până dimineață îngheța, sărmanul - a vorbit cu tremur în glas Mitruță. Aista o fost norocul lui și bucuria noastră. Și acum, la drum, oameni buni! Mergeau de o bună bucată de vreme și toate se petreceau după cum au fost rânduite. Din ultima sanie însă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
asta o să v-o spun. Pînă în vîrful unghiilor, chiar și Tușica e o zînă pe lîngă ea, să nu mai spun de Angelina sau Delfina, niște îngerași în comparație cu zgripțuroaica aia. Cît despre viața domnului Președinte, vai de capul lui sărmanul, l-au pasat băieții ca pe o minge de fotbal în ultimii douăzeci de ani, au făcut ce-au vrut cu el, l-au complexat, l-au umilit ca să se sature. București, Iași, Timișoara și retur, Hidrocentrale, Editura Tehnică. întrebarea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cinci ani poveștile inventate de mine, s-a străduit să-mi intre În voie, a suportat glume și răutăți din partea mea, și m-a așteptat ca un câine credincios. În toți acești ani ar fi vrut poate să-și spele sărmanul păcatele, dar nu a avut destulă putere și curaj. -Mi-ar fi plăcut să-l cunosc, mie oricum Îmi place viața pe care o duc și nu aș vrea să mi-o schimb, Antoniu. Ce sunt luminițele alea din depărtare? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Mă doare cumplit. Era ea, sunt sigur. Cine să sune la telefon la ora șapte dimineața? Eu nu-l am decât pe porumbelul meu alb care ciugulește firimituri de pe pervazul ferestrei În fiecare dimineață, dar el nu poate da telefon sărmanul. El simte că-mi este drag. Era ea, sunt sigur, malefică, Împinsă de propriile instincte să mă terorizeze, să mă facă să uit leagănul În care trupușorul pruncului nostru, răspândea un miros de lapte vanilat. Era ea. Nimeni nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a ști,,. Față de colegi și-a câștigat repede renumele de tip cu care,, nu-era-bine-să-fii-În-relații-prea-strânse,, Banii veneau cu regularitate de la părinți, adăugându-se la bursa de merit. Locuia În capitală, unde era student, În gazdă, la o familie de pensionari. Umblau sărmanii numai În vârful picioarelor În prezența lui, ca să nu-l ,,deranjeze,, și amețiți de fericirea care căzuse pe capul lor: aceea de-a câștiga niște bani și de-a avea un ,,fiu,, pe care nu-l concepuseră În lunga lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din somnul de veci, Kawabata ar putea să-i reproșeze ceva. Locuitorii ghetoului au spart rândurile, s-au Împrăștiat. Câțiva au aprins mucuri de lumânări și le-au Înfipt În pământ. Ca Încheiere, ca ultim gest al unei misiuni Încheiate, sărmanul Kawabata este așezat Înapoi pe scândură și Împins În burta mașinii. Câinele lui Ben are un moment de disperare În care se chinuie să urce și el În mașină, lângă cu mort. Este alungat de roșcovan cu o lovitură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sfârșit toată povestea. Apoi a vrut să mă pedepsească. — Adică n-a avut nici o clipă cu adevărat intenția de a se însura cu ea? — Ei, el și-a închipuit că are această intenție, dar nu făcea decât să se amăgească, sărmanul. Pentru o scurtă perioadă a intervenit între noi o răceală, ceea ce ne-a făcut viața un chin amândurora. Ți-ai dat seama, fără îndoială, că mă frământa ceva. Alexander și-a închipuit că are nevoie de ceva nou în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cineva care, hotărât lucru, are asupra ei - da, o pizdă! Toate au pizde! Chiar sub rochie! Pizde numai bune de futut! Și, domnule doctor, excelență, sau cum ți-o fi zicând - pare-se că nici nu contează câtă pizdăraie capătă sărmanul, nenorocitul, fiindcă, în timp ce pompează păsărica de azi, visează deja la cea de mâine! Oare exagerez? Oare mă amăgesc numai și numai ca să mă dau mare? Sau, poate, sunt un lăudăros? Oare neliniștea asta, pofta asta de sex să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
obicei, trec doar câteva minute până când neliniștea îi ajunge la paroxism. „Pe unde o fi?“, geme ea de fiecare dată când pe stradă apare o pereche de faruri ce se dovedesc a nu fi ale lui. Unde, vai, unde-i sărmanul nostru Odiseu! Sus la etaj, unchiu’ Hymie e acasă, peste drum, Landau e acasă, toată lumea e acasă până-n cinci patruzeci și cinci, numai tata nu, iar la radio se anunță că un viscol greu, venit de la Polul Nord, se năpustește deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Czinner. Îl putea insulta fără să se teamă de urmări, pentru că presa avea puterea să-i crească vânzările cărților. — Sunteți domnul Quin Savory? Întrebă ea și văzu cu coada ochiului cum atitudinea preotului se schimbă Într-una de respectuoasă atenție. Sărmanul prostovan, se gândi ea, e impresionat de un tiraj de o sută de mii de exemplare! Noi vindem două milioane. De douăzeci de ori mai mulți oameni vor auzi mâine despre doctor Czinner. Reprezint publicația Clarion. Vrem un interviu. — Sunt puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Începeți dumneavoastră hora. Atunci vreau să pot pune pe cele două pagini din mijloc „Povestea doctorului Czinner. În exclusivitate pentru Clarion“. Nu puteți spune că nu-s rezonabilă. Nu am nimic de declarat. Domnișoara Warren Își retrase mâna. Crede oare sărmanul de el, se Întrebă ea, că se poate interpune Între ea și cele patru lire În plus pe săptămână, Între ea și Janet Pardoe? Bătrânul prost și Încăpățânat de pe locul din fața ei deveni imaginea tuturor bărbaților care-i amenințau fericirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
școală, nu-l mai puteau iubi. Îl auzise pe tatăl său spunându-i o dată „Domnule“. Lumânările acelea se stinseseră de timpuriu și abia dacă observase că lipsesc două Între atâtea altele, pentru că el avea o datorie față de pacienții săi, față de sărmanii din Belgrad, și, Încet-Încet, se năștea și ideea datoriei lui față de toți cei din categoria lui socială, indiferent de țară. Părinții lui răbdaseră de foame ca el să devină doctor, el Însuși răbdase de foame și-și periclitase sănătatea ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nasul care fusese Îndreptat printr-o operație estetică și mai purta cicatricea. Ostilitatea Între evreul declarat și cel deghizat apăru imediat În zâmbetul conspiratorului, În strângerea vârtoasă de mână, În evitarea privirilor: — Îl așteptam pe agentul nostru, spuse Myatt. — Ah, sărmanul Eckman, sărmanul Eckman, oftă Stein, clătinându-și capul blond. — Ce vreți să spuneți? — De fapt, de asta sunt aici. Să vă cer să veniți s-o vedeți pe doamna Eckman. Este foarte Îngrijorată. — Vreți să spuneți că el nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fusese Îndreptat printr-o operație estetică și mai purta cicatricea. Ostilitatea Între evreul declarat și cel deghizat apăru imediat În zâmbetul conspiratorului, În strângerea vârtoasă de mână, În evitarea privirilor: — Îl așteptam pe agentul nostru, spuse Myatt. — Ah, sărmanul Eckman, sărmanul Eckman, oftă Stein, clătinându-și capul blond. — Ce vreți să spuneți? — De fapt, de asta sunt aici. Să vă cer să veniți s-o vedeți pe doamna Eckman. Este foarte Îngrijorată. — Vreți să spuneți că el nu mai e? — Dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
sa. — Acestea au fost, desigur, Încheiate. — V-a spus dumneavoastră că nu va cumpăra? — A cumpărat. Myatt aprobă din cap. Nu era surprins. Probabil că În spatele dispariției lui Eckman se ascundeau destul de multe. Stein spuse Încet: — Sunt foarte Îngrijorat În privința sărmanului Eckman. Nu suport gândul că ar putea să se fi sinucis. Nu cred că trebuie să fiți Îngrijorat. S-a retras doar din afaceri... presupun. Puțin cam În grabă. Vedeți, spuse Stein, avea griji. — Griji? — Păi, era sentimentul acesta că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
va fi uitat, pentru că nu făcea parte din ordinea firească a vieții și pentru că nu avea explicații. Spuse: — Cred că vă dați seama că un asemenea contract poate fi făcut oricând praf. — Nu sunt de aceeași părere, spuse domnul Stein. Sărmanul Eckman a fost agentul dumneavoastră acreditat. L-ați Împuternicit să negocieze. — N-a fost niciodată Împuternicit să semneze asta. Nu, domnule Stein, mă tem că asta nu vă e de nici un folos. Domnul Stein se așeză pe sofa și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vă vâr nimic pe gât, spuse el. Deviza mea este: Nu lăsa niciodată la ananghie un tovarăș de afaceri. Aș rupe În bucăți contractul acela chiar acum, domnule Myatt, dacă asta s-ar cuveni să fac. Dar, vedeți dumneavoastră, din moment ce sărmanul Eckman a semnat, cei de la Moults au renunțat. Acum nu vor mai avansa altă ofertă. — Știu cât de interesați erau cei de la Moults de stafide, spuse Myatt. — Însă, vedeți, domnule Myatt, În circumstanțele date și cu toată prietenia, vă anunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
interesele. Vă deranjează dacă fumez? — Serviți un trabuc. — Vă deranjează dacă-mi fac o pipă? Domnul Stein Începu să Îndese un tutun gălbui și dulceag În bolul pipei. Presupun că Eckman s-a ales cu un comision din asta? — Ah, sărmanul Eckman, spuse enigmatic domnul Stein. Mi-ar face plăcere să veniți și s-o vedeți pe doamna Eckman. E foarte Îngrijorată. — Dacă a fost vorba de un comision destul de mare, nu e cazul să fie Îngrijorată. Domnul Stein zâmbi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
voi putea permite, izbucni vesel domnul Stein. Dacă stau să mă gândesc cum sunt fetele din ziua de astăzi, nu cred. În după-amiaza aceasta trebuie să sosească o nepoată de-a mea. A călătorit cu trenul dumneavoastră de la Köln. Fiica sărmanului Pardoe. Myatt Își scoase tabachera și, În timp ce Își alese un trabuc și-i tăie capătul, decise ce va face. Începea să-l disprețuiască pe Stein. Acesta vorbea prea mult și Îi scăpau informații suplimentare. Nu-i de mirare că afacerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]