3,569 matches
-
săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de Stahl putem identifica în principal reguli de autoritate și mai puțin reguli de poziționare. Este interesant faptul că, atunci când putem identifica o regulă de poziționare, ea este de obicei construită în raport cu nivelul constituțional, mai concret în raport cu problematica recunoașterii funcționarilor sătești de către stat. Putem concluziona astfel că funcțiile specializate au apărut ca urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși sunt și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
autoritatea în satele devălmașe, distribuția autorității între diverse poziții era implicită, nu explicită și influențată de persoanele care ocupau funcțiile respective. Din acest motiv putem concluziona că aranjamentele respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată, în lipsa regulilor stricte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată, în lipsa regulilor stricte. „Singura regulă strictă era că doar această adunare hotăra asupra lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că, în satele aservite, împărțirea terenului sătesc este reglementată de către nivelul constituțional prin legea agrară din 1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
destinație agricolă și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că, în satele aservite, împărțirea terenului sătesc este reglementată de către nivelul constituțional prin legea agrară din 1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă sistemul de aservire dintre țărani și boieri, criteriul după care un țăran primea pământ în cele două treimi era să fi prestat clacă, iar criteriul după care un boier primea o treime era să fi avut
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o parte din pământul pe care îl aveau, în dijmă, altor cultivatori, liberi, dar lipsiți de pământ”. Aceștia aveau dreptul să cultive terenul care le revenea pe baza arborelui genealogic. Prin urmare, regula de bază care reglementa accesul la terenurile sătești era claca în satele aservite și spița de neam în satele libere. În primul caz avem de a face cu o regulă de acces stabilită prin intermediul nivelului constituțional, iar în al doilea caz este vorba de o regulă de acces
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
este vorba de o regulă de acces stabilită la nivelul alegerii colective, puternic internalizată și recunoscută de nivel constituțional. Dată fiind independența mai mare de a se autoorganiza, satele libere aveau și reguli de cuprindere clar stabilite în ceea ce privește împărțirea terenului sătesc. Întâlnim astfel de reguli în cazul formării unor sate noi pe vechile hotare. Astfel, dacă terenul avea o valoare economică omogenă, atunci împărțirea se făcea prin tehnica crăpării (tăierea în lung a terenului respectiv); dacă terenul era mai fertil în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
II, p. 164). Dată fiind structura dovezilor empirice furnizate de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
promotorii mișcării cooperatiste, s-a remarcat în mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician și om politic, considerat pe drept cuvânt ctitorul băncilor populare cooperatiste. În perioada 1891-1902 apariția a numeroase societăți cooperatiste de credit, denumite și "bănci populare sătești" a marcat afirmarea mișcării cooperatiste în România. Începând cu anul 1898, Spiru Haret devine principalul susținător al extinderii și organizării mișcării cooperatiste fiind și inițiatorul primei legi a cooperației. De atunci și până astăzi, ca pretutindeni în lume, cooperația de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
-mă la Gorbaciov. Pentru că el spune: Situația economică a Uniunii — vasăzică după 70 de ani de marxism-leninism — e catastrofică. Punct. Și apoi optează pentru leninism! Adică pentru cadavrul din Piața Roșie, care a creat dezastrul ăsta... SAT ȘI ORAȘ Cultura sătească este aparent anonimă; anonimatul în această sferă este o simplă ipoteză de lucru. Nu poți spune că la sat oamenii gândesc în cor; oamenii nu gândesc în grup... La baza culturii țărănești este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonimă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o parte din apa necesară orașului Breaza, este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează un debit mediu de 85 l/s, din care 15 l/s apă industrială și 70 l/s apă potabilă, iar puțurile sătești și cele de mică adâncime 45 l/s, din 40 l/s apă potabilă. În acest sector există deci probleme deosebite ridicate de deficitul de apă din zona Predeal - Sinaia - Câmpina, deficit care afectează activitățile turistice și industriale. Pentru dezvoltarea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-i ulterior destinația, se află la intersecția străzii Republicii cu strada Gării. -Alte monumente -Triptic “Fruntații Satului”. lângă biserica din Capul Câmpului -Triptic “Fruntații Satului”, lângă biserica din Breaza de Jos -Triptic ”Fruntații Satului”, pe strada Gării -Locuință de factură sătească, str. Republicii nr. 51 -Prăvălie și locuință de factură sătească (fosta Alexandru Bondoc) str. Republicii nr.72 -Locuință de factură romantică, str. Victoriei nr. 5 (fosta General Ceausu) -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii nr. 210 -Locuință orășenească de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
strada Gării. -Alte monumente -Triptic “Fruntații Satului”. lângă biserica din Capul Câmpului -Triptic “Fruntații Satului”, lângă biserica din Breaza de Jos -Triptic ”Fruntații Satului”, pe strada Gării -Locuință de factură sătească, str. Republicii nr. 51 -Prăvălie și locuință de factură sătească (fosta Alexandru Bondoc) str. Republicii nr.72 -Locuință de factură romantică, str. Victoriei nr. 5 (fosta General Ceausu) -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii nr. 210 -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii, nr. 133 Se desprinde concluzia că
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Nu ceruse bani, nu acceptase nici măcar să ia vreuna din găinile care scăpaseră de incendiu. Zisese Te-am ajutat fiindcă am putut, cum să stau cu mâinile în sân? Îmbătrânise brusc după ce aflase că Zamfir al lui furase din magazinul sătesc și avea să stea la pușcărie niște ani. Se cocârjase sub gânduri, iar atunci când venea noaptea și nu-l vedea nimeni, se ridica din pat și plângea pe întuneric. Zicea De ce, mă, Zamfire, că eu te am învățat de bine
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de mașini și transport forestier, Stațiunea de mașini agricole, peste 20 de ateliere de diferite profile, o moară și o brutărie. În satele comunei, aproape 40% din locuințe erau noi. Electrificarea lor era parțială. Comerțul: magazin universal la Lespezi, magazine sătești în fiecare localitate, restaurant la Lespezi și bufete în sate. Era de asemenea un mic abator, târguri săptămânale (vinerea) și un bâlci anual (de Sf. Ilie). Cultura și învățământul. Existau cinci cămine culturale, grădinițe, școli de 4 și 8 ani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai ales al celor de mare tonaj - este în proces de reabilitare; - Drumul județean (DJ 208A) Lespezi - Vânători este pietruit, dar degradat și greu accesibil pe timp nefavorabil; la fel sunt și drumurile spre Sirețel și Tătăruși; - Drumurile comunale și sătești sunt pietruite, fiind accesibile chiar și pe timp nefavorabil, fiind puține drumurile de pământ, neaccesibile; - Drumul spre Probota are nevoie urgentă de peste 2 km de asfalt. Gradul de vascularizare rutieră este de 0,582 km drumuri județene și comunale la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1849-1856), Petrache Cazimir, care îndeplinea funcția de director al „Departamentului bisericesc și al Instrucțiunii Publice” se tocmește „Așezământul pentru reorganizarea Învățăturilor publice în Principatul Moldovei”, prima lege școlară moldovenească și prevedea înființarea de școli primare la sate - 63 de școli sătești, câte una în fiecare plasă, pregătirea cadrelor didactice, gratuitatea învățământului primar. Interesantă este dispoziția prin care se suprimă pedepsele corporale „mustrarea cu bătaie se ridică cu totul dintre pedepsele copiilor, fiecare dintre domnii profesori va întrebuința după măsura vinei: povățuirea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
27 prezenți; Clasa a V-a: 22 de elevi înscriși, 15 prezenți; Clasa a VI-a : 15 elevi înscrisi, 12 prezenți ; Clasa a VII-a: 26 de elevi înscriși, 24 prezenți; În perioada de început a învățământului, elevii din școlile sătești susțineau două examene pe an: unul semestrial, între 2-5 ianuarie, altul general, între 10-22 iunie. În secolul al XXlea examenul de absolvire a cursului primar se desfășura în a doua parte a lunii iunie și, pentru prestigiul de care se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cel puțin în detalii, dacă nu chiar în schema lor arhitecturală -, toate împărtășind însă același aer de familie. În principiu, coloana sonoră a spectacolului incorporează trei categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]