955 matches
-
este poezia? - întrucât ce este nu a reușit nimeni să definească. Vibrația autentică, în cel mai bun caz, nu trece de pârleazul literei tipărite, pentru că îndeobște nici nu se apropie de acesta. Promițătoare sunt, cel puțin parțial, Refuz (cu îndemnul sacadat: „Spargeți oglinda!”), Timp rău, Doar el (cu sintagme din cărțile lui Marian Barbu: „provizii de soare”, „ghiol” - al cuvintelor, „colonel” - hoinar...), De-ai fi (ecouri dintr-un șlagăr al compozitorului Al. Mandy), Zbor frânt (una dintre cele mai izbutite piese
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
mai există nici o zbatere inutilă. Această înlănțuire a nașterii, a trezirii la viață, a îmbătrânirii și iminentei morții devine clară și pătrunzătoare. Pacienții se agață de oricine cu o rapacitate devoratoare. Acțiuni învățate automat de-a lungul anilor se precipita sacadat . Amintiri selective revin și se pierd la fel de repede. Ai senzația că și le doresc doar pe cele frumoase ca-ntr-un perpetuu joc transcendental. Ele rămân singurele stavile care-i forțează și-i opresc în această ... Citește mai mult Mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
mai există nici o zbatere inutilă. Această înlănțuire a nașterii, a trezirii la viață, a îmbătrânirii și iminentei morții devine clară și pătrunzătoare. Pacienții se agață de oricine cu o rapacitate devoratoare. Acțiuni învățate automat de-a lungul anilor se precipita sacadat . Amintiri selective revin și se pierd la fel de repede. Ai senzația că și le doresc doar pe cele frumoase ca-ntr-un perpetuu joc transcendental. Ele rămân singurele stavile care-i forțează și-i opresc în această ... XXXI. CARAVAGGIO MICHELANGELO MERISI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
clipoceau între maluri, mirosea a sevă de primăvară. Ne așezăm pe prima bancă, învăluiți în albăstrimea înserării. Mâna Marianthei tremură ușor în mâna mea, la fel de tremurătoare. Ochii mei se scufundă în diamantele negre, amețitoare, ale ochilor ei... Ea respiră ușor, sacadat, iar trupul îi vibrează ca o coardă atunci când ne trezim înlănțuiți, eu cu brațele în jurul mijlocului ei, ea ținându-mă de după gât. Gurile noastre se apropie, ne strivim unul pe celălalt într-un sărut... Un sărut lung-prelung, greu de spus
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1406383742.html [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (RESPI)RAȚII Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului căldura își unduiește trupul șerpesc desculț orașul urcă în autobuzul sașiu parcul semeț respiră sacadat fusta mea mov eclipsează trotuare lascive traversez pe roșu academic doar în sandale obtuze tocurile încinse de asfaltul fierbinte emană iubire îmi întinzi palma ca o hartă scindată surâsul tău îmi pictează haine fariseic nervii scelerați se solidarizează nuduri decorează
(RESPI)RAŢII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1403001810.html [Corola-blog/BlogPost/349785_a_351114]
-
nu-mi place să-i fac pe cei din jur să se simtă frustrați. Accept deci și-o invit să ne ridicăm. -Auzi?! Dar să știi că merg cu tine doar dacă... Și-ncepe lungul șir de condiții... Le rostește sacadat... Și sunt multe... Dar cine-o mai aude?! Îmi îngădui și eu o pauză... Mă las furată de amintiri... de expertiza mea în ceea ce o privește... A doua zi, o culeg dupa o așteptare depășind sfertul academic. E ușor înnourată
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1492925311.html [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
se-arate în a vieții carte Luminări de fapte ... ÎNTRE LUMI Liniștea sapă adânc în fundamentul timpului Despică firul clipei în unde șovăelnice, Un trup încremenit dual, Lumină fir între viață și moarte Coboară sau urcă o dâră rece Pașii sacadați ai unei inimi cheamă lumina orbitoare. Tărâmul întunericului cald se pierde. Strigăt de viață, fericire. Clipă incertă dual sfâșiat de neant. Ochi încețoșați de lumină și întuneric Bucurie, trisțe Duplicitare trepte spre lumină. Mamă Prunc Infinit Tată. PUNTEA CERULUI limbi
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_intalnire_cu_nemurire_camelia_tripon_1342186983.html [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
decât conștientizând că răul nu este altceva decât suma energiilor telurice care ne domină când nu știm cum să ne facem scutul de apărare al întregului nostru corp. Cuvintele anume, pe care le rostim într-o continuă meditație și șoptire sacadată, deschid porțile codificate ale Celui de Sus. Recunoașterea răului prin cuvinte destăinuite rupe lanțul de energii malefice care ne împresoară trupul. Atunci, când răul ne simte dezarmați, datorită gravei noastre slăbiciuni, pătrunde în materia cenușie prin cuvinte, pentru că numai cuvântul
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
stelelor picura halucinant între simțurile noastre pierdute, curgeam din unul în altul, ne durea, era prea mult! Calea îngerilor le era deschisă... Un sărut amețitor acolo unde trupul îți cere, închide ochii, să simți zeița din tine! O respirație grea, sacadată, pătrunsă de o dulce durere, aveai soarele în priviri, însă abia acum l-ai zărit! Avem datoria de a fi fericiți... Râul acela e uriaș, știe toate undele viselor, le-mbrățișează, filtrându-le cântecul de umbre, și le trece pe
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464507261.html [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
vrei să-i simți în vene murmurul iubirii, îmbătat de sunetele ei de dragoste, să vrei să simți cum freamătă și cum palpită, să simți susurul bucuriei și cum plăcerea vă inundă! Să vrei să te răscolească cu respirația ei sacadată, cu geamătul iubiririi să te readucă la viață, să vrei să te privească cu ochii ei mirați, de diamante negre, să vrei să-ți șoptească, mereu și mereu, că te iubește! Iubirea ce i-o porți în suflet, în stele
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
și în final într-o seară ploioasă și cu multe tunete o fată i-a povestit mamei sale despre o fetiță bibelou și un câine fără umbrelă! Bucuria și râsul sincer al mamei i-au trezit lacrimile fetei, ce cădeau sacadat ca o ploaie de toamnă peste un câine creț, lățos, mare și leneș pe care l-a iubit din tot sufletul în primele clase de școală! Referință Bibliografică: Fetița bibelou și câinele fără umbrelă / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1447785222.html [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
imensa majoritate a celor 79-80 de capitole ale cărții sale, scrisă în stil somptuos, dar sprinten, incitant, alternând exprimarea în fraze lungi (însă deloc greoaie, ci vii, foarte vii, nelăsând impresia că ar fi stufoase) cu serii de propoziții scurte, sacadate, în ritm cinematografic, ca în proza sud-americană ori ca o dezlănțuire aprigă de pugilist profesionist de categorie pană, cocoș, ușoară, mijlocie mică, în năucitoare lovituri directe, două-trei-patru, combinate cu croșee și upercuturi devastatoare. Fără a fi numerotate de autoare, concepute
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
dătător de fiori, care poate fi înscris în prelungirea motivelor ,,Fortuna labilis” și ,,Memento mori”, atât de uzitate în literatura europeană și română de acum o jumătate de mileniu. 14 dintre cele 17 versete, ale capitolului menționat, încep prin repetarea sacadată a icnetului existențial ,,Mi-e frică...” - de la: ,, Mi-e frică de întuneric..., de păianjeni..., de moarte...”, până la urletul visceral: ,, Mi-e frică de frică, mi-e groaznic de frică, mi-e frică de corbul lui Edgar Allan Poe, să nu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
perdeluțe brodate acoperind fereastra înaltă, cu gemulețe multe. Din nou, am privit afară, și zgomotul ploii mi-a amintit de o seară petrecută pe un peron. Sosisem cu trenul și tare mult îmi plăcea călătoria pe șinele lungi și zgomotul sacadat pe care îl urmăream cu aceeași plăcere cu care mai târziu am ascultat simfoniile lui Mahler. O emoție amestecată cu împlinire, speranță, tristețe, toate la un loc. Se luminase puțin cerul când am privit pe fereastră. Tata a deschis geamul
DE UNDE AM PLECAT? de MIRELA STANCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_unde_am_plecat_mirela_stancu_1358466325.html [Corola-blog/BlogPost/342356_a_343685]
-
simplu cuvânt, ci să le trăiești prin căldura aceasta a harului și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
unde să se ducă în altă parte, unde să-și mărturisească disperarea. - Hai, Irina, hai! Ce-ai rămas așa? Ia loc, liniștește-te și spune, ce ți s-a-ntâmplat? Irina se prăbuși pe canapea și izbucni într-un plâns sacadat. Maria și Violeta tăceau. După un timp, Irina șopti: - Aveți masa pregătită, așteptați musafiri și eu... Doamne, ce-a fost în capul meu?.. - Lasă, Irina! Spune, ce ți s-a întâmplat? - Mi-e greu, tanti, oftă Irina. Ți-am spus
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486394927.html [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
altă greșeală ! Doar nu am nimic cu ea, s-a mulțumit să spună cu lehamite. - Dar de ce țipai în seara aia? am întrebat eu din ce în ce mai iritată de amintirea acelei conversații incendiare. - Nu ți-am spus că eram nervos? O spusese sacadat, apăsând fiecare silabă, răstindu-se la mine, așa încât am închis, timp în care am băut încă o gură de vin. Ce impertinență!” vrea să ne împăcăm, dar s-a apucat să urle în telefon! Este totul pierdut, nu se mai
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
fără de habar , se duc prea repede orele, zilele din calendar, se schimbă anotimpul căci timpul e hoinar, și anii treciar noi îmbătrânim, e răul necesar. Veșnicia se scurge în pendule care bat, vieți noi apar, când alții mor e ritmul sacadat omenirea speră deși timpul e apoape terminat. Rotunde orele noastre se scurg neîncetat. Fiecare secundă feliază minutul asta, că pe un tort, minutarul se învârte fix de 60 de ori, nu e mort, se duce ziua spre noapte precum Dunărea
DESPRE TIMP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1472225663.html [Corola-blog/BlogPost/361044_a_362373]
-
mult, băgând de seamă că locul de lângă mine în vagonul necompartimentat era liber, mi se pusese alături. În celălalt capăt al vagonului, Hodoșan și ciracii săi destupaseră tăricale. Hodoșan vorbea cel mai tare dintre toți, acoperind vocile celorlalți. Adina respira sacadat, aerul de munte îi rumenise obrajii, buzele arse de vânt îi deveniseră rubinii. Nu-mi spunea nimic, rămăsese multă vreme cu privirea pierdută pe fereastră, până începuse să se lase întunericul. Apoi i se făcuse somn și fără nicio reținere
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1488635534.html [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
-Știi? Alegoria Moarte-Nuntă... îmi desface penupțial perdelele să vină Lumina Ta! Dinainte de a fi Albul scrumierei din vis a fost Albastrul ceainicului din Abis ----------------- -Cât e ceasul? Din zbor de paseri corbul ciripește prin lumini în șiraguri... Acum îți vorbesc sacadat ca un Dans tandru, diamantin-E noapte-zi? Referință Bibliografică: ALEGORICEI MELE NENUNTIRI / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ALEGORICEI MELE NENUNTIRI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1442632267.html [Corola-blog/BlogPost/372606_a_373935]
-
A continuat așa, nescăpându-l, frecându-se tot mai strâns, cu degetele înfipte adânc în fesele lui, strângându-l cu putere, până a început să țipe înfundat, gâfâind. Apoi, a rămas în acea poziție preț de câteva secunde lungi, respirând sacadat, în timp ce el o privea năuc, speriat, neștiind ce să facă. - Dă-te jos, prostule! i-a strigat ea, după ce și-a liniștit respirația. Ți-ai dat drumu’ repede, nătăflețule! Ce, nu puteai să te mai miști puțin și tu? - Ba
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
strigă a Toamnă Urlă nobil că o Mamă Primăvară strigă a Toamnă Din străfunduri lacrimi toarnă Primăvară strigă a Toamnă Din asfalt ... Sentimentale forme de femeie În mari picuri se răstoarnă Primăvară strigă a Toamnă Nemurirea își plânge profund și sacadat Însăși esență să de Doamna De ce? Primăvară strigă a Toamnă Dezgolindu-si senzual și repetat eternă Doamna De ce ... A noastră Primăvară ... Urlă Toamnă că o Doamnă? Referință Bibliografica: Primăvară 2015 / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557
PRIMAVARA 2015 de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1428316626.html [Corola-blog/BlogPost/348671_a_350000]
-
încât lumea începuse să vină la teatru pentru a vedea scenetele, ignorând piesa propriu-zisă. Popularitatea Sainetelor se datora nu numai comicului de situație, ci mai ales muzicii și dansurilor care le însoțeau, îndrăgitele Tonadillas (Playeras, Seguidillas, Boleros și Fandangos). „Sunetul sacadat al castanietelor și tropăitul ritmic din călcâie se completau armonios, compunând o atmosferă încântătoare, care electriza publicul în asemenea măsură încât spectatorii se trezeau acompaniind reprezentația cu strigăte entuziaste”, notează la 1772 călătorul andaluz Juan Fransisco Peyrón în urma unei vizite
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
nostru fără de habar , se duc repede orele și zilele din calendar, se schimbă anotimpul căci timpul e hoinar, și anii trec, îmbătrânim , e răul necesar. Veșnicia se scurge în pendulele ce bat, vieți noi apar, când alții mor , e ritmul sacadat omenirea speră deși timpul e apoape terminat. Rotunde orele noastre se scurg neîncetat, secundă feliază minutul asta, ca pe un tort, minutarul se învârte fix de 60 de ori, nu e mort, se duce ziua spre noapte ca Dunărea spre
POEZIA I de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469381756.html [Corola-blog/BlogPost/385193_a_386522]
-
cărții următoarele personaje care, toate la rândul lor, devin principale în piesa ce o joacă sau o țes în jurul creatoarei, regizoarei lor. Într-o înșiruire absolut aleatorie (din punctul nostru de vedere), distribuția lor este următoarea: Ploaia (cu răpăiala ei sacadată ca-n tobe), Noaptea (istovită ca și viața noastră),Viața (acea minciună ,,mai adevărată’’ - A pleca, p. 31), Timpul (compus al elementului primordial apa, iar Tu, reflectarea vieții în ea și care abătut, începe să se deruleze într-un înainte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/regasirea-de-sine-ayten-mutlu/ [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]