157 matches
-
seama că nu izbutește să-i ajute, "adică să-i fac să mă întreacă..."). Tot ca în La țigănci, desacralizarea mitonimului se realizează prin sufixarea lui639. 4.11. Din nou despre numele sfânt: Incognito la Buchenwald Scrierilor despre funcția spectacolului ("sacerdoțiu epifanic"640), despre teatrul experimental (proze ca: Adio!..., Nouăsprezece trandafiri, Uniforme de general aduc în discuție "un fel nou de a valoriza spectacolul dramatic"641, după cum își mărturisește Eliade intenția) se alătură Incognito la Buchenwald cu care alcătuiește "o introducere
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
revelație, în sensul religios al termenului", "țelul tuturor artelor"704. Spectacolul devine "o nouă escatologie, sau o soteriologie, o tehnică a mântuirii"705, o tehnică de evadare, de accedere la libertatea absolută, deoarece spectacolul se întoarce la funcția sa de sacerdoțiu epifanic și descifrează revelarea Spiritului Universal în orice eveniment 706. Secretul acestei dramaturgii constă și în tehnici care proiectează deopotrivă spectatorii și actorii într-un "spațiu-timp" inaccesibil experienței cotidiene, tehnici care anulează condiția umană 707. Considerăm tocmai că folosirea numelui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ecleziologiei catolice: credința se bazează pe Scripturile interpretate de Biserică, faptele reprezintă un complement necesar al acestora, sacramentele sînt imuabile, iar mesa, care conferă credincioșilor prezența reală a lui Hristos în Euharistie, are un rol principal, în sfîrșit, Biserica și sacerdoțiul se bazează pe instituția divină. În același timp, Sinodul reformează sacerdoțiul: se face un efort deosebit pentru recrutarea și formarea preoților (seminarii în dioceze), a căror misiune evanghelică este readusă în prim plan, în timp ce ascensiunea spre funcția episcopală și exercitarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
reprezintă un complement necesar al acestora, sacramentele sînt imuabile, iar mesa, care conferă credincioșilor prezența reală a lui Hristos în Euharistie, are un rol principal, în sfîrșit, Biserica și sacerdoțiul se bazează pe instituția divină. În același timp, Sinodul reformează sacerdoțiul: se face un efort deosebit pentru recrutarea și formarea preoților (seminarii în dioceze), a căror misiune evanghelică este readusă în prim plan, în timp ce ascensiunea spre funcția episcopală și exercitarea acesteia sînt riguros controlate (obligația de rezidență, interzicerea acumulărilor de beneficii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de-al treilea Templu, a cărui reconstrucție promotorii acestui institut, fondat în 1987 de către rabinul Ariel, comandant în armata israeliană, o văd începută cât mai curând posibil. Sunt deja programate reluarea sacrificării de animale vii și repunerea în vigoare a sacerdoțiului. S-a trecut de asemenea la verificarea analizelor grupelor sangvine în anturaje două precauții fac mai mult decât una singură pentru a ști cine descinde din Cohen și cine din Levi. Ideea de manevră a acestor precursori constă în a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cazul nostru preoții franciscani) au transformat infernul într-un loc al salvării sufletești. Având ca pildă jertfa cristică, au preschimbat locurile de supliciu în Golgote pe care le-au urcat, purtându-și Crucea, păstrând în ei demnitatea și seninătatea unui sacerdoțiu. Ce perversiune ideologică i-a putut aduce pe acești pașnici și fideli cetățeni ai României eterne, dedicați prin profesie Păcii și Binelui, în postura de „bandiți”, de „criminali”, de „uneltitori”, așa cum pretindeau procesele verbale de anchetă și sentințele tribunalelor militare
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ar fi nevoie de un plan de reformă, aș spune aproape general... Trebuie revăzute multe dintre atitudinile noastre: problema vocațiilor sacerdotale și religioase, studiile și formarea în seminarii, anul de noviciat, pregătirea la ordinele sacre, studiile teologice, primii ani de sacerdoțiu, onorariile, tarifele, beneficiile, fără a exclude țintirea tot mai sus, după cum dumneavoastră mi-ați vorbit în treacăt în scrisoarea trimisă. Totul cu scopul de a-i facilita preotului calea sfințeniei». La 1 iunie 1948 părintele Lombardi e iarăși la Verona
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
universală (superioară așadar oricărei alte puteri terestre), el este așezat nu doar în relație cu împărăția Fiului, ci și cu regalitatea vetero-testamentară a regilor Melchisedec, Saul, David și Solomon; de la ei moștenește, pe lângă atributul sacralității acordate de teoria imperială, și sacerdoțiul - ceea ce dă consistență ideii înseși de "imperiu creștin" (Dagon, Empereur 21). Textele și ritualurile care susțin această interpretare a lui Gilbert Dagron lasă să se înțeleagă un raport de forță între instituția imperială și cea ecclesiatică. Deși nu cu aceeași
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de substitut a figurii christice (cum lasă să se întrevadă și perioada iconoclastă). Noțiunea complexă "rege−preot" este prezentă în Cărțile Sfinte și reprezentată de numele-reper ale credinței vetero-testamentare. La întemeierea statului creștin, basilëìa orientală (imperiul) și hiérosynè (sacerdoțiul) au fost cu mult mai bogate în semnificații și mai bine încadrate politic în partea orientală decât în occident. Îmbinarea lor s-a bazat pe simbolismul "însemnelor" puterii, pe ritualul sacru al "întâlnirii" autocratului cu cel mai înalt cleric al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
al "unicului" imperiu creștin, ajunge, după secolul VIII, la o "regalitate sacerdotală" decadentă. Treptat, înspre marea schismă din 1054 (așa cum am subliniat deja), Roma reia, în cadrul teologiei catolice și al politicilor papalității, prin opoziție față de orientul ortodox, teoria vetero-testamentară a "sacerdoțiului regal" (o veche preocupare, încă de la Sfântul Augustin). Practic, cauzele majore ale faliei dintre pars occidentalis și pars orientalis, ale decantării a două tipuri de cultură și de civilizație − deși creștine, atât de diferite − rămân înfruntările dintre sistemele lor politice
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
diseminare a imaginii christice în lumea creștină. Precum filosoful−rege sau înțeleptul conducător imaginat de Platon și de Aristotel, împăratul lumii bizantine va avea datoria, în descendența unei tradiții mixte - vetero-testamentare, dar și (istorice) romane −, asumându-și totodată și grija sacerdoțiului, de a gestiona nu numai lumea creștină, ci și planul spiritual al Întrupării. Acest dublu rol a impus ca argumentația politică să integreze substanțial dogma creștină, ceea ce a dus, încă de la Eusebiu din Cesareea, la elaborarea teoriei naturii duble a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
odată cu secolul XI. Criza iconoclasmului a lăsat însă urme adânci și în teocrația bizantină: regalitatea sacerdotală, pentru că a reprezentat marea pârghie politică a iconodulilor bizantini (partida monahală a rămas atentă și la patriarh, dar și la papalitatea aliată, opunându-se sacerdoțiului regal), a ajuns să reprezinte esența absolută a puterii. Ritualul oncțiunii împăratului de către patriarh, precum și relația instituțională dintre cei doi devin chestiuni de ordin formal, pur spectacular, din necesități mai curând de glorificare a autocrației în linie christică. Basilëí
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sacre astfel încât, erudiți cu o mai plină inteligență a credinței și întăriți de lumina Învățătorului Hristos, să-i poată lumina mai eficace pe oamenii timpului lor și să poată sluji adevărului. Can. 348 - § 1. (250) Pentru cei care sunt destinați sacerdoțiului, studiile seminarului major, rămânând neschimbat can. 345, se completează cu cursuri filosofice și teologice, care pot fi parcurse fie pe rând, fie concomitent; aceste studii vor cuprinde cel puțin șase ani compleți, astfel încât timpul dedicat disciplinelor filosofice să fie de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
la întărirea formării pastorale, cum sunt serviciul social sau cel caritabil, formarea catehetică, și în special ucenicia pastorală în cursul formării filosofico-teologice și ucenicia diaconală înainte de hirotonirea preoțească. Can. 354 - (cf 236) Formarea proprie a diaconilor ce nu sunt destinați sacerdoțiului, se va adapta la normele date mai sus, astfel încât curriculum studiilor să dureze cel puțin trei ani, avându-se în vedere tradițiile propriei Biserici sui iuris referitoare la diaconia liturgică, a cuvântului și a carității Can. 355 - (cf 1027) Cei
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
și a metodelor pastorale. § 3. Nu vor neglija însușirea științelor profane, mai ales a acelora care au o legătură mai strânsă cu științele sacre, convenabil oamenilor culți. Can. 373 - ( 277) Celibatul clericilor, ales pentru împărăția cerurilor și atât de corespunzător sacerdoțiului, va fi stimat pretutindeni, conform tradiției Bisericii universale; tot astfel trebuie ținută la mare cinste starea clericilor legați prin căsătorie, consfințită de secole prin practica Bisericii primitive și a Bisericilor orientale. Can. 374 - (cf 277 § 3) Clericii celibatari și căsătoriți
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
primul rând de necesitățile pastorale ale credincioșilor creștini. § 2. (cf 902) Cu toate acestea, dacă este posibil, preoții vor celebra Divina Liturghie împreună cu Episcopul, care prezidează, sau cu un alt preot, pentru ca astfel să se manifeste în mod potrivit unitatea sacerdoțiului și a sacrificiului; cu toate acestea rămâne dreptul integru al fiecărui sacerdot de a celebra individual Divina Liturghie, însă nu în același timp și în aceeași biserică în care are loc concelebrarea. Can. 701 - (-) Concelebrarea între Episcopi și preoți ai
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
fost trecut cu bine al patrulea an al curriculum de studii filosofico-teologice, exceptând cazul în care Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale sau Consiliul Ierarhilor a stabilit altfel. § 2. ( 1031 § 2) Însă, dacă este vorba despre un candidat care nu este destinat sacerdoțiului, este permis să fie hirotonit diacon după ce a fost trecut cu bine al treilea an de studii despre care este vorba în can. 354; însă, dacă ulterior s-ar întâmpla să fie admis la preoție, acesta trebuie mai întâi să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
oriunde ar locui aceștia, precum și pe ceilalți credincioși creștini care se află actualmente în limitele teritoriului eparhiei, de la forma celebrării căsătoriei și de la toate și fiecare dintre impedimentele de drept bisericesc, fie publice, fie oculte, exceptând impedimentul hirotonirii sacre a sacerdoțiului. § 2. În aceleași circumstanțe și numai în cazurile în care nu poate fi abordat nici măcar Ierarhul locului, aceeași putere de a dispensa o are parohul, un alt sacerdot înzestrat cu facultatea de a binecuvânta căsătoria și sacerdotul catolic la care
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
sacre astfel încât, erudiți cu o mai plină inteligență a credinței și întăriți de lumina Învățătorului Hristos, să-i poată lumina mai eficace pe oamenii timpului lor și să poată sluji adevărului. Can. 348 - § 1. (250) Pentru cei care sunt destinați sacerdoțiului, studiile seminarului major, rămânând neschimbat can. 345, se completează cu cursuri filosofice și teologice, care pot fi parcurse fie pe rând, fie concomitent; aceste studii vor cuprinde cel puțin șase ani compleți, astfel încât timpul dedicat disciplinelor filosofice să fie de
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
la întărirea formării pastorale, cum sunt serviciul social sau cel caritabil, formarea catehetică, și în special ucenicia pastorală în cursul formării filosofico-teologice și ucenicia diaconală înainte de hirotonirea preoțească. Can. 354 - (cf 236) Formarea proprie a diaconilor ce nu sunt destinați sacerdoțiului, se va adapta la normele date mai sus, astfel încât curriculum studiilor să dureze cel puțin trei ani, avându-se în vedere tradițiile propriei Biserici sui iuris referitoare la diaconia liturgică, a cuvântului și a carității Can. 355 - (cf 1027) Cei
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
aprobate de propriul lor Ierarh. § 2. Vor frecventa, de asemenea, și întâlnirile pe care Ierarhul le judecă oportune, pentru promovarea științelor sacre și a metodelor pastorale. § 3. - Can. 373 - ( 277) Celibatul clericilor, ales pentru împărăția cerurilor și atât de corespunzător sacerdoțiului, va fi stimat pretutindeni, conform tradiției Bisericii universale; tot astfel trebuie ținută la mare cinste starea clericilor legați prin căsătorie, consfințită de secole prin practica Bisericii primitive și a Bisericilor orientale. Can. 374 - (cf 277 § 3) Clericii celibatari și căsătoriți
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
oriunde ar locui aceștia, precum și pe ceilalți credincioși creștini care se află actualmente în limitele teritoriului eparhiei, de la forma celebrării căsătoriei și de la toate și fiecare dintre impedimentele de drept bisericesc, fie publice, fie oculte, exceptând impedimentul hirotonirii sacre a sacerdoțiului. § 2. În aceleași circumstanțe și numai în cazurile în care nu poate fi abordat nici măcar Ierarhul locului, aceeași putere de a dispensa o are parohul, un alt sacerdot înzestrat cu facultatea de a binecuvânta căsătoria și sacerdotul catolic la care
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de acum înainte o complicitate între împărați și episcopi, între puterea noii credințe și puterea politică. Ceea ce nu-l împiedică pe Martin ca, la masa împăratului, să-l servească mai întâi pe preotul care îl însoțește și să explice că sacerdoțiul este mai important decât purpura imperială. Într-o zi, văzând niște pescăruși albaștri cum se luptă între ei pentru pești, el le explică discipolilor săi că la fel se luptă și demonii pentru sufletele creștinilor. Și de atunci aceste păsări
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
divin și pe o mitologie puternic înrâurită de mitologia greacă. Georges Dumézil a subliniat existența unei “ideologii tripartite” indo-europene în triada romană Iupiter (care reprezenta suveranitatea), Marte (care reprezenta funcția războinică) și Quirinus (care reprezenta funcția nutritivă și protectoare). Vechiul sacerdoțiu roman cuprinde regele (rex sacrorum), flaminii celor trei zei mari (flamines maiores: flamen Dialis, flamen Martialis și flamen Quirinalis) și marele preot (pontifex maximus), funcție care, începând cu Caesar, va reveni împăratului. Comparată cu iudaismul și confucianismul, religia romană împărtășește
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
două zeițe htoniene, misterele au fost sărbătorite mai târziu la Eleusis și Dionis, numit acolo Iachos, era prezent drept reprezentant al forței creatoare a naturii. Cultul eleusin s-a răspândit în toată lumea, iar urmele sale se găsesc și în Egipt. Sacerdoțiul eleusin era transmis ereditar. Preoții care oficiau misterele erau: Hierofantul (preotul suprem), Daducos (purtătorul făcliei), Hierokeryx (crainicul sfânt) și Epibomios (preotul celebrant). Inițierea în cult se făcea prin mai multe ceremonii tainice de purificare și prin rostirea unor formule magice
Misterele din Eleusis () [Corola-website/Science/304202_a_305531]