928 matches
-
În toată această dezlănțuire a întunericului, singura replică a lui Iisus este, și în textul dostoievskian ca și în lumea contemporană, tăcerea. Iisus tace mereu în „poemul” lui Ivan Karamazov, Iisus tace și astăzi, în fața mareei de non-spiritual și a-sacralitate care inundă și dizolvă Chipul lui Hristos din om. 1 Nikolai Berdiaev, Filosofia lui Dostoievski, traducere din limba rusă de Radu Părpăuță, Ed. Institutul European, Iași, 1992, capitolul Marele Inchizitor, Dumnezeu-omul și omul- Dumnezeu, pp.124-140. Aprecierea citată în eseul
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
Gheorghe notează, într-un vers celebru, „Hai să facem lumea invers”, el se referă la acest tip de direcție sacrala. Vibrațiile intimiste din scrisul lui Adrian Ălui Gheorghe își au, toate, resursele într-o stare unică, cercetată avid: nostalgia după sacralitatea esențială. În Urmă, autorul împrumuta din poezie fantazarea laborioasa, arhitectura singurătății și interogațiile tragice. Dincolo de toate, sugestia. Pentru că Adrian Ălui Gheorghe rămâne un expert al sugestiei. Fapt dovedit din plin și în românul de față. Mai ales că editarea cărților
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
În funcție de context. 2742. Cuvântul este aripa care nu se poate frânge a gândului. 2743. Cuvântul este puntea dintre adevăr și deșertăciune. 2744. Cuvântul este sacrilegiul acestei existențe de a fi. 2745. Oricum ar fi cuvântul, frumusețe sau păcat, blestem sau sacralitate, el tot În brațele Lui Dumnezeu se odihnește. 2746. Cuvântul este esența păcii pe care a făcut-o Dumnezeu cu sine realizând că este lipsă din neant: dorul neantului. 2747. Dorul este cuvântul prin care-L putem simți pe Dumnezeul
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
Loire, cel mai mare râu al Galiei, al cărui afluent Dive, intră în aceeași familie cu vechile toponime celtice Deva, Devona, Devonshire, care au ca etimon celt. deva, ’apă sacră’, familia lexicală incluzând și pe modernul divine. Toată această veche sacralitate a apelor curgătoare, considerate în arealul celtic ca fiice ale zeului Lear, s-a transmis și la dacoromâni, unde întâlnim hidronime explicabile prin aport celtic, ca: Timiș - Thames, crac (dial. Banat, ‘pârâu’) - creek, etc. Erou-zeu civilizator al celților, Lair/ Llyr
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
spre stînca roșie și zgomotul săgeții intrate în carne și privirea neomenească a tînărului îmbrobonat de mireasma morții? Dacă nu de ce din cînd în cînd această durere ascuțită sub omoplatul stîng și de ce de-atîta timp tratatul meu despre barbarie și sacralitate stagnează de fiecare dată la greci? Raport către nopțile sterpe Ceea ce ne leagă e-un cîntec de moarte. Trec printre ziduri și strig: Abel Abel frate Abel ceea ce ne leagă pe noi e-un cîntec de moarte! Dar cuvintele nu
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
și spectaculoasă schizoidie filosofică, estetică și stilistică. Pentru sala de expoziții el lucrează la fel de liber, de imprevizibil și, la rigoare, mînat de aceleași elanuri insurgente ca și cel occidental, dar o dată pus în fața unui program eclezial, în fața unei provocări a sacralității, el rememorează subit litera erminiei și stilistica transcendenței. În aceste condiții, chiar dacă formal arta românească modernă este una perfect integrată în ideologiile și în experiențele europene, în esență ea trăiește - și în cazurile fericite ea trăiește fertil - , în coduri morale
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației iudaice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
comuniste, ci este o instituție aristocratică unde libertatea și noblețea se sprijină tocmai pe respectarea ierarhiei și a diferențelor umane. Apoi, în ochii lui Berdiaev, secularizarea, deși este un proces implacabil în ordinea lucrurilor pămîntești, nu afectează cîtuși de puțin sacralitatea Bisericii, căci Biserica, departe de a însemna ipostaza teocratică prin care o instituție clericală deține puterea într-un stat, este forma mirabilă pe care o ia la un moment dat comuniunea mistică a credincioșilor. Altfel spus, secularizarea nu poate împiedica
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
Florin. Prin urmare proiectele comune pe care zânele și le propun trebuie să țină seama de astfel de idei. Să încercăm acum să prezentăm și idei vizionare cu privire la neamul nostru. Cum vezi o renaștere a poporului român pe bazele unei sacralități autohtone? Deocamdată avem activat mai mult elementul feminin, dar firește că la momentul potrivit și cel masculin se va manifesta mai viguros. Profesorul Bârnea își propusese un astfel de proiect printre călugării și preoții creștin-ortodocși. A lăsat o perspectivă vizionara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
gheață! „Vor fi montate trei tabere de altitudine, echipate cu alimente și combustibil. Într-un plan imaginar, însă, expediția va purta spiritul dacic din Carpați până pe vârful himalayan, la poalele căruia se desfășoară țara șerpașilor, Tibetul“. Expediția românilor va purta sacralitatea dacică tocmai pe vârful spiritual asiatic. Banatul sfânt Istorici de prestigiu din România consideră vârful Gugu (2 291 m) ca fiind muntele sfânt al dacilor, apărut în scrierile vechi sub denumirea Kogaion. „Acest vârf, situat în lanțul muntos Godeanu, este
Agenda2005-38-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284218_a_285547]
-
dintre aceste metode având un profund caracter ezoteric, care până nu demult era destinat doar câtorva inițiați. Astfel, am ales tehnici sau procedee care încă se transmit secret în cadrul unor mănăstiri sau grupări spirituale din China sau nordul Japoniei, respectând sacralitatea acestor perle culturale extrem de apreciate de-a lungul secolelor“. Următorul stagiu De regulă, stagiile de relaxare se desfășoară în Sighișoara sau în localități din imediata vecinătate a acesteia. Pe parcursul acestui an vor fi stagii și în alte localități din țară
Agenda2005-23-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283784_a_285113]
-
Toate Articolele Autorului Sacru...cuvânt creat ca să creeze vise, nu doar să le viseze, așteaptă-n veșnicie să fie-mbrățisat, crezământ, de suflet ce nu l-a uitat. Doamne, profanul cuvântului meu urcă la Sfânt prin tine, Tu i-ai dăruit sacralitate chiar de n-are clasa unui academic stih, el simte absolutul din nimic; nu-i voi opri penelul să-ți scrie adevăr, chiar de simt că-l sacrific, îl vei împărtăși din a Ta iubire sacră, c-un ultim răsărit
SACRU de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385069_a_386398]
-
cu o spovedanie și o rugăciune.” George Roca, scriitor și actor, citește din poezia „Invocarea îngerilor”: „Să vină îngerul!/Să vină îngerul!/Cu sabia lui de fulgere și foc/ Să taie nodul necredinței și/îndoielii! [...]” Floarea Necșoiu - „Autoarea tânjește după sacralitate, întoarcerea la Dumnezeu fiind singura cale a mântuirii noastre. Creația Elenei Armenescu este un act al voinței urmate de talent și acumulări din varii domenii.” Geo Călugăru - „Elena Armenescu se numără printre puținii poeți care lucrează cu cuvinte originare.” Țiclete
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
traiul ordonat și liniștit , cu sprijin în „vecinătate„ în momentele importante ale vieții, la bine și la greu, de parcă toată înțelepciunea lumii aici s-ar fi adunat. Muncile oamenilor respectă ciclul binecuvântat al anotimpurilor, într-un aer de simplitate și sacralitate. El, încă înalt, curbat ușor de spate, cu obrazul supt și ochii verzi, parcă decolorați, pășea rar și apăsat.Ea, mărunțică, dar dreaptă, cu aceeași ochi cu muguri verzi, cu batic și șorț peste fusta încrețită și o bluză în
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
contemplativ, căci retrăia din plin momentele trecute ce-i luminau și acum chipul, simțeam prezența lui Dumnezeu și oamenii erau mai buni, mai luminoși, mai calzi... ne adunam cu toții la rugăciuni, dar și la mesele acelea binecuvântate... respiram cu adevărat sacralitatea, legătura noastră cu Cerul. Toate lucrurile, oamenii, natura aveau o anume sfințenie și smerenie, dar și libertate, o anume iertare și împăcare cu lumea și istoria, cu trecutul , dar și cu prezentul, cu tot! Verticalitatea și aspirația spre Înalt, o
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
Apostol La-nvățătura lui Hristos, Lui Iisus i-a fost discipol, Sfântul Andrei evlavios. Autor Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" LA MULȚI ANI, CELOR CE POARTĂ NUMELE SFÂNTULUI ANDREI! RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Bogată-n sacralitate, Creștinească sărbătoare, Din vremuri străvechi răzbate Cu legende populare. Despre ursit se zvonește, Că-n visul nopții se-arată Celor cu gându-n poveste, Să le dezvăluie soartă. Se invocă de sărbători, Tradiții din popor străbun Sau erezii ce dau
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
face lumină.... XXIV. TEOLOGUMENA - DESPRE DARUL VEDERII, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017. • Singurii metafizicieni adevărați care au mai rămas în această lume materialistă și relativistă care și-a pierdut credința și poate și sacralitatea conștiinței, sunt poate doar copii. Copiii au atâta imaginație, inocența, credință, curiozitate și dorința de a vedea și înțelege ceea ce există dincolo de realitatea imediată, imanentă. De unde și speranța că metafizica are totuși un viitor. Insuși Iisus a spus:”Lăsați copiii
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
mai adânci, acolo unde nu se văd decât pașii și unde nu se aud decât gândurile ... Citește mai mult • Singurii metafizicieni adevărați care au mai rămas în această lume materialistă și relativistă care și-a pierdut credința și poate și sacralitatea conștiinței, sunt poate doar copii. Copiii au atâta imaginație, inocența, credință, curiozitate și dorința de a vedea și înțelege ceea ce există dincolo de realitatea imediată, imanentă. De unde și speranța că metafizica are totuși un viitor. Insuși Iisus a spus:”Lăsați copiii
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
decât în frumoasa noastră Bucovină, când fiecare om - român, ucrainean sau de altă etnie - îmbracă veșmântul sfințeniei spre a fi părtaș la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinței, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuți, gazdă
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
din s. Oprișeni, raionul Hliboca, osârduitorul arheolog și etnograf Nicolae Bodnariuc, directorul Școlii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaș demn de înaintași, anume grației sârguinței și hărniciei lui a și fost creat muzeul din Oprișeni: „Ideea înființării unui muzeu al satului natal s-a născut încă în aula
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
-și cunosc trecutul riscă să-l repete. Datoria noastră, și a tinerei generații, e să trăim și să-i pomenim, ca să nu dea Domnul să le repetăm soarta”, a conștientizat primarul satului Mahala, dna Elena Nandriș, cea care veghează cu sacralitate memoria consătenilor martirizați. Cu pioșenie a evocat gloria Eroilor, care au sfârșit viața în suferințe grele, pe crucea Golgotei Neamului Românesc, pe care ne-a fost sorocit, de un destin amar, s-o suportăm de-a lungul timpurilor, diplomatul român
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
larg deschise, exprimând dorința de astral, nevoia de iluminare prin întâlnirea cu „Iluminătorul“, Creatorul a toți și a toate. Fiecare catren al său poate fi tratat ca o rugă în sine, prin care poeta exprimă sincere trăiri, insinuând aspirațiile spre sacralitate ale profanului. Poezia sa dulce, cvasi-canonică, respectând modalitățile de adresare și simțire ale mireanului prezent în sânul bisericii mântuitoare, poartă în ea nuanțe subtile din poezia creștină a secolului al XX-lea, dacă ar fi să ne gândim la maica
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
se par câteva definiții literare: „unul dintre altarele României” (Ioan Barbu), „oraș al pensionarilor” (Lucian Avramescu), „mândra capitală a culturii și credinței strămoșești - Râmnicu Vâlcea - o lumină densă și arzătoare ce m-a orbit instantaneu” (George Călin), „tărâm plin de sacralitate, ținut binecuvântat de Cel de Sus cu munți, podișuri și dealuri, văi de o incomparabilă frumusețe [...] acest Paradis al României” (Sandu Aristin Cupcea), „lăcaș mirific” (Emilia Dănescu), „oraș cu porțile neferecate” (Ion Drăghici), „pământ miraculos și sfânt”, „loc preaîncărcat de
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
pe unul din micile tronuri din Încăpere, nespus de palid. După o clipă, poetul șezu și el În fața sa. — Căiește-te... mortifică-ți cruzimea dinaintea umilei noastre măreții, și vei redeveni fiul nostru... murmură cardinalul. Orice urmă a ipocritei sale sacralități se făcuse nevăzută. Acum apărea drept ceea ce era pe dinăuntru: un politician angajat Într-un duel cu un adversar neînduplecat. Pierduse prima ciocnire și Încerca să Își adune forțele pentru a ataca din nou. — Și apoi, ce te-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
în acest joc. Mărturie stau repertoriile de poziții și manualele lansate pe piață. Să ne întoarcem însă la starea de abandon, pentru că acesta este scenariul pentru drama orgasmului, în care o intonație aproape „primitivă”, țipătul, cuvântul tabu se reinvestesc de sacralitate, odată cu acea alunecare în moarte sau în neant, care va domoli, de obicei, cu fiorul său glacial, crescendoul excitației. Orgasmul este plăcerea supremă, starea de fericire cathartică - sincopă a conștiinței, experiență a vidului și invazie, ulterioară, de împlinire și gratitudine
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]