137 matches
-
în ciuda viziunilor politice diferite din cetatea antică sau a distanțelor dintre filosofi, guvernare și comunitate. Constantinopolul integrează în identitatea sa culturală și spirituală o parte importantă din moștenirea intelectuală și estetică a vechii Elade; totuși, viziunea despre corp (divin sau sacralizat), fiind influențată de teologia neoplatoniciană, dă câștig de cauză mai curând reprezentării iconice, în detrimentul celei icastice (fidele realității, cum am discutat anterior). Integrată fără rezerve de ideologia imperială în politicile sale de (auto)reprezentare, această concepție va rupe legătura în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca adevăr suprem, fanteziei. În mod asemănător, în sistemul imaginarului medieval va fi evidentă diferența, pe de o parte, între produsul imaginației icastice și al celei iconice, un adevăr de necontestat - imaginea divinului sau a unui model istoric real, dar sacralizat, precum Constantin I - și, pe de altă parte, produsul fanteziei, negarea adevărului, non-divinul (mai exact, imaginea negativă, precum cea a demonicului). Numeroasele modele de conducători, de întemeietori sanctificați, de monarhi constructori, dar și "oglinzile principilor" și întreaga exemplaritate prescrisă de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
din rațiunile care ghidează pedagogia civilă și societatea creștină), pentru elaborarea unui program unic de exercitare a puterii; 3. Pe toată perioada imperiului bizantin, a avut loc un proces de consolidare a credinței în imaginea sacră, dar și în cea sacralizată a autocratului: puterea a oferit comunității, chiar de la început, o teologie și o teocrație corelate, pe baza cărora a guvernat. Ea a provocat implicit schema după care a fost memorată și proiectată în imaginarul colectiv experiența creștină. Prin mnemotehnicile culturii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
auz, numărul paginilor ar crește monstruos. Diarist - da, grafoman - nu! *Anul acesta a căzut măgăreața pe mine și pe Sergiu să redactăm telegrama Biroului Comitetului Județean pentru aniversarea de pe 26 ianuarie. Ne lovim de toate clișeele. Finalmente, recurgerea la formulele sacralizate e singura soluție pentru a îndeplini norma de o pagină, dar - lucrul dracului! - nu prea reușim să ni le aducem aminte. Colarea lor în fraze se transformă într-un mic spectacol de bîlci. Excedați de „greutatea sarcinii”, la apropierea finalului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un mod deloc obișnuit. În spatele profanului Zid al Plângerii socialiste se afla capitala Republicii Democrate Germane („Germania de Est”), proclamându-se, solemn, metropola primului stat german al muncitorilor și țăranilor, tutelat de marile portrete ale lui Marx și Engels, dascălii sacralizați ai Utopiei, devenită insuportabila realitate de care izbutisem, În cele din urmă, să mă Îndepărtez. De partea ceastălaltă, Stadionul Olimpiadei naziste din 1936 și clădirea Reichstagului evocau o tragedie simetrică și opusă. În Berlinul Occidental, dialogau cu altă istorie, postbelică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu totul lipsite de cea mai mică urmă de realitate și percepute doar în plan alegoric sau simbolic, acestea întrețin relații firave cu lumea divină. Ele fac să se simtă în permanență apropierea lui Dumnezeu într-o natură în întregime sacralizată. Multiplele legături care unesc lumea oamenilor de cea de sus sunt percepute datorită lor"77. Încă o dată, animalul concretizează niște concepte greu de asimilat de către creștinul simplu, lipsit de exercițiul reflexivității. Prin intermediul său, lumea lui Dumnezeu devine tangibilă; sau măcar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
joc al puterii care nu putea fi decât nemilos într-un stat totalitar. Același raționament îl întâlnim și la Hannah Arendt, anume că regimurile totalitare se constituie o dată cu societățile utopice pe care le construiesc teoretic și în care ideologia este sacralizată (iar dictatorul este Dumnezeul trucat, adăugăm noi): "Partea proastă cu regimurile totalitare nu constă în faptul că aplică puterea lor politică într-un fel deosebit de crud, ci că, în spatele politicii lor, se ascunde un concept cu totul nou și fără
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
casa părintească („Tu mă iartă, o, mă iartă,/ Casa mea de humă, tu,/ Despre toate-am scris pe lume,/ Numai despre tine, nu.”), neamul („O, neamule, tu,/ adunat grămăjoară,/ ai putea să încapi/ într-o singură icoană.” - Acasă), graiul matern sacralizat („Lemn dulce e! Lemn tare!/ Din el vioara-i scoasă/ și leagănul, și pragul,/ Și grinzile la casă”),Ființa sacrală („Și eu țin atât la mama,/ Că nicicând nu îndrăznesc/ Dumnezeul din privire/ Să mă vâr să-l mâzgâlesc.” - Autobiografică
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
limba pali). Siddhartha Gautama este unic între ceilalți buddha care au existat și vor exista, deoarece învățăturile lui se concentrează asupra acestui tip de trezire, numit și „eliberare” sau Nirvana. O parte din doctrina promovată de Gautama Buddha cu privire la viața sacralizată și scopul eliberării are la bază "cele patru adevăruri nobile", care analizează structura și originea „durerii” (dukkha), un termen care face referire la suferința și neîmplinirea caracteristică omului "ne-trezit", "ne-eliberat", aparținând lumii mundane. Ultimul din cele patru adevăruri
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
pentru lucrul omenesc înfăptuit. Și azi în China, acele inscripții de pe scoici sau carapace de broască țestoasă, picturi simplificate, interpretate ca reprezentări ale unor voci divine, sunt considerate obiecte de venerație, potire pline de magie și putere, ideea acestor pictograme sacralizate și rezervate pentru oracole devenind fundamentală atât în dezvoltarea ulterioară a caracterelor chinezești folosite pentru scris în Orient și Extremul Orient, cât și, implicit, pentru dezvoltarea artei caligrafiei. Ideogramele chinezești, numite kanji de limba japoneză, amintesc de hieroglifele egiptene, deși
Caligrafie () [Corola-website/Science/302277_a_303606]
-
propriu-zise de "tabu", ci numai elemente de cult cu o strctură juridică mai densă. Acesta subliniază că "în termenul "tabu" se cuprind de fapt două noțiuni: "sacru" și "profan"". În linii mari, tabuarea urmărește în toate religiile sau formele sociale sacralizate (deși uneori complet laice) mai ales 4 scopuri: Antropologii consideră tabuul o parte din sistemul general al controlului social, de unde rezultă că orice tabu, chiar unul irațional sau absurd, e învestit cu funcția reglementării vieții colective. Practicarea tabuului pare într-
Tabu () [Corola-website/Science/305631_a_306960]
-
el comunica cu universul la un nivel mult mai adânc decât cel al privirii. Uneori, în tablouri apare clopotul, tocmai pentru a sublinia comunicarea cer-pământ prin sugerarea unei vibrații primordiale. Există în lucrările lui Coltofeanu un panteism, ecou al lumii sacralizate, al cărui punct de plecare îl constituie respectul pentru tot ceea ce conține universul. „Naturile statice“ valorifica minimalul în încercarea de a oferi o imagine a „fenomenalității fără fenomen“. Piatră, scoică, melcul, carafa sunt simbolurile alese de pictor pentru a sugera
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]