209 matches
-
Sf. Maria s-a păstrat un ansamblu de pictură murală din perioada gotică care a fost atribuită de Uta Hengelhaupt spațiului cultural boemian-luxembourghez de la finele secolului al XIV-lea, după o primă analiză tehnologică și stilistică a picturilor, în 2007. Sacristia este situată la răsăritul laturii nordice a bisericii. În prezent acest spațiu este iluminat în mod inadecvat, din cauza eclerajului scăzut odată cu înălțarea nivelului solului din exteriorul incintei, care a ajuns astăzi la 0,5 m înălțime față de podeaua sacristiei. Probabil
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
2007. Sacristia este situată la răsăritul laturii nordice a bisericii. În prezent acest spațiu este iluminat în mod inadecvat, din cauza eclerajului scăzut odată cu înălțarea nivelului solului din exteriorul incintei, care a ajuns astăzi la 0,5 m înălțime față de podeaua sacristiei. Probabil și podeaua inițială a lăcașului se situa la un nivel inferior celui actual. Încăperea principală a sacristiei se compune din două travee boltite în cruce pe ogive. Complexul a fost completat în 1934 printr-o încăpere mai mică, care
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
inadecvat, din cauza eclerajului scăzut odată cu înălțarea nivelului solului din exteriorul incintei, care a ajuns astăzi la 0,5 m înălțime față de podeaua sacristiei. Probabil și podeaua inițială a lăcașului se situa la un nivel inferior celui actual. Încăperea principală a sacristiei se compune din două travee boltite în cruce pe ogive. Complexul a fost completat în 1934 printr-o încăpere mai mică, care este racordată prin sistemul de boltire sacristiei inițiale și formează un fel de nartex al acesteia. Cronologia construcției
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
se situa la un nivel inferior celui actual. Încăperea principală a sacristiei se compune din două travee boltite în cruce pe ogive. Complexul a fost completat în 1934 printr-o încăpere mai mică, care este racordată prin sistemul de boltire sacristiei inițiale și formează un fel de nartex al acesteia. Cronologia construcției nu a fost încă tratată în literatura de specialitate. Conform unei prime analize efectuate de către Dirk Schumann corul și sacristia ar aparține unor faze diferite de edificare. Sacristia este
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
mai mică, care este racordată prin sistemul de boltire sacristiei inițiale și formează un fel de nartex al acesteia. Cronologia construcției nu a fost încă tratată în literatura de specialitate. Conform unei prime analize efectuate de către Dirk Schumann corul și sacristia ar aparține unor faze diferite de edificare. Sacristia este datată de către Schumann într-o perioadă anterioară bisericii actuale și este atribuită parțial unui edificiu pe ale cărui fundamente s-a înălțat începând cu anii 1370-1380 o nouă biserică. Din perioada
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
boltire sacristiei inițiale și formează un fel de nartex al acesteia. Cronologia construcției nu a fost încă tratată în literatura de specialitate. Conform unei prime analize efectuate de către Dirk Schumann corul și sacristia ar aparține unor faze diferite de edificare. Sacristia este datată de către Schumann într-o perioadă anterioară bisericii actuale și este atribuită parțial unui edificiu pe ale cărui fundamente s-a înălțat începând cu anii 1370-1380 o nouă biserică. Din perioada edificării construcției actuale datează probabil atât zidurile perimetrale
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
datată de către Schumann într-o perioadă anterioară bisericii actuale și este atribuită parțial unui edificiu pe ale cărui fundamente s-a înălțat începând cu anii 1370-1380 o nouă biserică. Din perioada edificării construcției actuale datează probabil atât zidurile perimetrale ale sacristiei cât și pictura murală. Picturile din îi înfâțișează pe cei patru părinți latini ai bisericii. Din ansamblul inițial au rezistat vremii reprezentările lui Grigore cel Mare, Ieronim și Augustin. Imaginea sfântului Ambrozie, care completa probabil ciclul, nu s-a păstrat
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
I. cu însemnele oficiului său, scriind la pupitru, în partea sudică a traveei de vest se află imaginea lui Augustin. Atributele acestui sfânt nu mai sunt vizibile astăzi. Aceste resturi aparțin probabil unui ansamblu de pictură murală care împodobea întreaga sacristie.
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
se umpluseră de lacrimi. Îi reveni În minte chipul nobil al lui Arrigo: păcălit și dânsul, ca ultimul țăran de pe câmp, de vulturul acela de Brandan. Într-acestea, i se păru că aude un zgomot. Își Îndreptă privirea spre ușa sacristiei, care se deschisese. O umbră intrase și se furișa În tăcere prin biserică. Noul venit nu părea să Își fi dat seama de prezența lui. Dante se ghemui și mai abitir Înapoia tabernacolului, Însă celălalt se Îndrepta cu hotărâre către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Dante. Părea că Brandan, după ce Își pierduse maiestuozitatea pe care le-o arăta tuturor, o pornise În căutarea disperată a unei alte identități, cea mai potrivită pentru a Înfrunta acea situație neprevăzută. Între timp, Începuse să dea Înapoi spre ușa sacristiei. Dante sări Într-o parte pentru a-i tăia calea de scăpare. Cu un gest de dezamăgire, călugărul se uită În jur, căutând o alternativă, se dădu și mai Înapoi, până aproape În spatele altarului, iar apoi, pe neașteptate, răsturnă cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
femei apăruse În cadrul ușii, luminată de o rază a lunii. Dante Îi văzu lămurit părul, lung și despletit pe spate, alb precum o cascadă de gheață pe creasta unui munte. Între timp, Brandan dăduse fuga În spatele altarului, În loc să alerge spre sacristie. În partea aceea nu avea nici o cale de scăpare, se gândi priorul, Îndreptându-se și el Într-acolo cu intenția de a-i reteza orice posibilitate de a se furișa spre portița laterală. Dar călugărul se ascunsese. Dante crezu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acelui om. Dar dacă Brandan nici măcar nu se cățărase până la Înălțimea și, Într-un fel misterios, printr-un truc infam asemănător cu acela, sfruntat, al Fecioarei, Îl Înșelase? Începu să coboare grijuliu. Ajuns jos, alergă spre ușă și pătrunse În sacristie, dar și aceasta era pustie. Într-o parte a Încăperii, pe lângă perete, se ridica o scară din piatră, care probabil că ducea la vechile chilii ale călugărilor. Se avântă pe trepte În sus, de unde părea să vină o licărire. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să bată semnalul de stingere. Era momentul să Îl strângă cu ușa pe Cecco. Se Îndreptă cu pas iute către abație; când ajunse acolo, intră din nou În biserică, trecând prin portița laterală, apoi se deplasă până la nivelul superior al sacristiei. Pe traseu, nu zărise nici o urmă de-a prietenului său. Pentru un moment, se temu că fugise cu Fecioara, Însă mai apoi urechea sa percepu un sunet slab, dar armonios, ce provenea dinspre fundul coridorului. O melodie ritmată, poate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care se Îndepărta În grabă. Așteptă câteva clipe, Însă liniștea redevenise deplină. Abia atunci deschise portița. Înăuntru, naosul era complet cufundat În Întuneric, cu excepția unei ușoare luciri a lunii, care Încadra ferestrele În partea de sus. Se Îndreptă spre ușa sacristiei și intră. În prima Încăpere nu era nimeni. Urcă iute treptele, ajungând pe coridorul vechilor chilii. Nici aici, În pofida așteptărilor, nu Întâlni nici un suflet. Femeia și Cecco păreau să fi dispărut. Poate că fugiseră. Un sentiment confuz puse stăpânire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care umple Cupa, simțind cum se contopește, trup și spirit, cu speranța și cu durerea liniștită a ofrandei, peste legănarea amețitoare a noianului poveștilor magice și cumplite, de demult. Vin roșu de cel mai bun, de colea, de la popa, din sacristie! plescăie Vierme. Abluțiunea și Euharistia. Botezul și Împărtășania... Păi, de-acum, suntem ca și împărtășiți! îi pică fisa Fratelui. Dar când se-ntâmplă de se-mpărtășesc oamenii, fără maslu și fără spovedanie? Da! Când sunt pe prag de moarte ori
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
monumentale ale Romei, Întotdeauna pustii - cu excepția ocaziilor când se organizau nunți și Înmormântări -, Îi aminteau de cimitirele etrusce și de templele grecești, magnifică mărturie a unor civilizații demult apuse. Iar decadența aceasta, această nepăsare, singurătatea frescelor și a altarelor, a sacristielor și a corurilor Îl Întristau, dar nu știa cum să le pună stavilă. Onorabilul Își făcu semnul crucii și Își aplecă genunchiul, privind altarul - iar polițiștii care Îl urmau Îl imitară. Antonio nu intrase niciodată În Sant’Agostino. Înălțimea tavanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ar aparține epocii creștine din secolele IV-VI, când noua religia devenise oficială și aici. În acest sens, putem face referințe și la alte descoperiri cu caracter creștin efectuate în oraș și aici ne referim la bazilica din nord-vestul așezării. Sacristia acesteia era însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, la fel și capitelurile care mai conservau inscripții cu caracter creștin. Dintre aceste ultime dovezi științifice se evidențiază prezența unei cruci de piatră din secolul IV cu totul aparte, întrucât
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sorei bolnave. Aceasta se gândi la faptul că strugurele ar fi putut să fie o bucurie pentru sora bucătăreasă, care își petrecea zilele transpirând pe lângă cuptor, și i-l trimise ei. Dar și sora bucătăreasă i-l dădu sorei de la sacristie (pentru a-i face și ei o bucurie), și aceasta i-l duse sorei mai tinere din mănăstire care, la rândul ei, i-l duse alteia, care se gândi să-l dea și ea mai departe unei alte surori. În
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Saint-Laurent (�nce-p�nd din 1425) ?i Saint Esprit (1444), unde jocurile perspectivei ?i luminii dematerializeaz? formele, dar cu o dominant? orizontal?. Riguros geometric? ?i modular?, aceast? arhitectur? ajunge la o armonie superioar? �n dou? edificii mici cu plan centrat: Vechea Sacristie, capel? funerar? a familiei di Medici la Saint-Laurent (1422-1428) ?i capelă familiei Pazzi (1429-1461). Diferitele efecte ale modenaturii, realizat? din pietra serena (piatr? �nchis? la culoare) pe tencuiala deschis?, atest? referirea la Antichitate ?i definesc dou? compozi?îi geometrice, determinate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un c�mp de tensiuni �n fiecare con-struc?ie. Arhitectură ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de J.B. Churriguera (1665-1725), sculptor ?i arhitect. Chiar din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, podoabele sculptate se r?sp�ndesc tot mai mult cu o tur-nur? mai delicat?. Este ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit�, bine reprezentat �n sacristia de la fort?rea?a de la Granada (1727-1764), de L. de Ar�valo. Apogeul acestui stil cu efecte decorative infinit variate ?i omniprezențe este atins pe fă?ada ?i �n biserică Șan Luis de la Sevilla (1699-1743), conceput? de L. de Figueroa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
margini a stelelor. Antropologia și psihanaliza sunt considerate adevărate "flageluri intelectuale" ce sugrumă, cu ajutorul mașinilor dorinței psihosomatice, cultura modernă. "Pentru a pune lucrurile la locul lor, orice metamorfoză trebuie interpretată ca o psihogeneză",, (Raymond Ruyer). Noua gnoză, la ispita atmosferei sacristiilor, încearcă restaurarea unei gîndiri teolo-gico-metafizice, fără distorsionările abuzive in-duse de metoda fenomenologică clasică, fără distrugerea mitului, o gîndire onto-teologică, potrivit căreia ființele sunt întemeiate din ființa comună, la rîndul ei întemeiată de Ființa supre-mă care își este propria întemeiere. Științele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
e normală). E pericol să cadă dacă se trezește. Pe podea e prea rece. Cornul de ceață de la Hoburgen se aude tot timpul. Încălzirea electrică pornită, dar are capacitate mică. Aprind câteva lumânări și le așez la baza cristelniței. În sacristie nimic de mâncare. 3 decembrie Azi-noapte averse urmate de ninsoare. Porcul agitat. Îl iau pe genunchi să-l liniștesc. A înghițit ceva pesmeți muiați în apă, nu mai e așa de umflat. Din păcate și-a dat drumul în culcuș
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
urmate de ninsoare. Porcul agitat. Îl iau pe genunchi să-l liniștesc. A înghițit ceva pesmeți muiați în apă, nu mai e așa de umflat. Din păcate și-a dat drumul în culcuș, am luat niște veșminte de bumbac din sacristie și i-am făcut un nou culcuș în cristelniță. (Ajunge un cec de 75 cor.?). Încerc să cânt la orgă "strălucești steluță-n cer". Mi-e greu să țin ritmul. După-amiaza: Mă urc totuși în turn. Gunoi de porumbei și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]