382 matches
-
înclinare al corpului spre interiorul virajului trebuie dozat corect în plan frontal („lateral”) și în egală măsură, trebuie executată o mișcare dinamică de pendulare (repartizare a încărcăturii, respectiv a presiunii pe schiuri: partea din față a labei piciorului-călcâi) în plan sagital („față-spate”). Mobilitatea În Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România volumul IV, mobilitatea este definită ca fiind o “caracteristică a motricității exprimată prin amplitudinea mișcărilor efectuate”. După Rață Gloria (2006) mobilitatea este “capacitatea organismului de a executa acte și acțiuni
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile unor autori. Analiza tehnicii alergării de viteză, în general, dar mai alea în cazul probei de 100 m.(n.a.), necesită luarea în considerație a faptului că mișcarea de deplasare se realizează în plan sagital, aspect evidențiat și de specialistul australian Jess Jarver (2007). Această caracteristică fundamentală presupune respectarea cu strictețe a următoarelor aspecte: 1. traseul de deplasare a picioarelor și brațelor trebuie să fie strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. înaintarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
printr-o așa zisă mișcare de agățare tracțiune a părții anterioare („pingea”) a tălpii. Al treilea obiectiv este reprezentat de amplificarea forțelor verticale de propulsie, ce contribuie la mărirea vitezei de deplasare a alergătorului, printr-un traseu sinusoidal în plan sagital descris de centrul de masă al corpului (CMC) și printr-un contact cu solul mai ferm ce poate contracara acțiunea forței de gravitație. Punctul cel mai de sus este atins de CMC la mijlocul fazei de zbor, iar punctul cel mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este fixat la fascia profundă pentru a favoriza anastomozele spontane limfatice. Kinmonth a demonstrat că de fapt excizia țesutului celular subcutanat este elementul important al operației. Anastomozele limfo-venoase au fost preconizate de Nielubowicz, care a realizat sutura unor ganglioni secționați sagital la venele alăturate. Cordeiro și Degni au reușit anastomoze limfo-venoase prin tracțiunea cu un ac special a vasului limfatic în venă și sutura fixatoare a acestuia de venă. Rezultatele anastomozelor limfo-venoase sunt mai bune în limfedemele secundare și permeabilitatea anastomozei
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
diafragmatică, recesul costodiafragmatic. La vârful plămânului, pleura costală se continuă, de asemenea, cu pleura mediastinală, realizând cupula pleurală. Pleura mediastinală aderă la țesutul conjunctiv al mediastinului (absența planului de clivaj la acest nivel). Deasupra pediculului pulmonar, pleura are o direcție sagitală, de la stern la coloana vertebrală. La nivelul pediculului, ea se reflectă pe acesta pentru a se continua apoi cu pleura vicerală. Dedesubtul pediculului, pleura mediastinală se continuă de asemenea cu foița viscerală, sub forma unei lame triunghiulare formată din două
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la raporturile tumorii cu ariile elocvente sau căile piramidale [5]. Atunci însă când neuronavigația nu este disponibilă, operatorul are responsabilitatea trasării inciziei având în minte reconstrucția tridimensională a leziunii în raport cu reperele anatomice externe (meatul acustic, linia orbito-meatală, sutura coronară, sutura sagitală și lambdoidă, bosele parietale și frontale, eventuale deformări locale ale scalpului sau calotei), și interne (raportul cu marile sinusuri venoase, vene de drenaj voluminoase vizibile pe diferitele incidențe ale RMN, raportul cu girusurile sau șanțurile mai profunde din vecinătatea leziunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin aplicarea de Surgicel și suspendarea durei mater la vedere. Craniotomiile parasagitale Permit accesul asupra tumorilor situate parasagital sau la nivelul coasei, precum și al tumorilor intraventriculare (abord transcalos). Dificultatea majoră constă în faptul că acestea trebuie să treacă peste sinusul sagital superior. Incizia scalpului poate fi liniară, fie în lungul sinusului sagital, atunci când e necesară o descoperire a sinusului pe o porțiune mai lungă, fie o incizie perpendiculară pe sinus, având o lungime suficientă pentru a permite decolarea scalpului pe întreaga
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
parasagitale Permit accesul asupra tumorilor situate parasagital sau la nivelul coasei, precum și al tumorilor intraventriculare (abord transcalos). Dificultatea majoră constă în faptul că acestea trebuie să treacă peste sinusul sagital superior. Incizia scalpului poate fi liniară, fie în lungul sinusului sagital, atunci când e necesară o descoperire a sinusului pe o porțiune mai lungă, fie o incizie perpendiculară pe sinus, având o lungime suficientă pentru a permite decolarea scalpului pe întreaga suprafață a viitoarei craniotomii (fig. 4.7). Incizia durei mater se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
leziuni ce pot întuneca evoluția postoperatorie a pacientului. O deschidere mai largă înseamnă și o durată mai lungă a intervenției chirurgicale, fapt ce crește riscul de infecție intraoperatorie datorită expunerii mai îndelungate; trecerea de linia mediană ridică riscul lezării sinusului sagital superior. Rezecția ososasă largă presupune o dezinserție musculo-periostală mai largă, iar durerile postopertorii sunt mai intense (fig. 4.14). Pentru cazurile în care o importantă componentă tumorală invadează sinusul sfenoidal, se poate practica deschiderea acestui sinus prin Planum Sphenoidale. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Abordul bifrontal Abordul bifrontal poate fi derivat dintr-un abord subfrontal, atunci când condițiile intraoperatorii nu permit o ablație satisfăcătoare a tumorii pe abord subfrontal. Nu trebuie neglijat nici faptul că acest abord trece de linia mediană, existând riscul lezării sinusului sagital; aproape în toate cazurile se deschide sinusul frontal, cavitate cu potențial septic, cu necesitatea asigurării în timpul inducției a profilaxiei antibiotice. În situația mult mai frecventă în care mucoasa a fost dilacerată, ea va trebui complet chiuretată, orificiul canaluilui fronto-nazal plombat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu ceară, iar restul cavității, cu mușchi. Nerespectarea acestui timp operator poate duce la apariția de fistule l.c.r. cranio-nazale, sau la complicații septice (meningoencefalită, empiem subdural, osteomielită) cu consecințe dramatice. O atenție deosebită trebuie acordată liniei mediane unde sinusul sagital superior trebuie secționat după o prealabilă ligatură (fig. 4.17). Experiența dobândită în ultimii ani ne relevă faptul că în foarte puține cazuri este necesară efectuarea unui abord combinat, iar în ceea ce privește rezecția osoasă largă, practicată în ultimii ani în chirurgia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ridică o serie de probleme deosebite. În primul rând acestea sunt situate în proximitatea sau chiar sub vene de drenaj corticale a căror prezervare este de o importanță deosebită. Uneori au baza de implantare la nivelul peretelui lateral al sinusului sagital, iar în unele cazuri invadează sinusul sagital pe o porțiune variabilă. Dacă tumora nu invadează sinusul, rezecția completă a tumorii cu coagularea peretelui sinusal care oferă inserție tumorii este suficientă. În cazul unui sinus invadat tumoral recomandăm rezecția unei porțiuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primul rând acestea sunt situate în proximitatea sau chiar sub vene de drenaj corticale a căror prezervare este de o importanță deosebită. Uneori au baza de implantare la nivelul peretelui lateral al sinusului sagital, iar în unele cazuri invadează sinusul sagital pe o porțiune variabilă. Dacă tumora nu invadează sinusul, rezecția completă a tumorii cu coagularea peretelui sinusal care oferă inserție tumorii este suficientă. În cazul unui sinus invadat tumoral recomandăm rezecția unei porțiuni a peretelui sinusal invadat tumoral, evacuarea porțiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Dacă tumora nu invadează sinusul, rezecția completă a tumorii cu coagularea peretelui sinusal care oferă inserție tumorii este suficientă. În cazul unui sinus invadat tumoral recomandăm rezecția unei porțiuni a peretelui sinusal invadat tumoral, evacuarea porțiunii tumorale care obturează sinusul sagital și refacerea defectului sinusal cu plastie de periost (fig. 4.28). În ceea ce privește meningioamele de coasă, obținerea coridorului de lucru printre venele emisare la sinusul sagital poate fi problematică. Chiar și în aceste cazuri obținerea unui coridor de 1,5-2 cm
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recomandăm rezecția unei porțiuni a peretelui sinusal invadat tumoral, evacuarea porțiunii tumorale care obturează sinusul sagital și refacerea defectului sinusal cu plastie de periost (fig. 4.28). În ceea ce privește meningioamele de coasă, obținerea coridorului de lucru printre venele emisare la sinusul sagital poate fi problematică. Chiar și în aceste cazuri obținerea unui coridor de 1,5-2 cm este suficientă ca prin reducerea progresivă a volumului tumoral să se realizeze în final o ablație completă, care presupune implicit și rezecția porțiunii de coasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin breșa creată de tumoră (meningioamele sfeno-cavernoase sunt situate de obicei într-o dedublare durală); − Prezervarea elementelor vasculo-nervoase intracavernoase; − Ablația totală nu este recomandabilă cu orice preț (radio-chirurgie adjuvantă); − Hemostaza în sinusul cavernos cu surgicel. Meningioamele parasagitale și de sinus sagital − Volet ce trebuie să treacă peste sinusul sagital (fig. 4.79); − Dimensiunile voletului să depășească limită inserțeie durale; − Deschiderea durei cu prezervarea venelor de drenaj; − Invadarea sinusului: Sinus permeabil - excizia peretelui sinusal invadat și plastie cu periost, Sinus complet oclus
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
situate de obicei într-o dedublare durală); − Prezervarea elementelor vasculo-nervoase intracavernoase; − Ablația totală nu este recomandabilă cu orice preț (radio-chirurgie adjuvantă); − Hemostaza în sinusul cavernos cu surgicel. Meningioamele parasagitale și de sinus sagital − Volet ce trebuie să treacă peste sinusul sagital (fig. 4.79); − Dimensiunile voletului să depășească limită inserțeie durale; − Deschiderea durei cu prezervarea venelor de drenaj; − Invadarea sinusului: Sinus permeabil - excizia peretelui sinusal invadat și plastie cu periost, Sinus complet oclus - ligatura sinusului cu excizia porțiunii invadate și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reconstrucția sinusului nu aduce beneficii dar poate duce la pierderi mari de sânge); − Izolarea și prezervarea marilor vene de drenaj; − Izoarea și prezervarea vaselor arteriale normale (deseori înglobate în tumoră!); − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Hemostaza riguroasă (sursele din sinusul sagital se opresc de obicei cu patch-uri de surgicel); − Plastia durală cu periost sau substitut dural. Meningioamele de coasă (falcine) − Deschiderea osoasă de preferat cu sinusul sagital la vedere; − Incizia durei cu prezervarea venelor mari de drenaj; − Pătrunderea în spațiul parasagital
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
deseori înglobate în tumoră!); − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Hemostaza riguroasă (sursele din sinusul sagital se opresc de obicei cu patch-uri de surgicel); − Plastia durală cu periost sau substitut dural. Meningioamele de coasă (falcine) − Deschiderea osoasă de preferat cu sinusul sagital la vedere; − Incizia durei cu prezervarea venelor mari de drenaj; − Pătrunderea în spațiul parasagital prin disecția și lărgirea progresivă a spațiului cu prezervarea venelor de drenaj; − Devascularizarea tumorală prin coagularea bazei de implantare pe coasă; − Reducerea progresivă a volumului tumoral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
venelor de drenaj; − Devascularizarea tumorală prin coagularea bazei de implantare pe coasă; − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Atenție la identificarea, izolarea și prezervarea arterelor pericaloasă și a vaselor emergente normale; − Rezecția porțiunii de coasă infiltrate tumoral (fig. 4.80); − Sinusul sagital inferior uneori bine reprezentat poate ridica probleme de hemostază; − Hemostaza riguroasă; − Închiderea durei se poate face adeseori fără a fi necesară plastia durală. Meningioamele de fosă posterioară Meningioamele scuamei occipitale - Craniectomie unilaterală ce depășește limitele tumorii (fig. 4.81); − Incizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
inaccesibile chirurgical. Radiochirurgia stereotactică (Gamma-Knife, LINAC, Cyberknife) se folosește în principal ca adjuvant în cazul recidivelor meningioamelor agresive, atipice și maligne, sau pentru controlul resturilor tumorale în meningioamele de bază de craniu (cu localizare perioptică) și parasagitale (cu invazia sinusului sagital superior). Dozele folosite variază între 10 Gy (când sunt implicați nervii optici), 15 Gy pentru meningioamele benigne și peste 20 Gy pentru cele cu malignitate crescută [25]. Chimioterapia (ciclofosfamida, doxorubicina, vincristina și temozolamida cu rezultate neconcludente, și somatostatina, încă în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
descoperite incidental sau ca urmare a unor acuze nespecifice, cum sunt chistele arahnoidiene, lipoamele sau leziunile imagistic chistice de mici dimensiuni care sunt descrise în regiune. Subliniem faptul că datorită vascularizației venoase abundente din zonă, pe anumite secțiuni, în special sagitale, nativ sau post-contrast, pot apărea imagini ce sugerează existența unui chist. Acestea nu reprezintă altceva decât cercuri vasculare ce delimitează regiunea pineală, fără nici o semnificație patologică, fiind vorba de „leziuni” imagistice. În fața unui pacient cu markeri tumorali pozitivi (creșteri semnificative
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tangent la porțiunea superioară a circumferinței nervului optic și altul inferior, care trece tangent la circumferința inferioară a nervului optic, în trei compartimente: un compartiment optic, unul supraoptic și unul suboptic. Compartimentul medial și compartimentul lateral al spațiului intraconal. Planul sagital care trece prin axul nervului optic împarte spațiul intraconal într-un compartiment medial și un compartiment lateral. Spațiul extraperiostal. Spațiul virtual dintre pereții osoși ai orbitei și suprafața externă a periorbitei este denumit spațiul extraperiostal. Orbita osoasă. După unii autori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
declanșate, - hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă prin edem cerebral posttraumatic, edem cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. - hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior cu scăderea drenajului venos si blocarea absorbției de LCR sau în edemul cerebral ischemic secundar din stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari, - hipertensiunea intracraniană prin tulburarea dinamicii LCR-ului, - hipertensiunea intracraniană idiopatică mai ales pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]