395 matches
-
menținerea gleznei în extensie - șoldurile și trunchiul sunt ridicate prin contra-forță reprezentând un element negativ pentru aliniamentul orizontal; c) mișcarea în ansamblu: - mișcări cu frecvență mare și amplitudine mică - mișcări neregulate; - acțiuni inițiate din genunchi - se depărtează gambele în plan sagital, iar eficiența lucrului scade simțitor; - menținerea genunchilor în extensie - este încordată inutil musculatura membrelor inferioare. În general, aceste toate greșeli produc o creștere substanțială a rezistenței hidrodinamice - frontală, de frecare și turbionară - iar mișcările se realizează cu un consum energetic
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
predominant paralele. Poziția a III-a: tălpile se acoperă jumătate una pe alta cu vârfurile răsucite spre exterior, călcâiul piciorului din față aflându-se în dreptul bolții plantare a piciorului din spate. Poziția a IV-a: tălpile sunt depărtate în plan sagital la o lungime de talpă și răsucite cu vârfurile în exterior, astfel încât vârful piciorului din față, orientat în afară, să fie în dreptul călcâiului piciorului din spate. Poziția a V-a: tălpile sunt paralele, apropiate și răsucite în afară, având vârful
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
plan orizontal, există și tendința ca nevăzătorii să-și ține capul aplecat spre piept. De aceea, vom semnala o pondere mai mare a cazurilor de scolioză (deformări ale coloanei în plan frontal), cifoză și lordoză (deformări ale coloanei în plan sagital). De asemenea, și frecvența unor devieri metabolice este mai ridicată în cazul acestor subiecți (metabolismul apei, al glucozei etc.). Lipsa sprijinului vizual, face ca mersul să le fie mult îngreunat. Și, tot ca o caracteristică generală, manifestă mai multe ticuri
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
10 mm grosime 4 la unire sau separate de 5 mm. secțiunile mai fine pot fi realizate pentru a ameliora rezoluția spațială. De la bifurcația aortei până la originea arterei femurale comune secțiunile sunt spațiate la 10-15 mm. Pot fi reconstituite imagini sagitale, transversale și oblice din datele provenite din secțiunile computer-tomografice. De asemenea au fost dezvoltate sisteme 3D care oferă o sensibilitate de 96.8%, o specificitate de 95% și o acuratețe de 96% pentru stenozele/ ocluziile arterelor native sau a grefelor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pentru supravegherea grefoanelor (în special pentru complicații, ex. infecții). Ca și TDM se bazează pe analiza computerizată pentru analiza pe secțiuni tomografice subțiri furnizând excelente detalii anatomice cu rezoluție spațială < 1mm. Față de TDM oferă însă imagini în trei planuri: transversale, sagitale și coronale pe baza cărora se pot efectua studii CFD. Avantaje Dezavantaje tehnică neinvazivă; calitatea examenului alterată (segment aorto-iliac) prin artefacte de origine respiratorie sau prin peristaltismul intestinal; absența radiațiilor ionizante; imagini fals pozitive create de fluxul turbulent confundat cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
diametru circular de 1.72 cm la nivelul arterei mezenterice inferioare și apoi prezintă o secțiune elipsoidală cu axa mare de 1.53 cm și axa mică de 1.3 cm la bifurcația aortei, modelul nu este simetric față de planul sagital, artera renală stângă fiind situată mai distal față de artera renală dreaptă 47. Pot fi realizate modele 1D, 2D, 3D sau 4D (3D + timp). Modelarea 1D în sistemul arterial uman a fost inițiată de către Leonhard Euler (1775) prin derivarea unor ecuații
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
corpului corespund planurilor anatomice și sunt următoarele ( Fig. 1): frontal (F) - dispus vertical, paralel cu fruntea, împarte corpul într-o parte anterioară și una posterioară; planul frontal care împarte corpul într-o jumătate posterioară și una anterioară se numește medio-frontal; sagital (S) - dispus vertical, perpendicular pe planul frontal, împarte corpul în două jumătăți: stânga și dreapta; planul sagital care împarte corpul într-o jumătate dreaptă și una stângă se numește medio-sagital; transversal (T) - este perpendicular pe cele două planuri (frontal și
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
corpul într-o parte anterioară și una posterioară; planul frontal care împarte corpul într-o jumătate posterioară și una anterioară se numește medio-frontal; sagital (S) - dispus vertical, perpendicular pe planul frontal, împarte corpul în două jumătăți: stânga și dreapta; planul sagital care împarte corpul într-o jumătate dreaptă și una stângă se numește medio-sagital; transversal (T) - este perpendicular pe cele două planuri (frontal și sagital) și împarte corpul într-o parte superioară și alta inferioară; planul transversal care împarte corpul într-
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
S) - dispus vertical, perpendicular pe planul frontal, împarte corpul în două jumătăți: stânga și dreapta; planul sagital care împarte corpul într-o jumătate dreaptă și una stângă se numește medio-sagital; transversal (T) - este perpendicular pe cele două planuri (frontal și sagital) și împarte corpul într-o parte superioară și alta inferioară; planul transversal care împarte corpul într-o jumătate superioară și una inferioară se numește medio transversal. Toate mișcările se produc în articulații și se efectuează în jurul unor axe. Axa de
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
situată într-un anumit plan, în jurul căruia unul din segmentele osoase se deplasează față de celălalt segment. Ea nu este fixă, ci se poate deplasa odată cu segmentul. În acest sens, distingem: axul vertical este situat la intersecția planului frontal cu cel sagital și este linia imaginară ce traversează corpul din creștet în interiorul poligonului de susținere și permite executarea mișcărilor în plan orizontal; axul sagital (antero-posterior) este situat la intersecția planului sagital cu cel transversal și traversează imaginar corpul din înainte-înapoi și permite
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
poate deplasa odată cu segmentul. În acest sens, distingem: axul vertical este situat la intersecția planului frontal cu cel sagital și este linia imaginară ce traversează corpul din creștet în interiorul poligonului de susținere și permite executarea mișcărilor în plan orizontal; axul sagital (antero-posterior) este situat la intersecția planului sagital cu cel transversal și traversează imaginar corpul din înainte-înapoi și permite executarea mișcărilor în plan frontal (lateral); axul transversal (frontal) este situat la intersecția planului frontal cu cel transversal și străbate imaginar corpul
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
distingem: axul vertical este situat la intersecția planului frontal cu cel sagital și este linia imaginară ce traversează corpul din creștet în interiorul poligonului de susținere și permite executarea mișcărilor în plan orizontal; axul sagital (antero-posterior) este situat la intersecția planului sagital cu cel transversal și traversează imaginar corpul din înainte-înapoi și permite executarea mișcărilor în plan frontal (lateral); axul transversal (frontal) este situat la intersecția planului frontal cu cel transversal și străbate imaginar corpul de la stânga la dreapta și permite executarea
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
și traversează imaginar corpul din înainte-înapoi și permite executarea mișcărilor în plan frontal (lateral); axul transversal (frontal) este situat la intersecția planului frontal cu cel transversal și străbate imaginar corpul de la stânga la dreapta și permite executarea mișcărilor în plan sagital. (Niculescu G., 2006) Capitolul V EXERCIȚII DE FRONT ȘI FORMAȚII Exercițiile de front și formații se folosesc în lecțiile de gimnastică pentru organizarea colectivului cu care se lucrează și pentru a obișnui elevii cu disciplina colectivă. Cu ajutorul acestor exerciții, deprindem
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
sunt: înainte, înapoi, lateral, sus, jos, oblic. Direcțiile intermediare (se referă, în special, la poziția brațelor) sunt: lateral-sus, lateral-jos, înainte-sus, înainte jos, diagonal. Planurile în care se desfășoară mișcările segmentelor corpului corespund planurilor anatomice: frontal - dispus vertical, paralel cu fruntea; sagital - dispus vertical; transversal - dispus orizontal. Axele corpului sunt linii imaginare în jurul cărora se efectuează mișcarea de rotație, sunt: longitudinală și transversală. Tehnica mișcării reprezintă structura rațională a actului motric, corespunzătoare scopului urmărit. Tempoul mișcării este caracteristica temporală a actului motric
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
deplasarea fără elan a brațelor pe diferite direcții (fig. 17): ducerea brațelor prin lateral sus (a); 69 ducerea brațeleor prin înainte jos (b); ducerea brațelor prin înainte lateral etc. Balans: pendulare a brațelor în arc de cerc, executată în plan sagital sau frontal (fig. 17 c). Rotare: mișcare circulară, executată cu brațele din articulațiile scapulohumerale în plan frontal și sagital (fig. 17 d). Răsucire: mișcare de rotație executată în jurul axelor longitudinale ale brațelor: spre interior (pronație) și spre exterior (supinație) (fig
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
prin înainte jos (b); ducerea brațelor prin înainte lateral etc. Balans: pendulare a brațelor în arc de cerc, executată în plan sagital sau frontal (fig. 17 c). Rotare: mișcare circulară, executată cu brațele din articulațiile scapulohumerale în plan frontal și sagital (fig. 17 d). Răsucire: mișcare de rotație executată în jurul axelor longitudinale ale brațelor: spre interior (pronație) și spre exterior (supinație) (fig.17 e). Mișcările trunchiului Îndoire (fig. 18): îndoire înainte (a); îndoire lateral stânga / dreapta (c); îndoire răsucită (g). Întindere
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
brațelor sus și revenire la poziția inițială; T3-4 Idem T1-2 cu celălalt picior; T5-6 Balansul piciorului stâng înainte cu ducerea brațelor lateral și revenire la poziția inițială; T7-8 Idem T5-6 cu celălalt picior. Exercițiul 6 P.I. Stând depărtat în plan sagital (piciorul stâng înainte), mâinile la ceafă: T1-2 Răsucirea trunchiului spre stânga și arcuire; T3-4 Îndoirea trunchiului înainte, pe piciorul stâng, cu ducerea mâinilor pe sol și arcuire; Exercițiul se execută și pe partea opusă. Exercițiul 7 P.I. Stând depărtat, mâinile
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
simultan cu extensia brațelor sus și arcuire; T3-4 Revenire în așezat pe bancă odată cu extensia brațelor lateral și arcuire. Exercițiul 3 P.I. Stând pe un picior, cu fața la bancă, celălalt sprijinit cu vârful pe bancă: T1-4 Rotarea brațelor simultan, în plan sagital, spre înapoi; T5-6 Ducerea brațelor sus, extensie și arcuire; T7-8 Extensia brațelor lateral simultan cu îndoirea piciorului drept. Exercițiul 4 P.I. Stând cu fața la banca de gimnastică, sprijin pe mâini: T1-2 Îndoirea brațelor (flotare) și revenire la poziția inițială; T3-4 Extensia
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
pentru rularea pe abdomen); Culcat facial, sprijin pe mâini, rulare pe abdomen și piept; Culcat facial, picioarele îndoite și prinse cu mâinile, rulare pe abdomen. Rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit Descriere tehnică Rostogolirea înainte este o rotare în plan sagital, în care corpul este grupat sau semigrupat. Din stând ghemuit, sprijin înainte pe mâini: se ridică bazinul simultan cu ducerea bărbiei în piept și așezarea cefei pe sol; urmează o rulare pe spate cu picioarele grupate (mâinile apucă gambele pentru
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
vestibular, sensibilitatea profundă conștientă și inconștientă, sistemul extrapiramidal și analizatorul vizual (Pendefunda și colab., 1992, p. 25). Centrul de greutate al corpului este modificat în mod permanent. Corpul este supus continuu unor contracții musculare inconștiente, generând mișcări oscilatorii în plan sagital, frontal și orizontal (Ducrequet și colab., 1965, citat de Albu și colab., 2006, p. 119). In diverse poziții din cadrul echilibrului static centrul de gravitate corporală părăsește adesea locul său teoretic prestabilit, devenind uneori chiar extracorporal (ex. poziția de start). Echilibrul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
relativ fix. Dacă analizăm mișcarea corpului, atunci o raportăm la sol, dacă analizăm mișcarea segmentelor, atunci le raportăm la corp sau alte segmente. Direcția mișcării În efectuarea mișcărilor, întâlnim 6 direcții de bază raportate la planurile principale: raportat la planul sagital - lateral (dreapta și stânga), raportat la planul frontal - înainte și înapoi, raportat la planul orizontal - sus și jos. Bineînțeles, există și alte direcții în care se poate efectua o mișcare, acestea fiind numite direcții intermediare. În mișcarea de rotație - dacă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]