542 matches
-
animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu l-a „sufocat” pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a nopții stihine./ O, zărilor, zări, / Aprinse chemări, / Rostiți să vină / Din vis și lumină/ Cel Mire-nsetat/ De-ntâi sărutat/ La plaiul de Jos/ La
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Cel Mire-nsetat/ De-ntâi sărutat/ La plaiul de Jos/ La pieptul duios, / La inima sfântă/ Ce geme, pământă!” SCRIERI: [Versuri], în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 204-210; Cântec pe zare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1969; Poemul Salamandrei, București, 1971. Traduceri: Sütő András, Biruință în zori, București, 1949. Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Sütő András, Biruință în zori, București, 1949. Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4; Camil Baltazar, „Poemul Salamandrei”, VR, 1972, 3; Nae Antonescu, „Poemul Salamandrei”, ST, 1972, 4; Vlaicu Bârna, Valentin Strava, RL, 1984, 14; Micu, Scurtă ist., II, 372. N.Br.
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4; Camil Baltazar, „Poemul Salamandrei”, VR, 1972, 3; Nae Antonescu, „Poemul Salamandrei”, ST, 1972, 4; Vlaicu Bârna, Valentin Strava, RL, 1984, 14; Micu, Scurtă ist., II, 372. N.Br.
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
privi lumea printr-un ochean care o face miraculoasă. De altfel, poeta mărturisește într-o Baladă-autoportret că descinde dintr-o țară de basm. Dacă tematica ancestralului se concentrează reprezentativ în Părinții (1983) și în Casa cu greieri (1984), volumul Grădina Salamandrei (1987) sintetizează paradigmatic poezia extazului vital și a elanului ascensional al spiritualizării și al absolutului. Cartea, constând dintr-un singur poem, are o construcție care ea însăși induce acest sens al depășirii particularului și mundanului. Lumină din iubire (1997) și
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
să creeze ambianța de intimitate și de ritual propice comunicării-comuniune. SCRIERI: Ochiul de basm, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1981; Lemn de sticlă, pref. Eugen Simion, București, 1982; Părinții, București, 1983; Casa cu greieri, București, 1984; Planeta bunicilor, București, 1985; Grădina Salamandrei, pref. Al. Piru, București, 1987; ed. Pitești, 1999; Copacul cu stele, București, 1991; Lumină din iubire, Pitești, 1997; Umbra. Poeme pentru părinți, Pitești, 2001; Îngerii, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Două volume de versuri, LCF, 1981, 51; Carolina Ilica
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
comentariu mitologic bazat pe lucrări ale lui Mircea Eliade, J. G. Frazer și V.I. Propp, care propune o nouă lectură a basmului ca alegorie a unor rituri inițiatice - și Zoosophia - un „dicționar-eseu” în care examinează câteva dintre animalele fabuloase (unicornul, salamandra, aspida, vasiliscul, pasărea Phoenix) asociate unor concepții morale, filosofice sau religioase. Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și Haos
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
tot, el, a amestecat apele Pacificului cu cele ale Atlanticului, să nu ridicați din sprîncene. Căci, dacă nu admiteți balena în întregul ei, nu sînteți decît un provincial și un sentimental în atitudinea dumneavoastră față de Adevăr. Dacă afirmația că doar salamandrele gigantice întîlnesc Adevărul curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți provinciali? Ce-a pățit oare firavul flăcău care-a cutezat să ridice vălul temutei zeițe din Sais? Capitolul LXXVI MARELE POLOBOC
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
69. Ion Vitner. Sarcinile criticii literare-sarcinile revistei noastre. În: Contemporanul, nr. 148, 5 aug. 1949. 70. Conținutul rubricii Cronica literară, de la Contemporanul după 2 august și alte comentarii: - În nr. 149, 12 aug.: Crișan Toescu. - O nouă carte despre mineri „Salamandra”, de Petru Vintilă; - În nr. l50, 19 aug.: Victor Adrian. - Haita deHoria Liman; - În nr. l51, 26 aug.: F.I. Bociort. - Al. Raicu: Puntea din vale; În nr. 152, 2 sept.: Crișan Toescu - O monografie poetică a Uniunii Sovietice: Moscova roșie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui în vis indică, în funcție de scenariu, acțiunea în forță a subiectului sau a altora. Animalul arată astfel obligația de a «ataca», adică de a forța lucrurile, de a pleca, de a se lansa. Atacul semnifică adesea luarea unor decizii radicale. Salamandră Având reputația dată de legendă că a supraviețuit focului, salamandra simbolizează puterea spirituală. În vis, pune accentul pe forța interioară a subiectului, capabil să înfrunte toate situațiile, să supraviețuiască atacurilor și, în loc să fie distrus de încercările care este supus, să
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
subiectului sau a altora. Animalul arată astfel obligația de a «ataca», adică de a forța lucrurile, de a pleca, de a se lansa. Atacul semnifică adesea luarea unor decizii radicale. Salamandră Având reputația dată de legendă că a supraviețuit focului, salamandra simbolizează puterea spirituală. În vis, pune accentul pe forța interioară a subiectului, capabil să înfrunte toate situațiile, să supraviețuiască atacurilor și, în loc să fie distrus de încercările care este supus, să triumfe asupra lor și să-și găsească noi forțe. Mistreț
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
capete maronii, pe care nu puteai să-i Înfigi În cârlig și care se făceau nevăzuți În apa rece; mai găseam căpușe de copac sub bușteni, și uneori râme care lunecau În pământ de Îndată ce ridicam bușteanul. O dată am folosit o salamandră pe care o găsisem sub un buștean bătrân. Salamandra era foarte mică și drăguță, era agilă și avea o culoare superbă. Avea niște piciorușe mici, cu care tot Încerca să se agațe de cârlig, și de atunci nu am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În cârlig și care se făceau nevăzuți În apa rece; mai găseam căpușe de copac sub bușteni, și uneori râme care lunecau În pământ de Îndată ce ridicam bușteanul. O dată am folosit o salamandră pe care o găsisem sub un buștean bătrân. Salamandra era foarte mică și drăguță, era agilă și avea o culoare superbă. Avea niște piciorușe mici, cu care tot Încerca să se agațe de cârlig, și de atunci nu am mai folosit niciodată salamadre, deși le găseam foarte des. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige cât casa urmau o căruță, cu scândurile pictate cu faraonoaice și fachiri cu turbane, trasă de un măgăruș împopoțonat cu canafi și panglici colorate. Din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
așchii de lemn din crucea Mântuitorului în cantități suficiente să-ți poți ridica o casă cu două caturi, sau haine din "in viu", care se curăță și se albesc în foc și sunt țesute din fire toarse din coconi de salamandră. Acest comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
noua coaliție electorală (PSD+PNL), în care partenerii jură că se iubesc, însă în realitate se urăsc temeinic și fără speranță ca în orice căsătorie din interes, cotonogindu-se pe sub masă. Băsescu a dat comanda: marinari din guvern, porniți acțiunea „Salamandra”. Să știți că nu este vorba de salamandra ceea simpatică, animăluțul acela multicolor ce se întâlnește uneori prin păduri, ci este vorba de un procedeu care are o conotație specială în științele politice. Este acel procedeu democratic, tot atât de moral ca
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
jură că se iubesc, însă în realitate se urăsc temeinic și fără speranță ca în orice căsătorie din interes, cotonogindu-se pe sub masă. Băsescu a dat comanda: marinari din guvern, porniți acțiunea „Salamandra”. Să știți că nu este vorba de salamandra ceea simpatică, animăluțul acela multicolor ce se întâlnește uneori prin păduri, ci este vorba de un procedeu care are o conotație specială în științele politice. Este acel procedeu democratic, tot atât de moral ca și furarea bomboanelor din mâna copiilor, prin care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
fapt real în care partidul aflat la guvernare în Statele Unite a trasat colegiile electorale în așa fel încât să cuprindă cât mai mulți simpatizanți de ai săi, iar la final, forma colegilor trasată pe harta SUA, semăna leit cu o salamandră. Și după cum s-a văzut, toate marile hoții ca și marile crize tot SUA ni le-a dat, este normal că și actuala majoritate condusă de marinarul cotrocenist, ce are înfiptă adânc în fund axa București-Londra-Washington, se pregătește după modelul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
văzut, toate marile hoții ca și marile crize tot SUA ni le-a dat, este normal că și actuala majoritate condusă de marinarul cotrocenist, ce are înfiptă adânc în fund axa București-Londra-Washington, se pregătește după modelul „marelui licurici” să deseneze salamandre pe harta electorală a României. Observ după figura dumneavoastră lejer nedumerită că nu înțelegeți prea bine ce am vrut să spun, așa că spre exemplificare voi lua un caz concret cu numere mici ca să fie mai ușor de înțeles. Să presupunem
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige cât casa urmau o căruță, cu scândurile pictate cu faraonoaice și fachiri cu turbane, trasă de un măgăruș împopoțonat cu canafi și panglici colorate. Din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
așchii de lemn din crucea Mântuitorului în cantități suficiente să-ți poți ridica o casă cu două caturi, sau haine din "in viu", care se curăță și se albesc în foc și sunt țesute din fire toarse din coconi de salamandră. Acest comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
care le marcase mai Înainte semănând din pumni cenușă. Iarna putea fi văzută scăldându-se În copcă, iar vara stătea de multe ori Întinsă pe pietre Încinse de căldură lângă albia pârâului, Încălzindu-se la soare alături de broaște, șerpi și salamandre. Când pregăteau baia de aburi, o găseau stând ghemuită pe policioară, cu găletușă Într-o mână și măturica În cealaltă, având tot spatele acoperit de ventuze. N-o sufocau nici fumul Înecăcios de vreascuri ce ieșea printre pietrele Încinse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
această parte a orașului. Printre rafturi se ițeau în lumina tremurătoare figuri groaznice. În timp ce mă aflam în salonul rezervat whiskyului, un tip a cărui respirație plină de rumeguș îl anunța de la mare distanță s-a ivit în spatele meu ca o salamandră de foc și sânge. Bâh! În glasul tărăgănat se strecurase abia auzit tonul rugăminții stăruitoare și al dezvinovățirii în timp ce el arăta spre cicatricea proaspătă care îi brăzda obrazul ciupit de vărsat. Nu, amice, mi-am spus eu - n-ai voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
animalele din bestiarul satanei, adunate la sfat și puse de pază și de coroană la tronul care le sta dinainte, ca să-i cânte slava cu înfrângerea lor, fauni, făpturi cu sex dublu, (...) gorgone, harpii, coșmare, dragontopozi, minotauri, (...) șerpi cu păr, salamandre, vipere cu coarne (...) întreaga populație a iadului părea să-și fi dat întâlnire ca să fie vestibul, pădure întunecoasă, landă fără de speranță a izgonirii la apariția Celui Așezat de pe timpan, la chipul lui plin de făgăduială și de amenințare ...”. Îndeosebi Judecata
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
dese și țepoase, tecari cu spini cât degetul, cuiburi de cucută rău mirositoare, bozii și lipani. Mulți Își azvârleau acolo gunoaiele, Împuțiciunile și mortăciunile de prin curte. Se prăsiseră fel de fel de jigănii: șerpi, broaște, șobolani, gâze nemaivăzute, șopârle, salamandre otrăvite, păsări pașnice ori prădătoare de zi și de noapte; unii se juraseră că văzuseră chiar vulpi și mâțe sălbatice. Ciudățenia era că jivinele nu urcau În curțile sătenilor ca să le facă rele. Stăteau cuminți, În legea lor, În Vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]