4,209 matches
-
Banloc (p), Lugoj - Zona Ștrand, bl. S3, scările A,B,C; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Bucovăț (p), Covaci (p), Cheglevici (p). MARȚI: Timișoara (străzile Madrid (p), Mendeleev (p), Suceava (p), Hamlet (p), Cascadei (p), Frasinului (p), Gh. Lazăr (p), Salciei (p), Bd. Ț. Ionescu nr. 69, 71, 73, Piața Badea Cârțan nr. 7, Steaua (p), Izlaz (p), Ceferiștilor (p), Florilor (p)),Banloc (p), Lugoj - Zona Ștrand, bl. S4A, scările A,B, bl. S4B; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Bucovăț (p
Agenda2006-01-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284605_a_285934]
-
5,28 lei și 82,53 lei noi, TVA inclus, în funcție de specie și mărime l tulpini de trandafiri (toate culorile), cu rădăcină - 13,47 lei noi l puieți de arbori: de prun roșu, arțar, tei, stejar, arbore de mătase, mesteacăn, salcie, la prețuri între 18,43 lei și 143,84 lei noi l conifere: pin, molid, ienupăr, tuia etc, între 99,50 și 156,53 lei noi. Informații suplimentare se pot obține la serviciul „Desfacere”, tel. 220 109 sau direct de la
Agenda2006-11-06-general 7 () [Corola-journal/Journalistic/284854_a_286183]
-
continuă activitățile de mărire a suprafețelor verzi prin plantări de material dendrofloricol și la perdeaua de protecție a municipiului. În paralel cu aceste activități, se desfășoară acțiuni de identificare și defrișare a arborilor cu probleme (în special a plopilor și sălciilor). De la începutul acestui an, ca urmare a solicitărilor cetățenilor, asociațiilor de proprietari/locatari, s-au defrișat 108 arbori și s-au făcut intervenții pentru corecție la 3452. Astfel de intervenții s-au realizat, în timp util, în mai multe locații
Agenda2006-22-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285004_a_286333]
-
Într-o vară I-a venit În gostie, din Franța, Madame Ronet, iubita lui din junețe . Au mâncat nuci și au băut vin de Malaga, În Almăj vinul de Malaga are mare trecere! S-au iubit pe malul Nerei, pe sub sălciile pletoase Cu luna ca o felie de lubeniță deasupra lor. Îmbătat de vin și de lună, Frâncu i-a strigat: Madam Ronet je vous aimez și madame Ronet a plâns fericită Dascălu i-a cuprins Înfrigurat mâinile A strâns-o
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
lumii. Sunt alinarea lui ori de câte ori e trist. Și câte-n lună și-n stele. Îi sorb cuvintele și mi-aș dori tare mult să-i pot auzi vocea de înger coborât printre oameni. Suspin și-mi arunc pri virea către sălciile bătute de vânt, pe malul lacului. Nu apuc decât să zăresc cu coada ochiului cum, dintr-o zmucitură, o îndepărtează pe Lulu de lângă mine și-o ia la fugă. Se oprește. Încep să respir din nou. Te-am mințit, îi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
se încăpățâna să străbată cu-aceeași neșovăială sinucigașă apele morții și să ajungă "dincolo". În prima noapte spre dimineață cerul a căzut într-o lumină arzătoare și rece de metal. Femeia cerboaică s-a trezit tremurând goală în tufele de salcie și-n malurile râpoase de dincolo de pădure, zărind în depărtare ultimul salt în cascadă al lupilor de stepă goniți ca de diavol. Poate chiar de diavol judecând după salturile lăsate în urmă îngroșate de cadavre. În a treia noapte Cerboaica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
asculta! îi luă apărarea cealaltă fată. Jenat de stânjeneala lui caraghioasă, ameți descoperind mirosul parșiv-languros pe care acum îl sorbea parcă pentru prima oară -, adierea aceea excitantă de trupuri tinere, care răpândeau o mireasmă dulce de eleatrop, de muguri de salcie și de ceva fără nume care-l pătrunse până în stomac. Camera o cunoștea, dar și aceasta avea ceva schimbat în dezordinea și răvășeala lucrurilor împrăștiate de-a valma. Ceva din tinerețea și drăgălășenia fetelor plutea peste tot. Dacă intri, intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
deget mai înaltă. Era înaltă și subțire, numai să te lase s-o privești! Să te lase să stai lângă ea ca lângă o apă în care ești gata să te-arunci îmbrăcat! Să-i mângâi cu ochii gâtul de salcie, cu părul curgându-i în valuri negre pe umeri, mândră și închisă, cum pășește, îmbrăcată în rochia înflorată, numai șolduri și picioare, foșnind prin miresme, de-o sănătate și un orgoliu fără seamăn. Ce tâmpit! Uite-așa-l apucă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată la 1470 m ce prezintă mușchi (Sphagnum), bumbăcăriță, rogoz și sălcii pitice. Începând cu anul 2003, toate aceste rezervații a fost incluse în Parcul Național Bucegi ce cuprinde o suprafață de 32 663 ha. Valorificarea turistică a Munților Bucegi și a Văii Prahovei a început să fie exploatată în secolul al
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se formează și astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sportiv, la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ironia acidă lasă loc bănuielii că poetul nici nu-și propune să lupte împotriva acestei stări de spleen, ci dimpotrivă, o cultivă meticulos. Dedublarea are loc, uneori, în scopul unei autocompătimiri, pe cât de caustică, pe atât de nesinceră: Și la salcie cu fermecători, Salcie cu Pajura, stă cineva și mai că e mort ai jura, stă în trândăvie, nenorocitul. (...) și doarme, doarme nenorocitul..." (Salcie cu Pajura) Starea (postura) orizontală se traduce, deci, în planul trăirii poetice prin starea de lene, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
loc bănuielii că poetul nici nu-și propune să lupte împotriva acestei stări de spleen, ci dimpotrivă, o cultivă meticulos. Dedublarea are loc, uneori, în scopul unei autocompătimiri, pe cât de caustică, pe atât de nesinceră: Și la salcie cu fermecători, Salcie cu Pajura, stă cineva și mai că e mort ai jura, stă în trândăvie, nenorocitul. (...) și doarme, doarme nenorocitul..." (Salcie cu Pajura) Starea (postura) orizontală se traduce, deci, în planul trăirii poetice prin starea de lene, de spleen. Plictiseala, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Dedublarea are loc, uneori, în scopul unei autocompătimiri, pe cât de caustică, pe atât de nesinceră: Și la salcie cu fermecători, Salcie cu Pajura, stă cineva și mai că e mort ai jura, stă în trândăvie, nenorocitul. (...) și doarme, doarme nenorocitul..." (Salcie cu Pajura) Starea (postura) orizontală se traduce, deci, în planul trăirii poetice prin starea de lene, de spleen. Plictiseala, spune Jankélévitch, este unitatea ironiei, o amețeală care se autodizolvă; eternitatea unei după-amiezi comic-serioase, fericirea fără voluptate, profunzimea superficială, mereu înfometată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
apelor freatice (cuprinsă, în general, în șesul văii principale, între 1,2 - 2,5 m) variază în lungul și latul șesului, în funcție de grosimea aluviunilor depuse în apă. Nivelul hidrostatic al acestora variază în timpul anului în funcție de anotimp. Apele sunt, în general, sălcii, conținând carbonați și bicarbonați de calciu. • pânzele de apă din conurile de dejecție și din glacisuri. Apar pe valea principală a Lohanului, în conurile de dejecție ale Târziilor și Olteneștilor. Aici, apa este mai adâncă decât în șesurile aluvionare. Sunt
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus pratensis ș.a.) cât și specii de arbori: plop (Populus tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de la familiile care aveau cârduri de gâște și i le dădeau lui În pază să meargă cu ele pe malul gârlei cât era ziua de mare, pe o arșiță de se uscau toate. El se băga În umbra firavă a sălciilor cu abecedarul primit de la un băiat care trecuse deja În clasa a doua și-l Învățase primele litere apoi plictisit Îl lăsase să se descurce singur. Copiii Îl porecliseră Împăratul gâștelor. Treaba lor, nu-l interesa pe Ionuț asta, el
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vor duce dacă nu vor să Învețe să facă nimic? Se apropia aniversarea a un an de viață a lui Prâslea și Ionuț ca fratele lui cel mai mare Între cei cinci copii, se chinuia de zor băgat În umbra sălciilor să-i cioplească un căluț mic de lemn, să aibă și el o jucărie de ziua lui. Încă din zori ieșise În stradă și strigase: Dați drumul la gâște că plec cu cârdurile mai devreme, până nu se pune căldura
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
-l fi adorat femeile și să se fi zdrobit de stavila voinței lui ! Și el trebuie să fi iubit...Fiul omului !... Lungul val al părului Magdalenei, resturnat în gestul lui etern de amor nefericit, își scurse plânsul ca al unei sălcii de aur ”. Citind acest fragment este cutremurătoare viziunea blasfemică, eretică, de neînțelegere a fenomenului religios, de care dă dovadă scriitoarea. Se vorbește despre un IIsus dominat de slăbiciuni omenești izvorâte, culmea, din impulsul unei iubiri declanșatoare de plăcere. Este o
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nevoie ca, mai întîi, să te hotărăști M arginea lacului din pădure, unde ajunseseră Virgil și Bărzăunul, le produse o mare deziluzie. Mai ales lui Virgil, care venea pentru prima oară într-o asemenea sălbăticie. Se opriră amîndoi lîngă o salcie scorburoasă și priviră sceptici în toate părțile. Cît vedeai cu ochii numai stufăriș, ochiuri de mocirlă din care ieșeau, cu zgomote înăbușite, bulbuci, sălcii uriașe cu scorburi întunecate, arini aplecați de furtuni în toate părțile și, din loc în loc, cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lui Virgil, care venea pentru prima oară într-o asemenea sălbăticie. Se opriră amîndoi lîngă o salcie scorburoasă și priviră sceptici în toate părțile. Cît vedeai cu ochii numai stufăriș, ochiuri de mocirlă din care ieșeau, cu zgomote înăbușite, bulbuci, sălcii uriașe cu scorburi întunecate, arini aplecați de furtuni în toate părțile și, din loc în loc, cîte un petec de pămînt mai acătării, plin însă tot de bălării. Și cum crezi tu c-ai să poți prinde pește din hîrdăul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]