430 matches
-
180 - 200 m, apa are o salinitate în jur de 18‰ (mai mică însă la vărsarea fluviilor Dunărea, Nistru, Nipru), iar valurile și curenții produc amestecul și oxigenarea ei, fapt datorită căruia viețuitoarele au o dezvoltare deosebită. În etajul inferior salinitatea depășește 22‰, iar concentrația ridicată în hidrogen sulfurat rezultat din descompunerea materiei organice reduce viața la bacterii anaerobe. Cele mai multe viețuitoare trăiesc în vecinătatea țărmurilor. Sunt specii de alge, animale de fund (midii, stridii) sau care înoată (meduze, scrumbii, stavrizi, chefali
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
utilizate în balneo-turism și agrement. Principalele aspecte ale poluării solului în România sunt următoarele: • poluarea chimică, inclusiv cea determinată de produse petroliere, care afectează 0,9 milioane ha teren arabil și 0,3 milioane ha din suprafețele acoperite de păduri; • salinitatea excesivă a solului, care afectează circa 0,6 milioane ha, prezintă o tendință ascendentă în zonele care au fost irigate sau exploatate irațional; • aciditatea ridicată (afectând aproximativ 3,4 milioane ha), asigurarea slabă și foarte slabă cu fosfor mobil (6
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu catene flexibile, densitate de împachetare mică a macromoleculelor înseamnă o permeabititate mare) și
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu catene flexibile, densitate de împachetare mică a macromoleculelor înseamnă o permeabititate mare) și
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
greu (PADUSI K., 1954). Știind că năutul este mai tolerant la solurile saline și alcaline decât celelalte leguminoase pentru boabe s-a testat, prin experiențe, efectul acestor săruri asupra plantei. înălțimea plantei, producția și conținutul în azot scad odată cu creșterea salinității. Nodozitățile se reduc odată cu creșterea salinității, iar la maturitate nu s-au găsit nodozitîți la plantele supuse la unui grad de salinitate ridicat (6 Ds/m). Procentul de proteină brută crește odată cu accentuarea salinității, până la o anumită concentratie a solului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutul este mai tolerant la solurile saline și alcaline decât celelalte leguminoase pentru boabe s-a testat, prin experiențe, efectul acestor săruri asupra plantei. înălțimea plantei, producția și conținutul în azot scad odată cu creșterea salinității. Nodozitățile se reduc odată cu creșterea salinității, iar la maturitate nu s-au găsit nodozitîți la plantele supuse la unui grad de salinitate ridicat (6 Ds/m). Procentul de proteină brută crește odată cu accentuarea salinității, până la o anumită concentratie a solului, mai ales dacă semințele de năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
testat, prin experiențe, efectul acestor săruri asupra plantei. înălțimea plantei, producția și conținutul în azot scad odată cu creșterea salinității. Nodozitățile se reduc odată cu creșterea salinității, iar la maturitate nu s-au găsit nodozitîți la plantele supuse la unui grad de salinitate ridicat (6 Ds/m). Procentul de proteină brută crește odată cu accentuarea salinității, până la o anumită concentratie a solului, mai ales dacă semințele de năut au fost inoculate cu diferite tipuri de Rhizobium (HAMID RASHID, 1995). Amplificarea procesului de fotosinteză a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
conținutul în azot scad odată cu creșterea salinității. Nodozitățile se reduc odată cu creșterea salinității, iar la maturitate nu s-au găsit nodozitîți la plantele supuse la unui grad de salinitate ridicat (6 Ds/m). Procentul de proteină brută crește odată cu accentuarea salinității, până la o anumită concentratie a solului, mai ales dacă semințele de năut au fost inoculate cu diferite tipuri de Rhizobium (HAMID RASHID, 1995). Amplificarea procesului de fotosinteză a plantelor de năut este influențată în primul rând de concentrațiile mari de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de vegetație s-a utilizat un cernoziom cambic cu: pH = 7,3; argilă mg/100g = 32,5; humus mg/100g = 3,76; Ntotal mg/100g = 0,20; P2O5 mg/100g = 16; K2O mg/100g= 19; raport gravimetric carbon/azot = 13; salinitatea mg/100g = 0,13. în fiecare vas s-au însămânțat 6 semințe la adâncimea de 4 cm, iar după apariția primei perechi de frunze imparipenat compuse au rămas 2 plante/vas. Experiențele s-au urmărit în spațiu protejat la temperatura
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
i se recunoaște o anumită, Însemnată, putere de autoepurare. Dar apa suferă, pe parcursul operei eminesciene, și un alt proces de evoluție. Anume, trece de la dulce la sărată. Și, Într’adevăr, unele cercetări ale mele au arătat că pe măsura creșterii salinității, puterea de autoepurare a mediului acvatic crește. Toate acestea sunt beneficiul naturii, care În evoluția operei eminesciene devine tot mai Însemnat. Dar care este evoluția Poetului? E o incompatibilitate crescândă a unui om negentropic cu un mediu citadin entropizat, fizic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unor strămoși Îndepărtați... Iată și subiectul. Viața biologică a apărut În ocean, dar Într’unul care se afla În plină transformare, adică de asemenea viu ca tot restul lumii, chiar dacă pe atunci doar minerală. Una dintre formele acestei schimbări e salinitatea. Apărut prin condensarea apei din atmosferă, oceanul primar era dulce, dar a devenit tot mai sărat prin aportul de pe uscat. Era firesc ca primele organisme, unicelulare, să conțină un mediu intern asemănător oceanului din acel moment, adică În echilibru. Echilibru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
primele organisme, unicelulare, să conțină un mediu intern asemănător oceanului din acel moment, adică În echilibru. Echilibru care Însă nu a putut urma salinizarea ce a continuat În ocean, celulele păstrând deci pentru todeauna, cu mari investiții energetice, o aceeași salinitate internă. Dacă-mi permiteți, aș numi acest conținut celular o primă mare internă. Adaptarea se poate face doar În salturi, astfel Încât, atunci când nu s’a mai putut altfel, adică cheltuind mai multă energie, Viața a urmat altă stratagemă: câteva celule
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celular o primă mare internă. Adaptarea se poate face doar În salturi, astfel Încât, atunci când nu s’a mai putut altfel, adică cheltuind mai multă energie, Viața a urmat altă stratagemă: câteva celule s’au Înconjurat Împreună, cu o barieră În fața salinității crescânde a oceanului; era primul organism pluricelular și, În spatele acelei bariere, de fapt viitoarea piele, a păstrat cu sfințenie un mediu asemenea oceanului momentului: tot un fel de mare internă; a doua. De atunci, să tot fie vreo 600 de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cel mult un cucui -, ci era interzis acest supliment de hrană. C. I.: La ce munci ați mai participat? S. Ț.: La Luciu Giurgeni am lucrat și la orezărie. S-a încercat să se facă orezărie, dar s-a ridicat salinitatea la suprafață și n-a mai fost posibil. Noi n-avem terenuri propice pentru orezărie. Cei care proiectaseră orezăria trebuie să fi fost căzuți în cap, pentru că, administrând o cantitate mare de apă pe aceeași suprafață, solul se salinizează și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
într-un proces de continuă îndulcire după închiderea Gurii Portița și consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim, precum și biocenozele adaptate la variații mari ale salinității. Este o zonă predilecta pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (insula Bisericuța), cît și pentru laridae și sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas și hrănire oaspeții de iarnă cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
d) diluarea inițială obținută prin metodele de descărcare propuse, în special viteza navei utilizate pentru imersie ... e) caracteristicile dispersiei (de exemplu, efectele curenților, mareelor și vântului asupra transportului orizontal și a mixajului vertical) ... f) caracteristicile apei (de exemplu, temperatura, pH, salinitate, stratificare), indicatorii de poluare cu raportare la oxigen - oxigen dizolvat (OD), consumul chimic de oxigen (CCO), consumul biochimic de oxigen (CBO), azotul prezent în formă organică sau anorganica, inclusiv amoniacul, pulberile în suspensie, alți nutrienți și productivitatea) ... g) caracteristicile fundului
ORDIN nr. 751 din 23 noiembrie 2004 privind gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164364_a_165693]
-
d) diluarea inițială obținută prin metodele de descărcare propuse, în special viteza navei utilizate pentru imersie ... e) caracteristicile dispersiei (de exemplu, efectele curenților, mareelor și vântului asupra transportului orizontal și a mixajului vertical) ... f) caracteristicile apei (de exemplu, temperatura, pH, salinitate, stratificare), indicatorii de poluare cu raportare la oxigen - oxigen dizolvat (OD), consumul chimic de oxigen (CCO), consumul biochimic de oxigen (CBO), azotul prezent în formă organică sau anorganica, inclusiv amoniacul, pulberile în suspensie, alți nutrienți și productivitatea) ... g) caracteristicile fundului
ORDIN nr. 870 din 15 decembrie 2004 privind gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164379_a_165708]
-
4 Criteriile de încadrare pe clase a terenurilor agricole Terenuri arabile Clasa I Terenuri plane sau slab înclinate, cu soluri cu fertilitate foarte ridicată, profunde, bine drenate. Clasa a II-a Terenuri cu soluri cu fertilitate ridicată, slab erodate, cu salinitate sau alcalinitate slabă și mai puțin drenate. Clasa a III-a Terenuri cu soluri cu fertilitate mijlocie, mediu erodate, cu drenaj nesatisfăcător și grosime redusă a stratului de sol. Clasa a IV-a Terenuri cu soluri cu fertilitate redusă, eroziune
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]
-
alcalinitate slabă și mai puțin drenate. Clasa a III-a Terenuri cu soluri cu fertilitate mijlocie, mediu erodate, cu drenaj nesatisfăcător și grosime redusă a stratului de sol. Clasa a IV-a Terenuri cu soluri cu fertilitate redusă, eroziune puternică, salinitate sau alcalinitate ridicată, frecvent inundate pe perioade lungi. Clasa a V-a Terenuri cu soluri cu fertilitate foarte redusă în stadii înaintate de eroziune, salinizare, mlastinire și supuse inundațiilor permanente. Vii nobile și indigene Clasa I a) Vii nobile și
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]
-
-se între 7-14 tone/ ha masa verde la pășuni și 8-16 tone/ ha masa verde la fânețe. Creșterile de producție de masa verde s-au datorat în principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea acidității și salinității prin amendare, fertilizare, regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, precum și prin măsuri de folosire rațională a pajiștilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adăposturi pentru animale și alte utilități zoopastorale. După anul 1990 producția de masa verde pe pajiști a scăzut la 8-10
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
-se între 7-14 tone/ ha masa verde la pășuni și 8-16 tone/ ha masa verde la fânețe. Creșterile de producție de masa verde s-au datorat în principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea acidității și salinității prin amendare, fertilizare, regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, precum și prin măsuri de folosire rațională a pajiștilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adăposturi pentru animale și alte utilități zoopastorale. După anul 1990 producția de masa verde pe pajiști a scăzut la 8-10
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
-se între 7-14 tone/ ha masa verde la pășuni și 8-16 tone/ ha masa verde la fânețe. Creșterile de producție de masa verde s-au datorat în principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea acidității și salinității prin amendare, fertilizare, regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, precum și prin măsuri de folosire rațională a pajiștilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adăposturi pentru animale și alte utilități zoopastorale. După anul 1990 producția de masa verde pe pajiști a scăzut la 8-10
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
și înregistrați trebuind să se acorde atenție pentru asigurarea cerințelor speciilor individuale. 2. Monitorizarea calității apei trebuie să fie o activitate de rutină. 3. La inițierea unui nou acvariu/bazin, monitorizarea trebuie să includă înregistrarea zilnică a următorilor parametri: temperatura, salinitatea (în bazinele cu apă de mare sau salmastra), pH-ul, ionii de amoniu, nitriții; iar săptămânal: oxigenul dizolvat și nitrații. 4. La o lună după instalarea unui acvariu/bazin testele se pot efectua săptămânal. 5. Permanent trebuie să fie disponibil
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
cazuri, acesta poate fi un proces gradual; c. amplasamentele pentru animale acvatice trebuie să fie areale adecvat, în conformitate cu numărul de indivizi aflați în fiecare amplasament/acvariu și trebuie menținute la o temperatură adecvată cerințelor speciei/speciilor, iar parametrii ambientului (ex. salinitatea, calitatea apei) trebuie să fie corespunzători speciei; d. adăposturile interioare trebuie să asigure o umiditate corespunzătoare și protecție împotriva condițiilor extreme, ale radiațiilor solare, căldurii, uscăciunii, frigului. 87. Animalelor menținute în amplasamente exterioare trebuie să li se asigure adăpost suficient
INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004 privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
și înregistrați trebuind să se acorde atenție pentru asigurarea cerințelor speciilor individuale. 2. Monitorizarea calității apei trebuie să fie o activitate de rutină. 3. La inițierea unui nou acvariu/bazin, monitorizarea trebuie să includă înregistrarea zilnică a următorilor parametri: temperatura, salinitatea (în bazinele cu apă de mare sau salmastra), pH-ul, ionii de amoniu, nitriții; iar săptămânal: oxigenul dizolvat și nitrații. 4. La o lună după instalarea unui acvariu/bazin testele se pot efectua săptămânal. 5. Permanent trebuie să fie disponibil
INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004 privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]