174 matches
-
terenului au degradat solul în unele sectoare ale Subcarpaților de Curbură, Podișul Bârladului, ș.a. De asemenea, arături la adâncimi neadecvate tipului de sol modifică profund calitatea acestuia. Irigațiile în regim excesiv, cu tehnici necorespunzătoare regimului termic determină, începând din Antichitate, salinizări secundare grave ale solului în Mesopotamia, Pakistan, Asia Centrală, Câmpia Română. Se degradează astfel fertilitatea naturală inițială și sunt scoase din circuitul agricol regiuni întinse. Trecerea într-o proporție masivă a excesului de produse chimice din sol în recolte este o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe fondul creșterii generale a temperaturii aerului, care va conduce la salinizarea apelor de suprafață ; reducerea drastică a precipitațiilor, destul de sărace în mod natural, cu implicații puternice asupra regimului hidric local (cf. Sestini A. Implications of Climatic Changes for the Nile Delta, în Climatic Change and the Mediterranean, dir.Jeftic L., Milliman
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe fondul creșterii generale a temperaturii aerului, care va conduce la salinizarea apelor de suprafață ; reducerea drastică a precipitațiilor, destul de sărace în mod natural, cu implicații puternice asupra regimului hidric local (cf. Sestini A. Implications of Climatic Changes for the Nile Delta, în Climatic Change and the Mediterranean, dir.Jeftic L., Milliman
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici (de ex., eroziune, procese de ravenare, alunecări de teren active, exces de umiditate, procese de salinizare, procese de alcalizare). În ceea ce privește gradul de poluare, acestea pot fi încadrate în următoarele clase: soluri nepoluate; soluri poluate parțial, care asigură producția vegetală economic utilizabilă, sau cu o producție vegetală neafectată cantitativ, dar cu unele scăderi calitative din cauza poluării; soluri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de adâncime (ravene, torenți, ogașe) pe o suprafață de peste 1.900 ha, de alunecări active și semi-active de peste 26.000 ha (de exemplu, pe raza comunelor Pârcovaci și Strunga), de exces de umiditate (peste 7.000 ha) și afectate de salinizare (peste 7.200 ha). De remarcat este faptul că aceeași suprafață poate fi afectată de mai multe degradări sau limitări. Poluarea și degradarea vegetației și faunei La nivelul județului nu se Înregistrează o afectare gravă a vegetației și faunei. Cu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea totală în orizontul restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de
NORME TEHNICE din 15 mai 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
poate fi consultată (pentru documentare) lucrarea "Instrucțiuni de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o
NORME TEHNICE din 15 mai 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea totală în orizontul restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
poate fi consultată (pentru documentare) lucrarea "Instrucțiuni de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea totală în orizontul restrictiv; ● ind. 61 - conținutul de
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
poate fi consultată (pentru documentare) lucrarea "Instrucțiuni de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
și greu de prevăzut. În general, ele constau în: modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului; modificarea structurii biocenozei; indirect, afectează sănătatea populației. În regiunile aride, cu climă caldă, o irigare prost făcută (fără să fie corelată cu un drenaj adecvată provoacă salinizarea excesivă a terenului, prin urmare compromiterea recoltelor. Toate apele de irigație conțin cantități variate de săruri minerale și chiar dacă aceste cantități sunt mici, în timp poate avea loc o acumulare a lor în sol. Pe de altă parte, printr o
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
la modificarea structurii biocenozei în detrimentul producției biologice. Acest flagel (sărăturareaă este întâlnit astăzi în întreaga lume, acolo unde se practică irirgarea terenurilor agricole. În SUA, aproape fiecare hectar de teren valorificat prin irigație, echivalează cu un hectar devenit nefavorabil din cauza salinizării. În România, pe circa 600000 hectare, fertilitatea solului este deja afectată prin sărăturare. Efectele negative ale practicării incorecte a irigațiilor 1. Crește riscul degradării solului prin poluare, datorită irirgării cu ape reziduale (în marea majoritate a orașelor se manifestă tendința
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
când este rațional aplicată, irirgația se soldează cu beneficii pentru agricultură, fără consecințe negative prea mari. De exemplu, s-a estimat că apele cu un conținut de săruri de 6-8 g/l pot fi utilizate pentru irirgație fără a provoca salinizarea solurilor, dacă se efectuează un drenej intens. Construirea de baraje pe cursurile de apă a condus la apariția ecosistemelor puternic antropizate, care tind să devină, prin utilizarea lor complexă, cel mai răspândit tip de ecosisteme al Planetei. 91 Scopul acestor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
calcaro- gipsoase în complex cu solonceacuri, cu textură lut -argiloasă și argiloasă. Deoarece pânza freatică nu este la aceeași adâncime pe toată porțiunea șesului, iar în părțile joase este frecvent fenomenul de băltire, la care se adaugă gradul variat de salinizare a apei, solurile sunt deosebite pe distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
eroziuni de suprafață și de adâncime,precum și de alunecări de teren. Între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate ale satului Iazu - Vechi și la vest de satul Iazu -Nou, solurile sunt supuse fenomenelor de băltire. Excesul de umiditate și salinizarea ce afectează solurile din zonă sunt importanți factori naturali de degradare, necesari a fi luați în seamă, în cadrul măsurilor de combatere a degradării mediului. O altă sursă de poluare a solului o reprezintă depozitarea deșeurilor menajere și de grajd
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
chimici și biologici, crează condiții optime pentru încorporarea semințelor și germinarea acestora, cât și pentru creșterea ulterioară a plantelor. Efectuarea lucrărilor solului în bune condiții contribuie la menținerea și sporirea fertilității solului; asigură valorificarea terenurilor afectate de exces de umiditate, salinizare, secetă și eroziune;combat buruienile; intensifică activitatea microorganismelor și favorizează procesul de oxidare, factori care au o importanță deosebită asupra producției de boabe la năut, dar și a calității acestora (GUȚ P., 1998; ONISIE T., 1999). Arătura este lucrarea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost primul care a inițiat și executat studii asupra solurilor din incintele Albița-Fălciu și Sculeni-Țuțora-Gorban, stabilind măsurile ce trebuie luate pentru a evita salinizarea și degradarea acestor soluri. Ca specialist în domeniul pedologiei ameliorative, a participat la avizarea proiectelor de îmbunătățiri funciare și recepționarea diferitelor lucrări de irigații, drenaj, combaterea eroziunii solului etc. Din anul 1957, a fost membru al Societății Internaționale de Știința
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
oceanul primar era dulce, dar a devenit tot mai sărat prin aportul de pe uscat. Era firesc ca primele organisme, unicelulare, să conțină un mediu intern asemănător oceanului din acel moment, adică În echilibru. Echilibru care Însă nu a putut urma salinizarea ce a continuat În ocean, celulele păstrând deci pentru todeauna, cu mari investiții energetice, o aceeași salinitate internă. Dacă-mi permiteți, aș numi acest conținut celular o primă mare internă. Adaptarea se poate face doar În salturi, astfel Încât, atunci când nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost primul care a inițiat și executat studii asupra solurilor din incintele Albița-Fălciu și Sculeni-Țuțora-Gorban, stabilind măsurile ce trebuie luate pentru a evita salinizarea și degradarea acestor soluri. Ca specialist în domeniul pedologiei ameliorative, a participat la avizarea proiectelor de îmbunătățiri funciare și recepționarea diferitelor lucrări de irigații, drenaj, combaterea eroziunii solului etc. Din anul 1957, a fost membru al Societății Internaționale de Știința
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate. Pe versanții
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
stratului de sol. Clasa a IV-a Terenuri cu soluri cu fertilitate redusă, eroziune puternică, salinitate sau alcalinitate ridicată, frecvent inundate pe perioade lungi. Clasa a V-a Terenuri cu soluri cu fertilitate foarte redusă în stadii înaintate de eroziune, salinizare, mlastinire și supuse inundațiilor permanente. Vii nobile și indigene Clasa I a) Vii nobile și indigene pentru struguri de masă și vin, aflate în producție de mai puțin de 20 de ani, cu goluri pînă la 15 la sută, pe
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153084_a_154413]
-
importante de vegetație forestiera, datorate incendiilor violente frecvente; ... e) criză agriculturii tradiționale, asociată cu abandonarea terenurilor și deteriorarea structurilor de conservare a solului și a apei; ... f) exploatarea nedurabila a resurselor de apă, cauzând grave prejudicii ecologice, inclusiv poluarea chimică, salinizarea și epuizarea apelor subterane; și ... g) concentrarea activității economice în zone de țărm, ca rezultat al dezvoltării urbane, activităților industriale, turismului și agriculturii în condiții de irigație. Articolul 3 Cadrul de planificare strategică pentru dezvoltarea durabilă 1. Programele de acțiune
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE din 17 iunie 1994 pentru combaterea desertificarii în tarile afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157214_a_158543]