516 matches
-
de apă din om variază. În nou-născut, apa reprezintă 75%, în adult, 65%. Un om în vârstă de 70 de ani are un conținut de 55% apă. Apa este neuniform distribuită în corpul omului: suc gastric 99,5% cartilagii 55% salivă 99% țesut celular 45-50% creier 90% țesut extracelular 20% sânge 70% țesut adipos 15-25% mușchi, ficat 75-79% smalț dentar 0,2% hematii 65% Apa este un vehicul între organism și mediu. Un adult trebuie să consume în medie 2,5
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de trei-cinci ori. Apoi, învârtiți limba, descriind cercuri între partea exterioară a gingiilor și partea interioară a buzelor și obrajilor, trecând-o pe deasupra tuturor marginilor superioare și inferioare ale dinților. Continuați timp de aproximativ un minut sau până este secretată salivă din canalele de sub limbă. Această salivă trebuie înghițită. Beneficii: limba este legată de mușchiul inimii, astfel încât întinderea și rotirea ei tonifică mușchiul inimii. De asemenea, întinde și tonifică limba și traheea, în vederea pregătirii pentru respirația profundă, și stimulează secreția de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
pe de altă parte activarea centrilor vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dominată de procesele mecanice voluntare ale masticației, prin care alimentele ingerate sunt fărâmițate și amestecate cu salivă; acest act complex motor, conștient, necesită intervenția atât a scoarței cerebrale, cât și a căilor neuromusculare. Procesele enzimatice sunt sărac reprezentate; ptialina, alfa-amilaza salivară acționează la pH neutru și numai asupra amidonului fiert sau copt, descompunându-l în lanțuri scurte de 2-3 monozaharide. Din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian, controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în timpul expulsiei anale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a alimentelor începută în cavitatea bucală. Substanțele alimentare sunt reținute în stomac o perioadă suficient de lungă atât în vederea amestecării lor cu sucul gastric, cât și pentru acțiunea catalitică exercitată asupra proteinelor și lipidelor de către enzimele specifice, excepție făcând amilaza salivară, ale cărei efecte încetează la scurt timp după pătrunderea alimentelor în mediul gastric acid. La sugar, în stomac este asigurată și digestia parțială a laptelui. Digestia în intestinul subțire are loc mai ales în prima jumătate a acestuia, prin bogăția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivă activează ptialina. La rândul lor, substanțele organice sunt reprezentate de epitelii, leucocite și mucină (0,2 g/dl), enzime și alte proteine (0,15 g/dl), restul fiind substanțe organice neazotate. Principala enzimă din salivă este reprezentată de alfa-amilaza salivară (ptialina) care scindează amidonul până la stadiul de maltoză, acțiune continuată și în stomac încă aproximativ 1/2 de oră. Amilaza descompune amidonul copt sau fiert în dextrine, polimeri cu moleculă mai mică. O altă enzimă este lipaza - care se găsește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru a le pune în contact cu papilele gustative și a face posibilă stimularea acestora și apariția senzației de gust; - lubrifiază mucoasa bucală și linguală, favorizând vorbirea; - exercită o acțiune degradativă asupra glucidelor, descompunând amidonul până la stadiul de maltoză; - secreția salivară prezintă proprietăți bactericide; - reprezintă o cale de eliminare a unor substanțe toxice, microorganisme și uree. II.4.2.2. Reglarea secreției salivare. Secreția salivară este subordonată impulsurilor nervoase vegetative plecate de la nivelul centrilor reflecși din protuberanță și bulb (fig. 105
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
linguală, favorizând vorbirea; - exercită o acțiune degradativă asupra glucidelor, descompunând amidonul până la stadiul de maltoză; - secreția salivară prezintă proprietăți bactericide; - reprezintă o cale de eliminare a unor substanțe toxice, microorganisme și uree. II.4.2.2. Reglarea secreției salivare. Secreția salivară este subordonată impulsurilor nervoase vegetative plecate de la nivelul centrilor reflecși din protuberanță și bulb (fig. 105). Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cantitate mică, mai vâscoasă și mai bogată în constituenți organici. De aceea, salivația fiziologică trebuie considerată ca rezultanta efectelor concertate ale celor două inervații, nu în sens antagonist, ci complementar. Substanțele parasimpatomimetice (acetilcolina) și cele parasimpatotrope (pilocarpina) măresc secreția salivară, în timp ce parasimpatoliticele (atropină), o reduc. Declanșarea secreției salivare se realizează prin trei mecanisme principale: a) Secreția prin mecanism reflex necondiționat, care este cea mai importantă. Mișcarea maxilarelor în timpul masticației, mobilizarea corpilor străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
superioare prin rădăcinile anterioare ale D1-D6. Acestea se articulează sinaptic în ganglionul cervical superior pentru ca apoi să se distribuie parenchimului glandular pe calea plexurilor perivasculare. Făcând excepție de la antagonismul simpatico-parasimpatic clasic, cele două căi eferente se completează, activând secreția reflexă salivară. Aceasta se adaptează calitativ și cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori (contactul cu corpi străini, alimente uscate, acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o salivație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
soluția acidă în negru, de exemplu, pentru a o face ușor de recunoscut, și se repetă de mai multe ori operația depunerii pe limbă, după un timp se observă că numai prezentarea soluției negre ca excitant condiționat determină o secreție salivară reflex condiționată, identică celei produsă de reflexul absolut. Acest fapt explică cum, prin intermediul receptorilor senzoriali de la distanță (vizuali, auditivi, olfactivi), secreția salivară se poate intensifica prin condiționare, înainte de pătrunderea alimentului în cavitatea bucală; c) Secreția prin mecanism nervos central de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe limbă, după un timp se observă că numai prezentarea soluției negre ca excitant condiționat determină o secreție salivară reflex condiționată, identică celei produsă de reflexul absolut. Acest fapt explică cum, prin intermediul receptorilor senzoriali de la distanță (vizuali, auditivi, olfactivi), secreția salivară se poate intensifica prin condiționare, înainte de pătrunderea alimentului în cavitatea bucală; c) Secreția prin mecanism nervos central de natură hipoxică sau psiho-emoțională. În asfixie, centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu CO2. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
obișnuit evitate sau chiar indiferente. Centrii foamei influențează și modulează într-o măsură importantă astfel de aspecte, corelate cu participarea ariilor corticale ale gustului și mirosului și, de asemenea, cu amigdala din sistemul limbic. Dintre hormonii care pot influența secreția salivară s-a menționat deja intervenția mineralocorticoizilor, în special a aldosteronului. S-a demonstrat, de asemenea, rolul hormonului somatotrop în troficitatea acinilor salivari, în creșterea capacității funcționale a granulațiilor zimogene și puterii amilolitice a ptialinei salivare. Hormonul retrohipofizar antidiuretic reduce salivația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primească o cantitate de lapte apreciabilă în raport cu volumul său. Factorul intrinsec, care la om se formează în glandele regiunii fundice, este o mucoproteină ce favorizează absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos și umoral. În cursul reglării se disting trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică. În cursul fazei cefalice, reglarea se face predominant pe cale nervoasă. În această fază, secreția este declanșată de excitanți condiționați și necondiționați, care declanșează secreția salivară și gastrică. La animalele cărora li se administrează un prânz fictiv are loc elaborarea unui suc pancreatic bogat în enzime, dar redus ca volum, secreție numită ecbolică. Controlul nervos este realizat de către nervul vag, care conține fibre destinate pancreasului și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contribuie în oarecare măsură și veriga antidiuretică retrohipofizară, antrenată de hiperosmoza consecutivă reabsorbției excesive de Na+ în prezența aldosteronului. De aici, creșterea volumului sanguin și extracelular, generatoare de hipertensiune și edeme în stările de hiperaldo-steronism primar sau secundar. Secrețiile sudorală, salivară și gastrointestinale sunt inhibate de aldosteron, ca urmare a reținerii sodiului și apei în organism. II.5.9. INERVAȚIA CĂILOR URINARE După ce a parcurs tubii și canalele colectoare, urina trece prin vârful piramidei Malpighi în calicele bazinetului. De aici, prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât în manifestările alergice locale și generale, cât și în fenomenele adaptative de tipul hiperemiei din efortul fizic, hipertermiei, inflamației etc. Tot ca hormon local, histamina stimulează musculatura netedă gastro-intestinală, bronșică și uterină, precum și unele secreții glandulare (gastrică, intestinală, pancreatică, salivară, lacrimală etc.). Activarea receptorilor histaminergici produce modificări ale conținutului în nucleotide ciclice intracelulare. Prin intermediul receptorilor H1, blocați de antihistaminicele clasice, histamina activează adenilatciclaza membranară, determinând acumularea de cAMP la nivel celular. Se pare că prin același mecanism se realizează efectele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înseși. Era, după Maslow, o chestiune de luare a „monedelor”, „cheilor”, „posesiunilor” „sau ceva de acest gen pentru împrospătări și reflexionare condiționată, care sunt, într-un anumit sens, profund substituibile. Nu contează dacă cineva are sau nu reflexe condiționate; dacă salivez la sunetul unei sonerii, care apoi se stinge, nu mi s-a întâmplat nimic; n-am pierdut nimic important. Am putea spune că asemenea cărți voluminoase despre psihologia învățării nu contează, cel puțin pentru centrul uman, sufletul uman, esența umană
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
schemă a răspunsurilor condiționate. Conform acestui mod de a privi lucrurile, învățarea poate fi lesne asemuită unei schimbări, relativ stabilă, produsă de o experiența anterioară. Pentru a lua un alt exemplu, literatura de specialitate observă că oameni din diferite culturi salivează cu anticipație gândindu-se la o mâncare gustoasă - dar ce consideră ei a fi gustos? Anumite aspecte ale gustului - spre exemplu, capacitatea de a detecta diferențe în dulce și sărat - par să fie înnăscute. Oricum, cât dulce și cât sărat
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]