188 matches
-
Multe dintre eseurile ei din această perioadă au fost publicate mai tarziu într-o carte. Din 1981 până în 1983, a fost editor al revistei lunare din Cracovia „NaGlos”(OutLoud). În anii 1980, și-a intensificat activitățile de opoziție, contribuind la Samizdat, o acțiune dizidenta a publicației "Arka" sub pseudonimul „Stańczykówna”. Ultimul volum publicat în timp ce Szymborska era încă în viață, "Dwukropek", a fost ales cea mai bună carte a anului 2006 de către cititorii Gazetei Wyborcza. Ea a tradus, de asemenea, literatura franceză
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
sunt cei mai buni specialiști, ca etică, filosofie, politică și experiență de viață, recomandabili pentru a scrie un tratat de victimologie. Elaborat în anii '80 și terminat în 1985, ar fi fost senzațional ca Adio, Europa! să fi circulat în samizdat, fie și în fascicule, dacă nu integral. O critică atât de virulentă a regimului comunist și a marxismului ar fi avut un ecou extraordinar. Îndrăznesc să cred că o astfel de carte, cu un atât de impresionant sarcasm al suferinței
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
cartea a mai fost nevoită să aștepte un an. Lipsesc din acest debut destule piese de rezistență: poemul Budila- Express, una din capodoperele lui Mușina, a fost eliminat de cenzură (după ce apăruse în Cinci și circulase, cum se știe, în samizdat). Nu e greu de dedus în ce măsură sumarul fusese masacrat. Ciclul Lecțiile deschise ale profesorului de franceză A.M., conține numai șase bucăți (deși poemele sunt numerotate, iar ultimul se numește Lecția a șaptea. La cap). Cu Experiențele, situația e și mai
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
printre ele!”. Nici acum n-am reușit sa aflu exact cum s-au petrecut lucrurile, adică cum se face că acele poezii, care au provocat un imens scandal, au apărut. Apariția și scandalul care a urmat le-a transformat în samizdat, adică lumea a început să le copieze de mână în mii și mii de exemplare. Și până în ‘89, viața mea a fost marcată de cele patru poezii. Cred că cele mai frumoase întâlniri pe care le-am avut în acea
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
timp, lecturile noastre se desfășurau cu regularitate, se adunau deja o mulțime de audienți. Am făcut rapid cunoștință cu cei "bătrâni" și am descoperit cu bucurie că viața lor era foarte activă chiar și în afara acestor întâlniri. În afară de difuzarea prin Samizdat a versurilor unor poeți, interziși ani îndelungați, ei își selectau și difuzau și creațiile proprii. Doar ce fusese arestat prietenul lor, Alexandr Ghinsburg 2), pentru editarea a trei numere din revista de poezie "Sintaxis" și ei pregăteau deja cu sârg
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
În realitate măsurile punitive, represaliile împotriva noastră erau organizate de comitetul orășenesc al Comsomolului și de comandamentul său operativ, în fapt de KGB. Periodic băieții noștri erau percheziționați, le erau confiscate culegerile de versuri și alte lucrări literare scoase de Samizdat. Agenții operativi provocau în piață bătăi pentru a ne putea împrăștia, nu ne lăsau să ne apropiem de monument la ora stabilită pentru întâlnirile noastre, făcând cordon în jurul lui. Dar, cu toate acestea, nu puteam fi opriți, mai ales că
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
de sertar? M-ar interesa dacă se poate compara situația literaturii române cu ceea ce se întâmplă în literatura cehă. La noi, imediat după noiembrie 1989, am încetat să mai vorbim despre cele trei curente ale literaturii - literatura oficială, cea de samizdat și cea a exilului. Numeroși critici și scriitori au declarat că de acum încolo există numai literatura cehă. Cum vi se pare, din punctul acesta de vedere, situația literelor românești? Virgil Ierunca: După cum nici o țară din Est nu se poate
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
exact de aceiași oameni. Deci, situația nu se poate compara cu cea din țara dv. Bineînțeles, există și după revoluție o literatură liberă care uneori reia ceea ce s-a făcut bun în timpul dictaturii. Din păcate, în România n-a existat samizdat, spre deosebire de Cehoslovacia, unde scriitorii erau în același timp și cetățeni; în schimb, în România, puținul cât s-a rezistat împotriva regimului totalitar, s-a făcut prin literatură, prin cărțile publicate. Cred că România este singura țară din Est unde n-
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
unde scriitorii erau în același timp și cetățeni; în schimb, în România, puținul cât s-a rezistat împotriva regimului totalitar, s-a făcut prin literatură, prin cărțile publicate. Cred că România este singura țară din Est unde n-a existat samizdatul. Apăreau însă cărți care, prin ținuta lor artistică, erau oarecum rezistente împotriva regimului, dar pe plan pur și simplu estetic; de unde disputa existentă și astăzi: la noi s-a rezistat, sau nu, prin cultură? În ceea ce mă privește, am combătut
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
dacă n-ar fi să pomenim decât de Paul Goma și de Dorin Tudoran) care să fi acceptat să se comporte în cetatea asediată așa cum s-au comportat scriitorii cehi. Cam atât în legătură cu punctul al doilea al întrebării dv. - despre samizdat sau, mai exact, despre lipsa lui în România. Nici în ceea ce privește al treilea punct - literatura de exil - ce se întâmpla ieri la dv., nu putea să se întâmple în România, și nu se întâmplă nici astăzi. Pentru neo-ceaușiști și pentru lăudătorii
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
Marius Chivu După Klein spuse, o cărticică samizdat luată în seamă de critica de întâmpinare, și câștigarea concursului poetic Amantul literar, concurs inițiat de revista Vatra anul trecut, Mihai Ignat revine cu un grupaj de versuri cu care îi va surpinde, dacă n-a făcut-o deja, pe
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
că în Cehoslovacia opoziția s-a centrat pe aspectul civic (poate prin raportare negativă la catolicismul habotnic din Slovacia, în Cehia centrul rezistenței a fost Charta '77) și pe formarea unei elite prin sistemul "universităților volante" și publicarea constantă în samizdat a scrierilor interzise, în Polonia influența hotărîtoare a avut-o intervenția bisericii (cazul părintelui Popieluszko, despre ale cărui predici Jessica Douglas-Home povestește în cartea sa), iar mișcarea sindicală, cu precădere Solidaritatea, cu o acoperire socială mult mai largă decît Charta
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
mari epistolieri din literatura noastră. Blocat la Borca - de unde nu va reuși să plece decât cu puțin timp înainte de moarte -, descurajat de cenzura care îi întârzie și îi amputează volumele, el va practica intens corespondența. Epistolele devin o formă de samizdat și de discurs îndrăgostit, adresat celor față de care simțea afinități elective. Corespondența sa cu confrații nemțeni este parțial cunoscută, din volumul Frig (roman epistolar Aurel Dumitrașcu - Adrian Alui Gheorghe), apărut în 2008. Însă jurnalul ne relevă fragmente întinse din splendidele
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
la Matei Vișniec o dată cu piesa Despre sexul femeii ca un câmp de luptă. Dramaturgul se detașează astfel de prima perioadă a creației puternic marcată de alegorii ale spațiului și politicii totalitare (primele piese ale lui Vișniec au circulat în ediții samizdat) prin renunțarea la o anumită excentricitate a absurdului. Refuzul îndârjit de acceptare a realității și de respingere a ei prin denunțarea crudă a absurdului existenței prin parabole valabile oriunde și oricând a lăsat locul unei identificări exacte a "spațiului răului
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
descrie experiența mamelor îndurerate care așteaptă să primească o veste despre viața copilului lor închis, îi asigură săli ticsite de fiecare dată cînd citește în public. Auditoriul îi știe pe de rost poeziile, pînă și acelea care circulă doar în samizdat (Recviemul). în 1940, la apariția volumului Din șase cărți Ahmatova este propusă pentru premiul Stalin. Reacția pe care această nominalizare o stîrnește constituie preludiul nenorocirilor ce aveau să se țină lanț. Revoltat, un membru al Comitetul Central întocmește o notă
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
noi legionarismul a năzuit, și el, să creeze un om nou). Impresionante, chiar tulburătoare, sînt în carte portretele exemplificatoare ale cîtorva scriitori (numiți criptic Alfa, Beta, Gama, Delta) în care polonezii (printre care cartea lui Czeslaw Milosz a circulat, în samizdat, încă din anii șaizeci) au recunoscut modelele unor scriitori, mai toți prieteni sau apropiați ai autorului. Gîndul duce, citînd aceste portrete realizate cu mare artă, la destinul unor scriitori români din acea perioadă a începuturilor comunismului. În portretul lui Alfa
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
Bucureștiul... Numeroșii turiști care o vizitează nu se înșeală. L. V.: Imediat după 1989, critica literară din Cehia s-a ocupat intens de problema divizării fenomenului literar ceh în trei vase nu prea comunicante: literatura oficială, cea neoficială, adică de samizdat și cea din exil. Pe parcursul anilor următori, lucrurile s-au reașezat, iar de atunci se vorbește de o singură literatură națională. Ce părere aveți dv., ca unul dintre reprezentanții de seamă ai exilului românesc din Franța, despre legăturile dintre scriitorii
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
aveți dv., ca unul dintre reprezentanții de seamă ai exilului românesc din Franța, despre legăturile dintre scriitorii din exil și cei din țară, despre felul cum comunicați și cum vă apreciați reciproc? D. Ț.: Cum în România n-a existat samizdat, literatura română curgea în numai două vase care, în timpul dictaturii, nu comunicau aproape deloc. După 1989, comunicau mai mult scriitorii decât operele lor: scriitorii din țară se precipitau cu voioșie către cei din exil cu speranța și chiar convingerea că
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
Cioculescu, Creția, Dimov, Ierunca, Eliade, Monica Lovinescu, Noica sau Paleologu. O nedumerire procedurală îl bîntuie totuși pe Cronicar: dacă Manuscriptum a ajuns la numărul patru pe 2008, unde sunt cele trei numere anterioare? Au apărut pe ascuns, în condiții de samizdat sau, caz și mai fericit, cererea fiind uriașă, au dispărut chiar în ziua în care au fost difuzate, lăsîndu-i pe alți cititori cu pofta neîmplinită? Un ne-loc Un articol extrem de incitant a postat recent, pe site-ul de cultură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
exemplu, în Polonia? Există două motive pentru asta. Cel mai important este nivelul represiunii din România. În Polonia, mai ales în anii ’80, dacă erai disident nu riscai prea mult. S-au publicat atunci mai multe cărți și reviste în samizdat. O parte era controlată de Securitatea poloneză, dar o parte nu, și era foarte ușor chiar și pentru mine, copil fiind, să le găsesc. În România, situația arăta cu totul diferit. Un exemplu foarte bun pentru asta este afacerea Meditației
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
Jiøi Naëinec (cunoscut traducător din literatura română în Cehia, pasionat de Mircea Eliade și I.D. Sîrbu, autor, împreună cu Libuëe Valentová, a unicului dicționar de literatură română ce există în limba cehă), pot să descopăr cîteva din tainele fabuloasei Biblioteci de Samizdat de la Praga. Cititorul ar trebui să aibă privilegiul să privească mulțimea de afișe cu conținut comico-satiric la adresa realizărilor socialismului real, trimise cu balonul dirijabil peste graniță de angajații „Europei libere” din Germania Federală vecină prin anii ’70. Ar trebui să
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
politice de maximă siguranță, sau sediile secrete de anchete ale Securității cehoslovace; albume cu desene și compuneri ale elevilor care-și exprimau idei rezultate din educația „omului nou”. Ar trebui să vadă cărți ale unor cunoscuți autori interziși, scoase în samizdat în una, două, trei ediții, prevăzute toate, conștiincios cu absurda formulă „orice reproducere se pedepsește conform legilor în vigoare”. În fine, ar trebui ca vizitatorul să răsfoiască volumul Ceski Snar, al lui Ludvík Vaculík (cunoscut editor și autor de samizdat
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
samizdat în una, două, trei ediții, prevăzute toate, conștiincios cu absurda formulă „orice reproducere se pedepsește conform legilor în vigoare”. În fine, ar trebui ca vizitatorul să răsfoiască volumul Ceski Snar, al lui Ludvík Vaculík (cunoscut editor și autor de samizdat în anii „normalizării” impuse de tancurile sovietice) în acea ediție clandestină de prin anii ’70, împodobită cu fotografiile tuturor protagoniștilor ei, unii în ținute mai mult decît sumare, surîzînd în spatele unor tufișuri (toți sînt personalități marcante ale vieții intelectuale underground
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
onoare în micul muzeu: a fost fochist, apoi zidar și muncitor manual, asemeni multor artiști și scriitori azi foarte cunoscuți. Jiøí Gruntorád primește cu bucurie darul pe care Jiøí Na ëinec a venit să i-l facă: primul obiect de samizdat românesc din colecția lui, manuscrisul dactilografiat al romanului Adio, Europa! de I.D. Sîrbu, scos clandestin din România de Jiøí și de soția lui Lidia, în primăvara lui 1989, și acceptă cu plăcere discuția ce urmează. (D.J.) Î. Cum v-a
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de I.D. Sîrbu, scos clandestin din România de Jiøí și de soția lui Lidia, în primăvara lui 1989, și acceptă cu plăcere discuția ce urmează. (D.J.) Î. Cum v-a venit ideea să înființați o asemenea bibliotecă? R. Biblioteca de samizdat de la Praga s-a născut din nevoia de a pune la dispoziția marelui public acele texte care au avut o circulație subterană, limitată, în anii de dinaintea „revoluției de catifea” și care se numesc cu un termen generic samizdat, nefiind vorba
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]