9,247 matches
-
din altă parte, odată ce nu de soarta P.N.Ț.C.D.-ului le pasă: din străfundurile unei spaime, poate lor înșile secretă. A le recomanda un bun psihiatru ar fi, din păcate, prea târziu: aparțin largii seminții de inși pentru care sanatoriile de maladii mentale n-au paturi. Cât despre mania de a lua asupră-și toate răspunderile unei guvernări, ca formațiune predominantă în coaliție, ocazia nu va reveni P.N.Ț.C.D.-ului prea curând. Privind înainte cu seninătate, parcă înțelegem câte ceva
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Ar fi interesant de văzut, dacă s-ar putea face asemenea măsurători, care dintre blasfemiile lui Mihail Gălățanu scandalizează mai mult: atacul la buna-cuviință din Cadoul de Crăciun sau atentatul la mitul sacru al literaturii române din Strada Plantelor, locația sanatoriului Șuțu. Cu aceeași oscilație deja adjudecată între SF și lirism, între demitizare culturală și îndrăzneală sexuală, autorul reconstruiește în această poveste un crîmpei din viața Luceafărului poeziei românești. Și îndrăznesc să spun, deși mă aștept să fiu contrazisă de agitatorii
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
iar vârfurile mustăților enorme îi atârnau blazate în jos, poate în semn prematur de dispreț față de lumea pe care mulți credeau că o va părăsi la fel de prematur." Prins într-o relație abjectă cu o cusătoreasă din vecini, Messer dispare din sanatoriu și din lume, lăsînd în urma lui amintirea și fotografia unei nunți. Dar ce fel de nuntă? Și în ce fel poetul "reușește" în aceste memorii romanțate scrise la începutul secolului 21 să împlinească o dragoste exemplară, frustrantă și nefericită de la
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
directă comunicare cu mari culturi tutelare - în care se cuprinde și cea rusă -, căci tânărul Pillat a primit pecetea de foc a mesajului dostoievskian. Fire structural veselă și comunicativă, dispunând nativ de umor, tonic, optimist, în ciuda unor lungi șederi în sanatorii, ține balanța între insul social exteriorizat și cel depresiv ce alimentează substanța romanelor sale, unde însă anxietatea și sațiul nu se scaldă în noroaie naturaliste. Ceea ce nu înseamnă că angoasele i se absorb integral în romane - în Jurnalul unui adolescent
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
cu amănunte uluitoare. Felul în care sovieticii au încercat să-l cucerească este diabolic și denotă o supraveghere anterioară excepțional de atentă a vieții și comportamentului lui Gide. Știind că era pederast, autoritățile sovietice îl plimbă prin tabere, școli ori sanatorii de copii și adolescenți, unde, ca din întîmplare, Gide remarcă trupurile splendide ale băieților care fac plajă ori duș. "Bucurie intensă", notează el seara în jurnal. Trebuie să-i șoptim lui Julien Caumel că la acest nivel de competență și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
legate de boala poetului. Așa e scrisoarea lui Const. Simțion, prietenul poetului, către Maiorescu, aflat în străinătate, din iulie 1883. În această scrisoare, niciodată publicată pînă acum integral, Simțion îl informează pe marele critic despre starea lui Eminescu, internat în sanatoriul dr. N. Șuțu: "Aseară l-am văzut și după afirmările doctorului și după toate cîte am putut observa noi, boala înaintează agravîndu-se. Se află - aproape neîntrerupt - foarte agitat. Pronunță puține idei și foarte multe vorbe, care nu aparțin nici unei limbi
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
o asemenea întreprindere. După aprețierile noastre numai în București și Iași să poate compta pe 40-50 de amcii, ceea ce ajunge". De notat că, la declanșarea bolii, Maiorescu a fost cel ce a avansat dr. Șuțu suma necesară internării poetului în sanatoriul de pe strada Plantelor. Înainte de a merge mai departe cu comentarea documentelor privind acest episod, trebuie subliniat rolul central al lui Maiorescu în tratamentul aplicat bolnavului și, în general, în îngrijirea lui. Și aceasta pentru că în ultimii ani cîțiva cercetători (d-nii
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
subliniat rolul central al lui Maiorescu în tratamentul aplicat bolnavului și, în general, în îngrijirea lui. Și aceasta pentru că în ultimii ani cîțiva cercetători (d-nii N. Georgescu, Th. Codreanu și Cernăianu) pretind că Maiorescu l-a internat pe Eminescu în sanatoriul dr. Șuțu din București, în iunie 1883, deși poetul era perfect sănătos. Ba chiar citatul domn Cernăianu pretindea că poetul internat cu sila de poliție, la recomandarea criticului, (în colaborare cu Slavici, Ocășanu și Simțion, spionii lui Maiorescu) este, la
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
tratării lui Eminescu, îl încunoștiința pe critic că îi trimite 350 franci (cotizația pe septembrie) dintre care 150 lei sînt oferiți de Emilia Humpel. Între timp, Maiorescu l-a rugat pe nepotul său C. Popasu să depisteze, în Viena, un sanatoriu adecvat. Și acesta îi comunica în 8/10 octombrie că a izbutit să găsească un loc liber în sanatoriul din Oberköbling. Iar în 2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
sînt oferiți de Emilia Humpel. Între timp, Maiorescu l-a rugat pe nepotul său C. Popasu să depisteze, în Viena, un sanatoriu adecvat. Și acesta îi comunica în 8/10 octombrie că a izbutit să găsească un loc liber în sanatoriul din Oberköbling. Iar în 2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui C. Popasu, în amintitul sanatoriu vienez cu 150 coroane pe lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
comunica în 8/10 octombrie că a izbutit să găsească un loc liber în sanatoriul din Oberköbling. Iar în 2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui C. Popasu, în amintitul sanatoriu vienez cu 150 coroane pe lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare a unui medic din Sanatoriu către Popasu despre diagnosticul bolii lui Eminescu, pe care acesta îl expediază urgent lui Maiorescu. În acea scrisoare se precizează: "Domnul
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui C. Popasu, în amintitul sanatoriu vienez cu 150 coroane pe lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare a unui medic din Sanatoriu către Popasu despre diagnosticul bolii lui Eminescu, pe care acesta îl expediază urgent lui Maiorescu. În acea scrisoare se precizează: "Domnul Eminescu suferă de o stare maniacală cu accese a cărei cauză trebuie căutată într-o boală luetică. În consecință
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
dorita călătorie în Italia a început, deși Chibici "a avut o mică greutate pînă cînd l-a putut îndupleca pentru călătoria prin Italia" și precizează că poetul se temea ca nu cumva, în Italia, să nu fie reinternat într-un sanatoriu. Apoi e scrisoarea Emiliei din 13/25 martie 1884 către Maiorescu pe marginea proiectului maiorescian de a-l instala pe Eminescu în țară: "Ar trebui să i se facă acum rost de o slujbă și totodată de un concediu de
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
angajîndu-se să facă corecturile iar onorariul să-i fie trimis lui Eminescu la Botoșani. În sfîrșit, dramatice sînt documentele care semnalează constituirea, în 1888-1889, a Comitetului de tutelă asupra lui Eminescu din nou bolnav rău și ajuns, curînd, iarăși în sanatoriul dr. Șuțu. Ediția se încheie cu documente legate de moartea poetului (inclusiv necroloage) și cu scrisoarea lui Maiorescu către Primăria București pentru îngrijirea monumentului Eminescu de la Cimitirul Bellu. Merită menționată, în final, scrisoarea lui Maiorescu din decembrie 1892 către editorul
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
de poezii, încît stabilirea sumarului acelei prime ediții nu e meritul criticului, ci chiar al poetului. Bizară ipoteză și prin nimic demonstrată. Într-un loc (p. 128 din întîiul volum), referindu-se la scrisoarea lui Maiorescu către poetul aflat la sanatoriul vienez Ober-Döbling și la unele precizări ale aceluiași critic din nota sa asupra ediției (prefață), dl N. Georgescu observă: "Asta atestă, o dată în plus, că Titu Maiorescu nu-și ia răspunderea să schimbe ceva, că transmite un mansucris așa cum l-
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
a lui Puiu o taină, pe care motivația erotică nu o epuizează. Alături de substratul pasional stau alte impulsuri: suflul agresiv... se amestecă indistinct cu suflul de plăcere... și cu suflul culpabilizant". E internat de tatăl său, ca dement, într-un sanatoriu pentru a-l absolvi de condamnare, deși, pentru Puiu, prezența tatălui îi provoacă sentimentul vinovăției (în acest fel, producîndu-se despărțirea de tatăl și procesul de maturizare al fiului). Între cei doi se cască despărțenia. Într-un paragraf edificator intitulat "O
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
de propria sa memorie) și pînă la Der Krieger und die Kaiserin (Războinicul și Prințesa) cel mai recent film al său, bineînțeles cu Franka Potente, soție și actriță fetiș în rolul "Prințesei" Sissi - o infirmieră romantică și timidă, dintr-un sanatoriu psihiatric, îndrăgostită la prima vedere de "Războinicul" Bodo - un tânăr frustrat și chinuit de amintiri. Filmul e o repunere ultra-contemporană în discuție a destinului și a întâmplării, a mecanicii complicate a sentimentelor nemărturisite și a abdicărilor inutile. Drumurile celor doi
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
civil din Spania. Ce ar fi fost Dali fără Gala - este greu de spus. Gala oricum avea deja la activ un furtunos trecut amoros cînd l-a întîlnit pe Dali. Căsătorită cu Paul Eluard, pe care-l cunoscuse într-un sanatoriu de tuberculoși în Elveția, a fost legată de grupul suprarealist într-atît încît a fost supranumită mama acestuia, apelativ pe care Gala l-a respins, afirmînd: "Puteți să mă numiți merde dar nu mčre (precizare nu tocmai falsă fiindcă Gala a
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
ce i se spunea. Punea atâta sentiment în orice acțiune a sa, care i se citea incredibil de intens pe față, încât devenise o ființă unică în maladia sa. Și atunci, când veniseră unii de la Universitate să înscrie pacienții din sanatoriu la universitate - pentru că aveau prea multe locuri libere dar candidați ioc și profesorii universitari puteau rămâne fără pâine - Perversso avu o idee minunată: să o înscrie pe Chiștoroaia la facultatea de Chimie. - Acolo nu mai vor să meargă studenții de
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
le lăsăm să-și facă seama una câte una din cauza cretinilor de bărbați? Până una-alta, colega responsabilă cu SEXUL din Comisia Guvernamentală pentru Conservarea și Administrarea Rezervației de Bărbați și-a dat demisia și s-a internat într-un sanatoriu. Nici n-a putut fi numită altă persoană în locul ei, fiindcă toate cele care au primit propuneri au refuzat vehement. Observ că am început să vorbesc cam urât și nu-mi explic de ce. Vineri, 21 martie 127.008 Se duce
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
modelaj, tot ceea ce vor, ceea ce doresc. Prin desen, ca și prin muzicoterapie și psihodramă, se produce o eliberare a tensiunilor interioare“. Un pictor obosit de „repaos la pat“ Începutul anilor ’30 ai secolului al XX-lea (Cum trece vremea!) În sanatoriul Regele Eduard din Anglia se află internat un pictor celebru, Adrien Hill, care suferea de o afecțiune pulmonară cronică. Obosit de atâta „repaos obligatoriu la pat“ (era în plină criză a bolii), Adrien Hill nesocotește prescripțiile medicale, se refugiază zilnic
Agenda2003-9-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280758_a_282087]
-
din Anglia se află internat un pictor celebru, Adrien Hill, care suferea de o afecțiune pulmonară cronică. Obosit de atâta „repaos obligatoriu la pat“ (era în plină criză a bolii), Adrien Hill nesocotește prescripțiile medicale, se refugiază zilnic în grădina sanatoriului și pictează cu o neobișnuită frenezie. În loc să se agraveze, boala dă înapoi, sănătatea pictorului se revigorează văzând cu ochii. Cu știința, de data aceasta, a medicului curant, formează o „clasă de pictură“ cu elevi-pacienți ai sanatoriului și inaugurează primul atelier
Agenda2003-9-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280758_a_282087]
-
refugiază zilnic în grădina sanatoriului și pictează cu o neobișnuită frenezie. În loc să se agraveze, boala dă înapoi, sănătatea pictorului se revigorează văzând cu ochii. Cu știința, de data aceasta, a medicului curant, formează o „clasă de pictură“ cu elevi-pacienți ai sanatoriului și inaugurează primul atelier de art-terapie. Față de color-terapie, în vogă la acea vreme, metoda propusă de Adrien Hill („artterapia“) exploatează nevoia instinctivă de creație a ființei umane; prin incitarea spre desen, pictură, art-terapeutul implică de fapt pacienții în rezolvarea propriului
Agenda2003-9-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280758_a_282087]
-
Băile Herculane și Orșova - Baziaș. Un întreprinzător din Arad pune la dispoziția doritorilor autovehicule, care circulă de patru ori pe zi pe ruta Orșova - Băile Herculane, Orșova - Baziaș“. (Temesvarer Zeitung din 21 martie 1903) 75 ani „Secție de cosmetică la Sanatoriul Bănățean. Sanatoriul Bănățean deschide o secție de ambulanță pentru tratamente cosmetice, inclusiv operații cosmetice“. (Temesvári Hírlap din 17 martie 1928) „Un pitic. În comuna Denta trăiește un pitic. El se numește Momirov Gheorghe de 18 ani, de naționalitate sârb, are
Agenda2003-11-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280795_a_282124]
-
și Orșova - Baziaș. Un întreprinzător din Arad pune la dispoziția doritorilor autovehicule, care circulă de patru ori pe zi pe ruta Orșova - Băile Herculane, Orșova - Baziaș“. (Temesvarer Zeitung din 21 martie 1903) 75 ani „Secție de cosmetică la Sanatoriul Bănățean. Sanatoriul Bănățean deschide o secție de ambulanță pentru tratamente cosmetice, inclusiv operații cosmetice“. (Temesvári Hírlap din 17 martie 1928) „Un pitic. În comuna Denta trăiește un pitic. El se numește Momirov Gheorghe de 18 ani, de naționalitate sârb, are o înălțime
Agenda2003-11-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280795_a_282124]