202 matches
-
Hasum: Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase și Șimei; 34. dintre fiii lui Bani: Maadai, Amram, Uel; 35. Benaia, Bedia, Cheluhu, 36. Vania, Meremot, Eliașib, 37. Matania, Matnai, Iaasai, 38. Bani, Binui, Șimei, 39. Șelemia, Natan, Adaia, 40. Macnadbai, Sașai, Sarai, 41. Azareel, Șelemia, Șemaria, 42. Șalum, Amaria și Iosif; 43. dintre fiii lui Nebo: Ieiel, Matitia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioel și Benaia. 44. Toți aceștia luaseră femei străine, și mulți avuseseră copii cu ele.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
dregătorilor implicați, s-a dat citire unui document prin care Constantin bei era încunoștințat că are permisiunea de a intra în Edirne, capitala Imperiului Otoman, doar cu o parte din boieri, într-o suită modestă, având ca loc de găzduire saraiul de la Mitropolie. În aparență, la Mitropolie activitatea diplomatică intrase în acalmie, dar întâlnirile cu cămătarii greci și venețieni furnizau informații foarte prețioase privind pretendenții la tronurile celor două principate române. Zilnic în trapeza largă a Mitropoliei domnul se întâlnea la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
convingă. Patriarhul Dosoftei aducea chiar argumente teologice. Marele spătar Mihai tăcea, încercând să pătrundă în modul de gândire al domnitorului. Și vodă aștepta. Nerăbdarea lui ajunse la limită când, după aproape o săptămână de un fel de domiciliu forțat în saraiul Mitropoliei, primi vestea că a doua zi va fi chemat la marele vizir pentru a i se acorda caftanul și a fi confirmat în domnie. Rezervele lui de aur scăzuseră și cu greu urma să facă față noilor poveri pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fostul său ginere, ca domn al Moldovei, îi dorise cu toată puterea mazilirea. Imensa muncă diplomatică, darurile bogate oferite marilor dregători otomani începuseră să-și arate roadele; politica celor două principate române se hotăra acum, la întâlnirile de taină din saraiul Mitropoliei. Voievodul încărunțise, slăbise și nasul subțire îi devenise mai prelung, dând feței sale un aspect ascetic. Frica aceea că nu va face față intrigilor diplomatice din capitală, care-l însoțise tot drumul, acum când tocmai reușise să domine situația
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înălțimea ta, că nu prea are obișnuința vorbitului. Privilegiu împărătesc! Oricum, onoarea a fost de partea noastră, vorba românului: obrazul subțire cu cheltuială se ține. A doua zi un emisar din partea lui Rami Efendi pătrunse cu calul galopând în bătătura saraiului Mitropoliei. Beiul valah, cu cinci dregători mari din suita lui, era invitat la marele vizir, după ce muezinii vor chema pentru a treia oară credincioșii lui Allah la rugăciune. Mai era un ceas și jumătate. Până la reședința vizirului cu rădvanul se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bine ne va fi sub padișahlîcul viitorilor patru ani sub conducerea gloriosului han al PDSR care, mai mult ca sigur, va descăleca de pe calul opoziției și va intra în sunete de trîmbițe și surle de toate felurile și mărimile în saraiul mult râvnit al Cotrocenilor. Eu acu mult nu mai povestesc, las viața să-și urmeze ale ei: mă aflu la un café-bar, dinaintea unei beri Ciuc, cu unchiul pe nume Ucunuțu, fumăm ceva L&M lights și la televizor apare
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cu toții și râd: ba de vaca moartă, de casa dărâmată, bine că vin ai noștri, așa-i la război, dar dac-a trece războiul, totul s-a drege, ba și mai și! Mare veselie: o boambă s-o scăpat pe saraiul popii - și-a face el altul, cân s-a-ntoarce de dincolo de Prut, și-a face două, că are de unde; o altă boambă pe casa lui Scridon - tot avea el de gând să-și facă alta, din nou, numai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gând să-și facă alta, din nou, numai din cheatră, acoperită cu oale și să-i puie și calidor... Femeia lui Scridon e veselă, de parcă boamba i-ar fi făcut, nu desfăcut casa. Au mai luat - on chic di foc saraiuri, case, poiete - da-așa-i la război, nu?, las-că vin ei, ai noștri, Românii. Dacă nu azi, atunci mâne! Plumbi Însă au căzut, căzuuut... Peste tot, de ziceai că bate cheatra, spun unii; ca ploaia, spun alții, au ucis o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am luat-o prin grădină, la pădurea verde. Și neagră. Moș Iacob ne cheamă să ședem la ei. Mătușa Domnica s-a Întors din Codru mult Înaintea noastră, casa lor arată a casă; arată ca Înainte - În afară de un perete al saraiului; În afară de gura beciului, aflat dedesupt; În afară de altele... Cum se Încingea hora-dracului, sus, Moș Iacob se adăpostea În beci, jos. Sus căzuseră plunghi și boambe (noroc că una s-a scăpat Încolo, În grădină, n-a făcut pagube, decât o groapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
poate și gata! Că armele, munițiile trebui’ manipulate-cu-mânurile - ș-aistea cu-adevărat mușcă - de mânuri, dacă nu știi să le manipulezi. Și nu numai de mânuri, Doamne-ferește - el, ca premare și ca bărbat are atribuția de a aduna la el În sarai tot ce poate face: bum!, or doamna, nu-i fie cu supărare, n-a făcut armata, ca să știe să manipuleze... Bărbatul de Moș Iacob spune la minciuni cum ar mânca răsărită: fără să clipească: deși când vin oamenii și aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din când În când se oprește, le face cu mâna semn peste umăr și zice: - Idite, idite! Doi inși În cămașă și izmană. Tunși-chilug. Și desculți. Intră cu toții În ogradă, alături. Moș Iacob le arată banca de lemn de lângă peretele saraiului: - Sidite, sidite! Cei doi tunși se așează. Ascultători, cu mâinile pe genunchi și privirea drept Înainte. Sunt murdari pe obraz, au mâinile murdare, picioarele goale, negre, zgâriate. Se vede de-aici. Moș Iacob intră-n casă, iese, urmat de Mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gard, Încolo, ulița; mai știi: poate și mai Încolo de marginea Manei. Celălalt s-a uitat oleacă Înspre unde arăta Întâiul, a oftat și el, apoi a clătinat din cap, rar, că nu. Și au rămas liniștiți, pe bancă, lângă sarai; mai liniștiți decât Înainte, când erau și alții de față. Moș Iacob s-a Întors din casă cu câte două pachete de Naționale pentru fiecare și cu câte o cutie de chibrite. Rușii spasibesc, cu țigările aprinse În gură, căutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cine știe unde, că cel mai bine pe lumea asta, după ce vii cu parașuta, e să te predaite lui Moș Iacob al meu... - Idite, idite!, Îi strig Rusului Îmbrăcat și-ncălțat, arătându-i, În ograda lui Moș Iacob, banca de lemn de la peretele saraiului. Sidite, sidite!, Îl Îndemn, cu toate că el e tot În curtea noastră. Moș Iacob, venite, venite!, Îi explic, În limba lui. Necunoscutul Înțelege ce spun - doar rusește vorbesc! (poate cu accentul să nu stau eu prea bine), Însă altceva nu Înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ești băiet mare, cu carte - mai ții minte ce-am scris noi doi pe cruce? Cu dalta? Știi tu: cârligu’? Știu, cum să nu știu: Vine mama dincolo, la Moș Iacob, pe când crucea era Încă În lucru, pe capre, În sarai - și zice mama: - Doamne, Moș Iacob, dar ai greșit anul morții, ai scris 1991 Înloc de 1941 - Însă cum ai făcut cifrele pătrățoase, se poate repara: sparge-i capul celui de-al doilea 9, ca să fie 4 - și gata! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de ascuțiș, ca să străbată aerul dintre ograda lui și calidorul nostru desigur: după ce mai Întâi ocolise de trei ori pământul). Îl păstrez aici, la inimă... Chiar dacă nu era văzut În acel moment - bătrânul putea fi În casă, după casă, În sarai, În beci, În grădină, nu conta: mă auzea chemân-du-l, Îl auzeam răspunzându-mi. Și ce bine, ce bine, copil (mereu fiind), să știi că ți se răspunde la chemare. Așa că mă puteam Întoarce la treburile mele: spălat, micul dejun, plecatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la un sat, iar cum Mana era cătun, n-avea nici unul..., oamenii fie Își cumpărau de la iarmaroc ori de la negustorii ambulanți ciopliturile, fie și le ciopleau singuri - ca Moș Iacob. Dar numai iarna; În fața vetrei... Și Moș Iacob avea, În sarai, pus la uscat, În rug, lemn de diferite esențe - salcie, plop, jugastru, paltin, ulm - pentru felurite lucruri și lucrări. Nu l-am văzut cioplind albii, Însă Îi știam sculele destinate aceste operații și cunoșteam trunchiul de salcie Început pe când eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și pe Haran. Haran a născut pe Lot. 28. Și Haran a murit în fața tatălui său Terah, în țara în care se născuse, în Ur, în Haldea. 29. Avram și Nahor și-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai, și numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi și Iscăi. 30. Sarai era stearpă: n-avea copii deloc. 31. Terah a luat pe fiul său Avram, și pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Terah, în țara în care se născuse, în Ur, în Haldea. 29. Avram și Nahor și-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai, și numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi și Iscăi. 30. Sarai era stearpă: n-avea copii deloc. 31. Terah a luat pe fiul său Avram, și pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, și pe Sarai, noru-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieșit împreună din Ur din Haldea, ca să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi și Iscăi. 30. Sarai era stearpă: n-avea copii deloc. 31. Terah a luat pe fiul său Avram, și pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, și pe Sarai, noru-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieșit împreună din Ur din Haldea, ca să meargă în țara Canaan. Au venit pînă la Haran, și s-au așezat acolo. 32. Zilele lui Terah au fost de două sute cinci ani; și Terah a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
blestema; și toate familiile pămîntului vor fi binecuvîntate în tine." 4. Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani, cînd a ieșit din Haran. 5. Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe care le strînseseră și cu toate slugile pe care le cîștigaseră în Haran. Au plecat în țara Canaan, și au ajuns în țara Canaan. 6. Avram a străbătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
miază-zi. 10. A venit însă o foamete în țară; și Avram s-a coborît în Egipt, ca să locuiască pentru cîtăva vreme acolo; căci era mare foamete în țară. 11. Cînd era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: "Iată, știu că ești o femeie frumoasă la față. 12. Cînd te vor vedea Egiptenii, vor zice: Aceasta este nevasta lui!" Și pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viață. 13. Spune, rogu-te, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Faraon. 16. Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgărițe și cămile. 17. Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon și casa lui, din pricina nevestei lui Avram, Sarai. 18. Atunci Faraon a chemat pe Avram, și i-a zis: "Ce mi-ai făcut? Pentru ce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19. De ce ai zis: "Este sora mea", și am luat-o astfel de nevastă? Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
zis: "Seminței tale dau țara aceasta, de la rîul Egiptului pînă la rîul cel mare, 19. și anume: țara Cheniților, a Cheniziților, a Cadmoniților, a Hetiților, a Fereziților, a Refaimiților, a Amoriților, a Cananiților, a Ghirgasiților și a Iebusiților." $16 1. Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar. 2. Și Sarai a zis lui Avram: "Iată, Domnul m-a făcut stearpă; intră te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Cheniților, a Cheniziților, a Cadmoniților, a Hetiților, a Fereziților, a Refaimiților, a Amoriților, a Cananiților, a Ghirgasiților și a Iebusiților." $16 1. Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar. 2. Și Sarai a zis lui Avram: "Iată, Domnul m-a făcut stearpă; intră te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de la ea." Avram a ascultat cele spuse de Sarai. 3. Atunci Sarai, nevasta lui Avram a luat pe Egipteanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar. 2. Și Sarai a zis lui Avram: "Iată, Domnul m-a făcut stearpă; intră te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de la ea." Avram a ascultat cele spuse de Sarai. 3. Atunci Sarai, nevasta lui Avram a luat pe Egipteanca Agar, roaba ei, a dat-o de nevastă bărbatului său Avram, după ce Avram locuise ca străin zece ani în țara Canaan. 4. El a intrat la Agar, și ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]