KorAP: Find »[drukola/base=sardă & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...13 >

314 matches

Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428

în vocală, iar celelalte sînt sigmatice pentru că formează pluralul cu desinența -s. O altă clasificare, care are în vedere mai multe criterii, distinge trei grupuri de limbi romanice: iberoromanic (spaniola, portugheza, catalana), galoromanic (franceza, provensala) și italo-ro-manic (italiana, româna, dalmata, sarda, retoromana). Indiferent de modul în care pot fi clasificate, limbile romanice au trăsătura definitorie că moștenesc elementele lor de bază din latina populară și, prin aceasta, sînt înrudite între ele. Nu întotdeauna însă limbile romanice au moștenit aceleași elemente din

Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
elementele lor de bază din latina populară și, prin aceasta, sînt înrudite între ele. Nu întotdeauna însă limbile romanice au moștenit aceleași elemente din latină și nici în aceeași proporție, iar uneori reflectă chiar stadii diferite ale latinei înseși. Limba sardă, cu aproximativ un milion de vorbitori (în insula Sardinia), este cea mai arhaică dintre limbile romanice, relevînd fenomene caracteristice unei faze vechi a latinei. Articolul hotărît continuă în această limbă pronumele demonstrativ latinesc ipse, ipsa, ipsum, iar nu pe ille

Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
dezvoltare a unor situații care pentru limba-bază erau nespecifice. Astfel, în flexiunea nominală, se constată reducerea accentuată a cazurilor și dispariția genului neutru (cu excepția românei). A apărut o nouă categorie morfologică, a articolului, dezvoltat din pronumele demonstrativ latinesc ille (în sardă din demonstrativul ipse), cînd este hotărît 41, și din numeralul unus, dacă este nehotărît. Gradele de comparație ale adjectivelor și ale adverbelor (ale celor care cunosc această categorie) se realizează cu ajutorul unor adverbe de comparație (existînd în unele limbi și

Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
IV-lea, demonstrativele ille și ipse au început a fi folosite cu valoare de articol hotărît, atunci cînd determinau un substantiv și aveau valoare adjectivală. Ca atare, în majoritatea limbilor romanice, articolul hotărît s-a dezvoltat din ille, iar, în sardă, în graiurile din insula Mallorca (arhipelagul Baleare) și într-o parte a dialectului gascon din sud-vestul Franței, din ipse. În afară de română, unde este enclitic (urmează substantivului) și conjunct (se atașează substantivului), articolul hotărît este proclitic și independent ca formă, dar

Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
limbi romanice (provensala, franceza, sarda, catalana, retoromana, spaniola și portugheza). Cunoscută este și clasificarea realizată de Carlo Tagliavini, care îmbină criteriul geografic cu cel al trăsăturilor morfologice și realizează următoarele grupări: 1) romanica balcanică (româna), 2) romanica italică (dalmata, italiana, sarda, retoromana), 3) romanica galică (franceza, franco-provensala, pro-vensala, catalana) și 4) romanica iberică (spaniola, portugheza). Aceaste clasificări vizează, prin urmare, unitatea genealogică preromanică, adică cea anterioară formării limbilor romanice ca limbi independente și anterioară întreruperii contactelor cu Italia. Acest criteriu genealogic

Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682

un câine ciobănesc imens, galben, blazat de atâta bunăstare elvețiană. Mă întreabă dacă nu pot să-i fac rost de un ciobănesc mioritic din România, "polonezul" fiind bătrân, pe moarte. De circa 15 ani frizer în Carouge, orășelul cu arhitectura sardă unde locuiesc, în fapt un cartier al Genevei. Extrem de vorbăreț, fumează țigară de la țigară. Dar nu orice țigară, ci "Gauloises", cu foița galbenă ca mătasea porumbului, tari de ar ameți și un elefant. Cabinetul unde oficiază este tapetat cu imagini

Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509

coexistența cu un stat în stat, guvernul italian avea de făcut față acțiunilor celor care formau ceea ce încă nu fusese botezat coloana a cincea. Activitatea lor găsea teren favorabil pe măsură ce războiul se prelungea la infinit, aducînd pierderi enorme (numai brigada sardă, reputată pentru avîntul ei, a fost refăcută de șase ori, totalizînd 15.000 de morți), fără ca opinia publică să aibă satisfacția să înregistreze cucerirea vreunui oraș important. Armatele se măcinau în asalturi fără rezultate decisive, în fața înălțimilor ce protejau Goriția

by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796

context) cu o grupare prepozițională cvasiechivalentă, din care articolul lipsește: prăbușirea unor porțiuni din faleză, formarea de cordoane de nisip (S. Popescu, Geografie: 12-13). 3 Evoluții similare ale articolului nehotărât sunt atestate în diverse idiomuri romanice (italiană, friulană, spaniolă, portugheză, sardă) și nonromanice (de ex., olandeză); vezi discuția și bibliografia teoretică, la Stan 2006a, 2006b. Pentru teoria categorizării lingvistice, vezi Taylor ([1995] 2003). 4 Adjectivul întreg, mai ales în antepunere și mai ales când substantivul este articulat nehotărât, poate actualiza semnificații

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244

ca agent de publicitate pentru Beethmann Bank. Cunoaște pe Samuel Fischer, editor la „Frankfurter Algemeine Zeitung”, unde publică articole despre lumea pe care o părăsise. Scrie mult. Publică în 1966 romanul Les Initiés, cu o temă germană, apoi, Le Sourire sarde (1967), despre tema alienării individului; în 1968, începe o trilogie romanescă, L’Homme aux yeux gris, Retour à Milo și Le Beau voyage (ultimele două apărute în 1969), un roman istoric cu tema căutării lui Dumnezeu. Trece printr-o puternică

DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
Apoi), tr. Andriana Fianu, București, 1992; Incognito, Paris, 1962; ed. tr. Luminița Brăileanu și Delia Vasiliu, pref. Geo Șerban, București, 1993; L’Extrême-Occident, Paris, 1964; ed. tr. Luminița Brăileanu, pref. George Pruteanu, București, 1996; Les Initiés, Paris, 1966; Le Sourire sarde, Paris, 1967; L’Homme aux yeux gris, vol. I: L’Homme aux yeux gris, vol. II: Retour à Milo, vol. III: Le Beau voyage, Paris, 1968-1969; ed. (Omul cu ochi suri), I-III, tr. Magdalena Popescu, București, 1996; Au Dieu

DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352

loc, după care se așează într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTA DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV UMPLUT 6 păstrăvi

PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Giovanni / 94 van Rossum / 145 Rotariu, Gheorghe / 266 Rotti, Franco / 218 Ruothaan, Joannes Philippe / 87 Rusia / 93, 98, 109, 146, 167, 213, 229 Rusu, Alexandru / 116-117, 232 S Saiz / 82 Sanchez, Ruiz / 77 Sanchez y Hervas / 78 San Miniato / 197 Sarda y Salvany, Felix / 76, 78 Sarmacand / 167 Sarzana / 195 Satu Mare / 111, 115-116, 118, 237 Sauvageot / 96 Saxonia / 166 Săbăoani / 176-178, 180, 183, 190, 193, 197-198, 200, 202, 205-206, 265 Sărata / 201 Scheffler, Ianos / 111 Schiller, Gottfried / 125 Schmourlo / 128 Schubert

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892

arabă ori creștină. Irlanda - unde populare au devenit limba engleză, McDonalds-urile, stilul american de viață, unde vocabularul s-a diminuat drastic și unde metaforele, parabolele, proverbele aproape că au dispărut. Sardinia - ai cărei locuitori se încăpățânează să vorbească limba sardă, să-și prolifereze misterul existenței cu consecvență, fără deturnări spectaculoase ori piruete globalizatoare, nivelatoare, cântând din launedas ori vocal, fie în maniera canto a tenore (tipică muzicii profane, analogă, tehnic vorbind, cântului din glotă întâlnit în Maramureș), fie canto a

Doua insule by Liviu Dănceanu (2004) [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
Corola-website/Law/152847_a_154176

Cuci 122. Sînpetru de Cîmpie 45. Custelnic │123. Sintana de Mureș 46. Daia │124. Sintioana 47. Danes │125. Sintioana de Mureș 48. Deaj │126. Solovastru 49. Deda │127. Stinceni 50. Dedrad │128. Suplac 51. Delenii │129. Suseni 52. Dumbrava │130. Sarda Nirajului 53. Dumbrăvioara │131. Saulia 54. Eremitu │132. Serbeni 55. Ernei │133. Șincai 56. Faragau │134. Tăureni 57. Toaca 59. Frunzeni 137. Trei Sate 60. Gălățeni │138. Troița 61. Galesti │139. Tigmandru 62. Ganesti │140. Ulies 63. Gheorghe Doja │141

LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex (1968) [Corola-website/Law/152847_a_154176]
Corola-website/Law/149751_a_151080

sau capră ---- Altele: ----- Cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate și cu un conținut de apă, în substanță fără grăsimi. ------ De maximum 47% din greutate: 0406.90.61 ------- Grana Padano, Parmigiano Reggiano - 273 0406.90.63 ------- Fiore Sardo, Pecorino - 273 0406.90.69 ------- Altele - 273 ------ Peste 47%, dar maximum 72% din greutate: 0406.90.73 ------- Provolone - 273 0406.90.75 ------- Asiago, Caciocavallo, Montasio, Ragusano - 273 0406.90.76 ------- Daribo, Fontei, Fontina, Fynbo, Havarti, Maribo, Samso - 273 0406.90

TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149751_a_151080]
închise ermetic - 25 1604.12.99 ---- Altele - 25 1604.13 -- Sardine, sardinele și șproturi: --- Sardine: 1604.13.11 ---- În ulei de măsline - 25 1604.13.19 ---- Altele - 25 1604.13.90 --- Altele - 25 1604.14 -- Toni, pești săritori și bonite (Sarda spp.): --- Toni și pești săritori: 1604.14.11 ---- În ulei vegetal - 25 ---- Altele: 1604.14.16 ----- File denumit "spate" - 25 1604.14.18 ----- Altele - 25 1604.14.90 --- Bonite (Sarda spp.) - 25 1604.15 -- Scrumbii --- Din specia Scomber scombrus și

TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149751_a_151080]
90 --- Altele - 25 1604.14 -- Toni, pești săritori și bonite (Sarda spp.): --- Toni și pești săritori: 1604.14.11 ---- În ulei vegetal - 25 ---- Altele: 1604.14.16 ----- File denumit "spate" - 25 1604.14.18 ----- Altele - 25 1604.14.90 --- Bonite (Sarda spp.) - 25 1604.15 -- Scrumbii --- Din specia Scomber scombrus și Scomber japonicus: 1604.15.11 ---- File - 25 1604.15.19 ---- Altele - 25 1604.15.90 --- Din specia Scomber australasicus - 25 1604.16.00 -- Hamsii (anșoa) (Engraulis eurasicholus) - 25 1604.19

TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149751_a_151080]
Corola-website/Law/166477_a_167806

04 - PREPARATE ȘI CONSERVE DIN PESTE; CAVIAR ȘI ÎNLOCUITORII SĂI PREPARAȚI DIN ICRE. - Pești întregi sau în bucăți, cu excepția peștilor tocați: 1604.11 - - Somoni 1604.12 - - Heringi 1604.13 - - Sardine, sardinelle și șproturi 1604.14 - - Toni, pești săritori și bonite (Sarda spp.) 1604.15 - - Scrumbii 1604.16 - - Anșoa 1604.19 - - Altele 1604.20 - Alte preparate și conserve din peste 1604.30 - Caviar și înlocuitorii săi Poziția cuprinde: 1) Peștele care a fost gătit prin oricare dintre procedeele următoare: fiert în apă

ANEXĂ nr. 16 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN CARNE, DIN PESTE SAU DIN CRUSTACEE, DIN MOLUSTE SAU DIN ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166477_a_167806]
Corola-website/Law/155890_a_157219

oaie, porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys

NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155890_a_157219]
porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys species

NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155890_a_157219]
oaie, porc și pasăre 1,0 art. 8 art. 9 3.2.5. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare

NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155890_a_157219]
porc și pasăre 1,0 art. 8 art. 9 3.2.5. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa

NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155890_a_157219]
pescărie, cu excepția celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9 3.3.1.1. Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeza

NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155890_a_157219]
cu excepția celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9 3.3.1.1. Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeza (Sebastes

NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155890_a_157219]
Corola-website/Law/155902_a_157231

oaie, porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys

NORMĂ din 13 februarie 2002 - (*actualizată*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155902_a_157231]