26,109 matches
-
așa că seamănă mult radicalii de altădată cu cei de acum? Și unii și alții vor să năruiască instituțiile neconvenabile, să deșertifice și să dezinfecteze, cu deosebirea minimă că pentru ultima operație unii foloseau rășina iar alții vor să recurgă la sare. În jurul "Generației ‘27" Gabriela Gavril în TIMPUL (nr. 76) polemizează cu Dan C. Mihăilescu pe tema "Generației ^27", care pentru acesta ar reprezenta un model viabil, "fecund" și astăzi. Eseista ieșeană crede dimpotrivă că avem de-a face cu un "fapt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama a spus A/ văzându-mă deodată lângă ea.// surorile schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
dovedi că plăcerea nu e de trebuință. Că plăcerea nu-i nici activitate, nici dispoziție și nici o parte din noi înșine, ci a intrat în viața noastră ca să ne facă un serviciu, așa cum se spune că ne este de folos sarea pentru digestia mâncării 31. Cel robit însă de patima desfrânării, reducând trupul la un simplu instrument de plăcere sexuală, neagă dimensiunea spirituală a acestui trup și destinația sa transcendentă, disprețuiește chipul lui Dumnezeu după care este el însuși făcut și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
apoi/ un bar în care să mă uit la pereți și o stradă/ acum ar trebui să vină cineva să-mi explice că nu e bine/ ce fac că așa și pe dincolo mai bine m-aș duce acasă (...) pun sare pe marginea halbei ca pe o rană deschisă/ spune-mi mai spun dar ea e deja în metrou/ și ascultă cu nesaț poezia atenție se închid ușile/ care o duce acasă". E ca și cum ar întocmi paginile unui abecedar liric. Ori
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
aproape toate particularitățile fonetice moldovenești (unele variind de la zonă la zonă): pronunțarea dură a unor consoane, după care i se transformă în î, e în ă, diftongul ea se reduce la a iar i final devocalizat dispare: puțîn, zîs, sămnu, sara, bat ("dacă ești bat te faci deodată acrobat"), tăț etc.; închiderea lui e la i, mai ales în finală (la tini, cuminti); palatalizarea labialelor p și b - chișor ("Eu pot s'mă țîn ș-într-un chișor"), ghini; palatalizarea labiodentalelor f și
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
toată contribuția sa la cunoașterea Barocului literar spaniol. De la apariția relativ recentă a strădaniei sale (Cervantes, Don Quijote de la Mancha, în două tomuri, la Editura Paralela 45), am tot așteptat răbdător recenzii, articole, comentarii, dezbateri, discuții pro și contra care fac sarea și piperul unei apariții editoriale de o asemenea anvergură. Am așteptat de pomană. Nimeni; nimic; nicăieri. O tăcere țiuitoare. Cititorii și criticii păreau mai degrabă interesați de penibila făcătură pseudo-culturală ce se preumblă și pe la noi din mână în mână
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
este considerat doar un fir de nisip, o rotita dintrun imens angrenaj, legătura politician-alegator a luat, desi suntem în era personalizării, doar un singur sens, cel pornind de la ultimul. Contradicția între comportarea politicianului înainte de alegeri, cănd promite fiecăruia marea și sarea, și cea de mai tarziu, când, ales fiind, ignoră cele promise, a devenit mai degrabă regulă decât excepția. Fără îndoială că legătura dintre alegător și cel care a fost ales nu se mai poate astăzi că pe vremuri: că intermediari
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
însușise destul de bine și cunoscând primejdia pe care o reprezenta acceptarea discuției cu literații păgâni, atât de versați în filosofie și tehnica disputei<footnote Ibidem, 91. footnote>, apostolul Pavel le scria colosenilor: „Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia”<footnote Col., 4, 6. footnote>. A-ți alege cu grijă cuvintele însemna pentru scriitorii creștini a te face vinovat de formalism. Or, ceea ce conta pentru aceștia era adevărul mântuitor al fondului, nu atracțiile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și pașii de lemn: dans de vibrații și volute de calcar, sâmburi de praf și hașiș: oprire și șarje în ritmicul flux. Tangoul se îndeasă între pulpe vegetale pe dușumele lascive, în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride. Salsa fărâmițează sarea de pași pe limbile scoase, samba strecoară șerpi cu pene în văgăunile aerului lipicios" (p. 101). Scriere cu mai multe niveluri, în care se topesc referințe culturale diverse, Transatlantice cuprind în subtextul fiecărei pagini un model de a vedea la
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
priveau nu se atingeau ocupați cu toate câte le aveau de tăcut împreună berea ei era fără alcool cafeaua fără cofeină țigările fără nicotină diminețile fără el ea își amintea totul numai chipul lui chipul lui nu așa cum simți apa sarea scoicile dar nicidecum capătul mării mușchiul copacilor frunzișul dar nicidecum pădurea întreagă dar nicidecum nordul n x x x el era aproape atât de aproape totuși nu se vedeau deși se auzeau el era aproape sfâșietor de aproape cum lama
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
în vase speciale și neutralizate. Lichidele nemiscibile cu apă și inflamabile nu se aruncă la canal pentru că pot provoca amestecuri explozive; se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în cazul încălzirii în flacăra; fărâmițarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurile acidului cromic, turnarea acizilor concentrați se vor face sub nișă; este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz cu bucăți de hartie răsucita plimbate de o masă la alta. În cazul robinetelor defecte, unde există scăpări de gaze, verificările nu se fac
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
-au termen de garanție 3-4 luni, nu necesită obligatoriu refrigerarea. -sunt produse fără conservanți, iar tratamentul cu abur le păstrează fidel valoarea nutritiva. -zacusca de legume - se prepară din legume (vinete, gogoșari, ceapă, morcovi, suc de roșii) se adaugă ulei, sare, condimente. Schemă tehnologică generală de obținere a produselor precoapte cuprinde următoarele operații: sortarea, curățarea, spălarea, pregătirea produselor conform rețetei (gramaj), umplerea (dozarea) închiderea, sterilizarea, depozitarea. Pot să apară accidente de fabricație, cum ar fi: defecte de culoare, de gust, datorită
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
alterarea produselor (fermentate). Analiza senzorială pentru : zacusca de vinete Ambalaj - sticlă, curat, fără defecte de fabricație vizibile eticheta nu e lipită corespunzător înscrieri pe etichetă - denumirea produsului denumirea brand-ului; producător - adresa, număr telefon; conținutul produsului - vinete, ardei, ceapă, ulei, sare, suc de roșii; produs pasteurizat; informații privind depozitarea, temperatura max. 20˚C; umiditate 80%; masă netă 300g; dată expirării; nu e trecută dată fabricației; 36 prezintă însemnul produsului reciclabil; recipientul închis ermetic; capacul prezintă urme de sos; nu există pete
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
șucului de tomate trebuie să provină din culturi de tomate târzii, coapte corespunzător.La prepararea șucului de roșii nu sunt admise folosirea substanțelor conservante, spumante șI îndulcitori sintetici, a coloranților șI a acizilor minerali. Se admite adaosul de zahăr și sare. Caracteristici organoleptice tabelul 7.1. Aspect Lichid, fără semințe, coji sau corpuri străine, mucegăi semne de fermentare sau alte semne de alterare Sucul trebuie să fie cât mai omogen, se admite o ușoară formă de separare în partea superioară a
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
dublu concentrată cu min. 28% substanță uscată solubila ; triplu concentrată, cu min. 36 % substanță uscată solubila ; cvadruplu concentrată cu min 40% substanță uscată solubila ; Condiții tehnice Bulionul, pastă de tomate, ketchupul se prepară din tomate proaspete se admit adaosurile de sare, zahăr sau condimente, ele folosindu-se în cantitățile cele mai mari la ketchup. Caracteristici organoleptice tabelul 7.3. Aspect Masă omogena, densă ( la pastă de tomate), fin strecurata, fără corpuri străine( semințe, pielite, frunze, peduncule), fără semne de alterare, mucegăi
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
uscată solubila a rezultatelor determinărilor pentru aciditate totală, aciditate volatilă și impurități minerale se face cu formulă : R șu = R x 100 / S R - rezultatele determinărilor raportat la produsul ca atare, %; S - conținutul de substanță uscată solubila (exclusiv adaosul de sare), %. 3. Determinarea conținutului de clorura de sodiu Pregătirea probei Se omogenizează produsul prin frecare într-un mojar de porțelan sau omogenizator mecanic. Se iau 20 g de probă și se cântăresc cu precizie de 0,1 g, se introduc cantitativ
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
M3 / (M - M2) x 100 Masă netă = M - M2 În care : M- masă recipientului cu întregul conținut, g; M1 - masă recipientului cu carne, g; M2 - masă recipintului gol, g; M3 - masă discului cu grăsime, g; Determinarea conținului de clorura de sare Pregătirea probei Proba recoltata se trece de două ori prin mașină de tocat sau se mărunțește cu un cuțit pentru a obtine bucăți de 2..3 mm. Se omogenizează produsul prin frecare întrun mojar de porțelan sau 83 omogenizator mecanic
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
tabelul 13.5. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Analize fizico-chimice tabelul 13.6 Nr. Crt. Caracteristici fizico-chimice Condiții de admisibilitate 1. Conținutul de sare 2. Aciditatea 89 LUCRAREA 14 FIȘA DE DOCUMENTARE PRIVIND CAPACITATEA DE PRODUCȚIE ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR Capacitatea de producție a unei linii sau a unui utilaj reprezintă producția maximă ce poate fi obținută într-o perioadă de timp, respectând o anumita
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
dintr-o parte tu ieșit la mal laolaltă cu animalele care zvâcnesc în herghelii //m-am oprit de prea multe ori în dimineața asta Forma noastrî fonicî pe o plajă cu cerul găurit facem iubiri non stop și bordeluri tragem sare în vene urmăm indici către Dumnezeu stăm îngenunchiați ne rugăm la regi împrăștiați cu scârțâit în tibule suntem carnagii din care sarea s-a adunat Dimineațî pe RUE 302 mor tânăr în sania în care mă legeni. articulații ca ochii
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
dimineața asta Forma noastrî fonicî pe o plajă cu cerul găurit facem iubiri non stop și bordeluri tragem sare în vene urmăm indici către Dumnezeu stăm îngenunchiați ne rugăm la regi împrăștiați cu scârțâit în tibule suntem carnagii din care sarea s-a adunat Dimineațî pe RUE 302 mor tânăr în sania în care mă legeni. articulații ca ochii de femeie peste care trecem încă o dată cu furie mai vreau o dată să împrejmuiesc gâtul tău de fier pieptul de animal de serpentine
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
In toiul nopții am scris poeme de dragoste pentru tine s-a vorbit prea mult de asta ca despre pâinea goală, ca despre cuvintele mieroase ale unui bun duhovnic ca dragostea pasionată, profundă a unei cobe ce făgăduiește marea cu sarea dar ce naște din pisică soareci mănâncă; cui are i se mai dă în viața de-apoi cu aripi la picioare în toiul nopții de dragoste. XXVII. Altceva ne trebuie ! Am șters-o în goană din dragostea asta cumplită ca
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
au invitat la ei la masă. Zice: Facem cunoștință... Zic: Da, zic, mă cheamă Rodica... Pe mine, zice, mă cheamă Alin... îmi zicea el... Zice: îmi pare bine de cunoștință... După care l-am adus acasă la mine, chiar în sara respectivă. I-o plăcut, că a găsit curățenie la mine, și ei aveau niște condiții... Ca cum stau bărbații mai mulți într-un loc... Și zice: Să știi că-mi place la tine... Deci, cum am zis, o fost rămas
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
secrete care ne țin departe de țară. Iubirea asta leagă două continente între ele prin conductele de sub ocean cu stațiile de metrou aproape goale. Unde oamenii se întorc cu tot corpul înspre noi hipnotizați de mirosul de iod prinși în sare. Cântece de dragoste și furie M-am săturat să trăiesc în aceeași casă cu mine Pentru că te rostogolești în patul meu direct din nisip Pe tot felul de așchii de scoici și pe resturi de lemn aduse la mal în timp ce
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
ori aurii ale imaginației eu nu mai am poftă să mă sui pe iubita mea și să o împuiez cu puii mei și ai ei mîine poimîine cu certitudine morocănoși indiferenți și nerecunoscători eu nu mai am poftă să pisez sare pe beregata imbecilor fără număr parcă ai neamului meu eu nu mai am poftă să urinez în culori în amintirea prietenului meu de peste veac tristan tzara aici în periferiile pitice și schiloade ale europei eu nu mai am poftă să
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
lumii neajunse de ochi omenesc, În Întunecata și recea lume minerală. În timpul ăsta harnica viță an de an, vară de vară și toamnă de toamnă adună foarte multe raze de soare pe care le amestecă bine cu albastrul cerului, cu sarea pământului și cu sângele Domnului. Se așează toate astea la căldura lui “Cuptor” și se lasă la copt. Din când În când, se dau câteva ploi rare dar repezi, cu miros de vară și de fulger zvântate repede cu susur
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]