380 matches
-
și-au restituit fii, ca regi clientelari, iar regele dacilor-fratii, ca ostatici. Guvernatorul Moesiei a intervenit în sprijinul Chersonesului și l-a obligat pe regele scititor să ridice asediul. Acțiunile lui Aulenius au avut urmări, golul demografic lăsând drum liber sarmaților, manifestându-se prin atacuri asupra Dobrogei. Roxolanii traversează Dunărea în anii 67-68, măcelărind două cohorte auxiliare, iar în iarna următoare, profitând de criză imperiala izbucnită după moartea lui Nero, catafractarii sarmați revin în număr mare de 9000, jefuind nordul Dobrogei
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Aulenius au avut urmări, golul demografic lăsând drum liber sarmaților, manifestându-se prin atacuri asupra Dobrogei. Roxolanii traversează Dunărea în anii 67-68, măcelărind două cohorte auxiliare, iar în iarna următoare, profitând de criză imperiala izbucnită după moartea lui Nero, catafractarii sarmați revin în număr mare de 9000, jefuind nordul Dobrogei. Legiunea III Gallica, sub împăratul Otho, venită din Orient împreună cu trupele Moesiei, condusă de Aponius Saturninus, îi înfrâng pe năvălitori. Tacitus descrie că lui Marcus Aponius i s-a dedicat o
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Aponius i s-a dedicat o statuie triumfala, iar legații legiunilor au primit podoabe consulare. Legiunile Moesiei au fost trimise înapoi în Moesia și au trecut de partea lui Vespasian în 69, îndreptându-se iar spre Italia, fiind chemate căpeteniile sarmaților iazigi pentru a cârmui provincia. Dacii au profitat și ei de situație și au luat cu asalt taberele de iarnă ale cohortelor și cavaleriei auxiliare. Mucianus a intervenit cu legiunea a V-a. În iarna anilor 69-70, sarmații au atacat
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
chemate căpeteniile sarmaților iazigi pentru a cârmui provincia. Dacii au profitat și ei de situație și au luat cu asalt taberele de iarnă ale cohortelor și cavaleriei auxiliare. Mucianus a intervenit cu legiunea a V-a. În iarna anilor 69-70, sarmații au atacat Moesia, ucigându-l pe guvernatorul provinciei, Fonteius Agrippa, în locul acestuia fiind trimis Rubrius Gallus, care a restabilit ordinea. După încheierea războiului civil și victoria lui Vespasian, legiunea III Gallica revine în Siria, legiunea VIII Augusta este trimisă în
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Savei cu Dunărea, iar limită de est, spre Moesia Inferioară, marcată de răul Ciabrus. Era guvernată de legați imperali de rang consulari. În anii 167-170, comandamentele provinciilor Dacia Apulensis și Moesia Superior, au fost unite pentru a-i confruntă pe sarmați și iazigi. Ultimii guvernatori consulari că Messius Decius Traianus și Aemilius Aemilianus au fost proclamați împărați de trupele provinciale în anii 250. Legiunile moesice chiar i-au proclamat împărați pe uzurpatorii Ingennus și Regalianus. Limesul provinciei a fost organizat, fiind
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
făcea de bunăvoie și nu sub auspiciile constrângerilor. Concentrarea locuirii dacilor liberi pe anumite zone de locuire nu însemna că autoritatea lor se limita numai la aceste teritorii, ci se extindea și peste celelalte mai puțin populate sau nepopulate. Pătrunderea sarmaților în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în care dacii aveau nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în care dacii aveau nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic al dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei romane. La granița nordică, dacii liberi se învecinau cu vandalii, populații germanice, cu care au avut
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
estul Carpaților atunci când prințul Dragoș a cucerit regiunea și a întemeiat Moldova? O majoritate a dat identitate locului, cucerind minoritatea. Cum se prezentau slavii din ținuturile de graniță estice ale Imperiului Roman? Erau populații constituite dintr-un amestec de sciți, sarmați și germanici (în unele regiuni din estul Elbei) care au fost părăsite de căpeteniile militare care s-au alăturat armatelor germanice în marșul lor spre capitala Imperiului Roman. Nu existau popoare "în sine", existau ca atare doar armatele germanice. Acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce aproape îmi sunt! Genul meu de plictis e întru totul slav. Dumnezeu știe din ce stepă mi-au venit străbunii. Port în mine, ca pe-o otravă, amintirea ereditară a nemărginirii” (I, 19). Apoi continuă: „În plus, sunt, ca sarmații, un om pe care nu te poți bizui, un individ dubios, suspect și nesigur, de o duplicitate cu atât mai gravă cu cât e dezinteresată” (idem). Altundeva, fără să știm cu certitudine dacă o spune cu reproș sau, mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se îndreaptă și ei către cetatea din munți a regelui lor. Traian ajunge la Dunăre și trece pe noul pod de piatră construit de Apollodor. La baza podului, Traian face jertfe în cinstea zeilor și primește soliile unor diferite neamuri, sarmați, germanici și daci, toți în costumele lor tradiționale. Nesfârșitele coloane romane se îndreaptă către capitala Daciei, prin teritoriul deja cucerit în primul război. O scenă îi înfățișează pe soldații romani secerând un lan de grâu. Ajunși în munți, romanii sunt
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Frecăței, reflectă atât persistența culturii și civilizației romane în această provincie de graniță a Imperiului și pătrunderea elementelor barbare în Imperiu. În epoca romano-bizantină, Dobrogea a exercitat o puternică influență culturală asupra populațiilor daco-romane, carpice și a triburilor în migrațiune (sarmați, goți etc.). 3.3. Inventarul mormintelor Tipul de mormânt cel mai frecvent folosit de romani a fost cel în grotă simplă, singurul adaos fiind țiglele așezate sub schelet, pe o latură a acestuia, sau în ambele părți, acoperindu-l. Sarcofagul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
așezat direct pe pământ), apoi, morminte cu țiglă, cu pietre, cu lemn (toate aceste adaosuri necesare protecției scheletului în manieră totală (sicriu) ori parțială (pe una dintre laturi). Orientarea majoritară a scheletelor este E-V, cu unele excepții N-S (sarmați, goți etc.) și invers. 2) Callatis (Mangalia, jud. Constanța) unde alături de mormintele de tip cistă (secolele II-VII), cu cameră boltită și cu dromos (secolul V), cu cameră simplă, cu galerie și în amorfă (secolele V-VI), mormintele în groapă simplă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi, sarmați, avari - ba în zeghe, ba-n șalvari, degustăm struguri impari, întomnați, noi robi și lari... FÂNTÂNARU PETRU (1867-1927) Profesor și epigramist. Elev la Liceul Național în perioada 1883-1887, și mai apoi student al Facultății de Litere, devine în 1892 profesor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și anume în partea muntoasă a țărilor din stânga Istrului, de la cataracte în sus, deci prin Banat și Transilvania. Aceeași indicațiune generală a locuinței Dacilor ne-o mai dă și Plinius care arată că «câmpia și șesurile sunt ocupate de Iazigii Sarmați, munții însă și pădurile până la râul Patissus, de Dacii cei alungați de Iazigi din câmpie.» Credem că acest loc din naturalistul roman a fost până acuma rău interpretat și sensul că Dacii ar fi locuit la început mai către apus
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceste timpuri prin Panonia, ci tocmai în regiunea Nistrului. Așa Strabo ne spune lămurit că «regiunea întreagă care se așterne între Istru și Boristene, în cea dintâi parte a ei este pustia Geților; apoi incep Tirigeții și după aceștia Iazigii Sarmați, care se mai numesc și basilei adică regești.» Acești Iazigi se strămută după aceea către Nistru și Pont și mai târziu, tocmai pe timpul împăraților romani, trec o parte din ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
trebuie să fi înțeles cel puțin pe Geți, care se întindeau până pe malurile mării, dacă nu și pe Daci. Naturalistul Aelian din secolul al II-lea d. Hr. după ce arată hrana națională a mai multor popoare spune că: «Meoții și Sarmații s-ar hrăni cu mei.» Potrivit cu aceste notițe aflăm pe timpul lui Attila pe locuitorii indigeni ai Banatului oferind lui Priscus «mei în loc de grâu și mied în loc de vin.» Meiul pare a fi fost temelia hranei locuitorilor din Țările Române până adânc
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
luate de la Daci. Deși se poate ca aceste lucrări să fi fost executate în afară de Dacia sau în această țară chiar de meșteri străini, s-ar putea totuși admite față cu arătările lui Pausanias și Herodot asupra perfecțiunii artei făuririi la Sarmați, Masageți și la Sciți, că nici Geto-Dacii, care erau un popor cu mult mai civilizat decât celelalte, nu vor fi rămas mai pe jos în arta argintăriei. Dacă forma acestor juvaeruri putea fi dată obiectelor găsite în Dacia și de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
său se împarte iarăși în patru părți. Una din aceste părți au fost fără îndoială Geții din câmpia Dunării; alta va fi fost regiunea locuită de Iazigii din Moldova și munții răsăriteni ai Transilvaniei; a treia va fi cuprins pe Sarmați, iar a patra reprezintă pe tribul până atunci domnitor al Dacilor. Un pericol însă mult mai amenințător se apropia de Dacia dinspre sud, cucerirea romană, și atunci popoarele ce fuseseră odată întrolocate de Daci sub domnia lor, se uniră iarăși
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tablourile columnei. Din vechime anume Geții sunt arătați cu toții drept călăreți ca și Sciții, semănând cu ei până și în modul de luptă, care ar fi de a arunca îndărăt, prefăcându-se că fug de inamic, săgeți înveninate după obiceiul Sarmaților.Afară de arc, ei mai aveau ca arme lancea, numită în limba tracă tofitpcda, măciuci și săbii numite oxaXfirjși purtau la brâu ca și Dacii, încă de pe când locuiau în Rodop, un cuțit întors, în forma hamgerului albanez. Ca arme de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
altul prin nicio legătură, se desface în patru părți, care par a fi fost reprezentate prin popoarele principale ce trăiau pe atunci în Dacia, anume: Dacii din Transilvania, Geții din câmpia Munteniei, Iazigii de prin Moldova și munții răsăriteni și Sarmații care vor fi locuit și ei într-o parte a Transilvaniei. Moartea dictatorului, aruncând imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă dată căută să dobândească nu numai pradă, ci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
făcuse spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d. Hr. se revoltă însă popoarele panonice și acele din Dalmația, și pe când prefectul Moesiei Cecina Severus era ocupat cu combaterea lor, Dacii, Geții și Sarmații năvăliseră în Moesia. Ovidiu, care tocmai pe atunci fusese surgghiunit la Torni, descrie după însuși a lui vedere incursiunile lor: ,, Atunci dar când Pontul și Dunărea spumândă, De iarnă îmbrățișate prind pielița de gheață Pe-a Istrului lucioasă și măturată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe acel drept. O inscripțiune a timpului său ne spune că «legatul propretorul Moesiei au transportat aici mai mult de o sută de mii dintre transdanubieni, spre a plăti dările, cu femeile, copiii, principii și regii lor, au înădușit revolta Sarmaților orientali, au pus în libertate pe fiii regilor Bastarnilor și a Roxolanilor precum și pe fratele celui al Dacilor și au luat ostatici de la ei. Pentru toate acestea au fost onorat cu ornamentele triumfului de cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cât se poate mai multe din popoarele barbare în contra amenințătoarei civilizații romane. Pentru a îndeplini condițiunea dintâi el începe a atrage meșteri și dezertori romani în statul său; pentru a realiza cerința a doua, el se pune în legături cu Sarmații Bastarnii, Roxolanii, până și cu îndepărtații Parți, cu regele cărora Pacorus el intră în tratări de alianță.Popoarele acele ce nu se puteau hotărî a se îndușmăni cu Romanii, precum Quazii și Marcomanii, îi înduplecă cel puțin a păzi neutralitatea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
munții lor din înalta sa milostivire. El trimite la Roma niște soli ai lui Decebal, cu o scrisoare foarte umilită din partea acestuia, care însă fusese plăsmuită de împăratul roman, serbează un triumf îndoit asupra Quazilor și a Dacilor, iar pentru Sarmați depune o cunună de laur în templul lui Jupiter Capitolinus. Cât de grabnic fusese norocul Dacilor la suiș, mai iute si prăpăstios fu el la coborâș; căci pe când Decebal credea că și-a ajuns ținta, de a dobândi un răgaz
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
repezi șivoae». El ajunge în curând la locul unde poposise în campania întâi, găsind neatinse toate posturile pe care le lăsase el în țara dușmană. Prima întâlnire a dușmanilor fu acea a unei trupe de cavaleri daci sau mai curând sarmați, îmbrăcați în zale, pe care Romanii îi bat și-i iau pe fugă. Auxiliarii germani ai lui Traian dau în acest timp peste un corp mai mare de Daci, cu care au o luptă crâncenă dar victorioasă. Conducătorul Dacilor, văzând
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]