126,475 matches
-
faptă, altfel, sângele celor împușcați va cădea și asupra noastră, nu numai celor ce au comis crima” (Pr. Aleksandr Șargunov, “Minunile mucenicilor țariști”). Dar oare ne mai putem bucura la marile Praznice bisericești știindu-ne pătați de sânge omenesc văr¬sat, când Cel ce ne-a poruncit “Să vă iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi...”( In.13,34), ne în¬treabă, precum oarecând pe Cain: “Unde este Abel, fratele tău?”(Fac.4,9)?! Ne mai putem
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
-
de ea. Cu tot efortul pe care l-am făcut nu am reușit ca să șterg din gândirea și comportamentul meu lecțiile de educație, sfaturile și învățămintele primite din partea părinților, a bunicilor și a rudelor mele pe parcursul copilăriei petrecută într-un sat de munte din Județul Buzău, apoi pe parcursul instruirii școlare urmată de rigorile de neuitat ale școlii de ofițeri înnobilate cu asimilarea valorilor de necontestat ale anilor de studenție la Facultatea de Drept, toate înmagazinate într-un fief privat pe care
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
face două. Lasă dracului clienții dumitale de două parale și fă-mi un serviciu barosan, că te voi plăti împărătește! --Ce? a țipat nervos Mototolea. --Stai liniștit, omule! Uită-te la el ce nervos e! Să ne duci într-un sat, departe de aici, la vreo patru-cinci sute de kilometri, dincolo de Târgoviște. Cât vrei? Două, trei milioane? Patru? Hai să-ncepem tocma! --Ia-mă încet că... spuse șoptit Mototolea. Trebuie să lămurim câteva probleme: mai întâi că ai spus „să ne duci
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
pe cei doi țigani zgribuliți, înghesuiți unul în altul sub copertina din stația de autobuz. Gândi: ăștia sunt o gașcă, o bandă de tâlhari. Au dat o lovitură azi-noapte și acum vor să dispară. Cine știe în ce fundătură de sat? Întrebă prudent: --Și, acum vreți să vă fac...dispăruți? --Ce tot vorbești, omule? se burzului țiganul. Cum să ne faci dispăruți? Adică...Hmm! Matale crezi că noi suntem niscaiva hoți sau bandiți. Așa ți-ai zis: ăștia, țiganii, jerpeliții, precis
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
țiganul îl trezi din reverie: lasă-i, domnule, de clienți și hai să punem la punct tunul! Mototolea ezita. După trei ore de așteptare să piardă un eventual client, în timp ce palavragiul ăsta îi propune nu știu ce tun într-o fundătură de sat îndepărtat? Acu’, pe ploaia asta, să plece la cinci sute de kilometri în necunoscut? Și e târziu. Ajunge acolo noaptea. Unde doarme? Spuse cu voce tare: --Ne-apucă noaptea pe drum! --Păi, n-ai faruri, omule? Acolo avem unde dormi și
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
îi vâjâia capul. Parcă-i intrase săgeți în creier. Nu-și închipuise că tunul ăsta este așa de complicat și așa de riscant. Aproape trei sute de kile, el și țiganii, patru-cinci sute, porcii, noaptea pe ploaie pe drumuri desfundate, prin satul ăla. De dormit,unde? În șatra lor? Să-l tâlhărească?..Un client cu două geamantane se îndrepta grăbit spre mașina lui. Brusc, se trezi din visare și se repezi la țigan: --Dă-te jos, că am client! --Ce, ești nebun? Se
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
meu!... - Doamne, ce tupeu! De ce nu mi-ai spus? Dacă era un pedofil? - Un ce? - Unul care... Mă rog, nu pot să îți spun. ...Un smintit! - Păi de ăștia nu mi-e teamă, sunt caraghioși, simpatici! Era pe la mine prin sat unul care se credea armăsar și, când nici nu te așteptai, îl apuca: ,,bă, smucitule!” - îi mai zicea moș Gheorghe câteodată când ăla lua în spate câte o capră ca să o ducă la păscut - bagă-ți mințile în cap, că
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
venea furtuna. Se mai dădeau, din când în când, de-a dura... Gata, gata să-și spargă și capul! Când ajungeau în vale, spre prânz, punea iar capra după gât, ca pe un șal, și se întorcea cu ea în sat. Zice el, ca să o mulgă... Cam pe atunci, și până spre nămiaz, ca din senin, îl apuca. Odată sărea în sus, bătea din picior și necheza... Iar de aici, voiai sau nu, tot te umfla râsul! - Nici cel despre care
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
era într-ale lui! Eu l-aș fi dus la balamuc! - Păi de ce, că nu făcea rău nimănui?! Mamaie zicea că era ca și un șarpe al casei. Mai speria șoarecii, șobolanii... În plus, toți de la noi credeau că fiecare sat, cu nebunul lui... Altfel nici că se putea! Îl jucau în căluș, cu pelin la brâu, de Rusalii, ca să scape de rău. Adică să-l mai sperie pe Satana că prea era uneori doar dracul gol! - Lasă-l pe ăla
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
Ce să îți mai spun? Unul cu o moacă de rudar. - Ți-a zis că ar fi un fel de profesor universitar?! - El?! A, nu! Și nici nu cred că ar fi avut cum! Era la școala de la noi din sat, unul atât de chipeș că își frângeau și babele gâtul după el. Ăsta avea o față cam de mat, pătat, ciupit de la un pic de vărsat nevindecat. Cu niște buze strâmbe și tivite... - Gata! Nu prea e politicos ce spui
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
prea știu. Pâinea asta, adică azima, e un fel de semn că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea, și noi, târziu, abia acum. - Dezrobit?! Aiurea! - Răbdare! Pâinile se împart prin sat cu niște mucenici, cu un pahar cu vin, dat de pomană, apoi se mânâncă și se bea lângă focul făcut numai cu boji. - Din câte înțeleg, un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi, olteni, sau?... Că nație mai a dracu decât a voastră, pe fața pământului, s-ar zice că nu-i! - De, eu știu, dar și la mine în sat Paștile e Paști! Tingirică ar fi zis înainte de a da ortul popii, că și noi am fi fost cândva tot un fel de ovrei. Sau cel puțin o amestecătură cu ei, ce a ieșit demult, tocmai de pe vremea când ei
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului. Feciorul venea întâi la mamă, căreia îi cerea voie să joace cu fiica. Și mamele, of, Doamne, ce s-ar mai învârtit și ele! Deasupra salonului hanului era o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca ce urma părea o glumă. Bun băiat, Nicu, vestit în nouă sate de pe cele trei văi, ale Doamnei, Bratiei și Vâlsanului. Respectat de copii, de tineri și de bătrâni pentru hărnicia sa, dar și pentru talentul său muzical și sportiv. Avea și dușmani, invidioși pentru toate câte făcea el, nimic rău de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
cel mai înalt al Balcanilor, doi ani la rând, în 1928 și 1929. Acum era altceva - două iubiri, fiecare în felul ei - iubirea de mamă și dragostea pentru ființa lui dragă, fată a Domnștiului și ea, fiică de țărani din satul de pe Râul Doamnei. - Spune-mi, mamă, cine este fericita, că fericită va fi fata care va avea un bărbat ca tine! - Nu te mai fierb, e fata lui Culici Ombucurii, din Colț. E frumoasă, mamă, e bună, mamă, nu e
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
îndreaptă pașii spre biserica „Buna Vestire”, unde preotul Nicolae Ionescu, fiul duhovnicului Niță, slujea de câțiva ani buni. Clopotele bisericii „ de la vale”, în ritmul lor sacru, chemau credincioșii la slujbă, într-o frumoasă dimineață de sfârșit de vară. De pe ulițele satului, creștinii se adunau în biserica lor, pentru rugăciune. Nicu și familia sa își ocupară locurile, după ce au aprins lumânări și au sărutat icoana Maicii Domnului cu Pruncul, icoană veche de prin secolul al XVI-lea. (O adevărată comoară sacră. Unică
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
este aleasa sufletului său. Mai avea campionul încă patru frați și o soră. El era cel mai mare. La scurt timp după ce a cerut-o în căsătorie pe Elena, s-au căsătorit. Nuntă mare și frumoasă, mulți invitați, chiar din satele vecine. Mirele și mireasa, în costume naționale, Elena într-un costum cusut pe alb, cu ie înflorată cu culori deschise. A fost, cu adevărat, distracție mare. Era în toamna anului 1929. Elena și Nicu își arătau unul altuia o iubire
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
des de către cei doi, răspândeau în jurul lor veselie, provocată, mai ales, de clarinetul fermecat al soțului. Glumele pe care el le spunea erau un nesecat izvor de umor domnișan. Dar și frumusețea Elenei atrăgea, în jurul ei roind mai toți feciorii satului, dar și tinerii însurăței. Când cei doi, seara, intrau în han, atmosfera se schimba brusc. Dar încep și invidiile, fie din faptul că Nicu, zis Culici, avea cea mai aleasă pepinieră de pomi din sat, chiar din zonă, fie pentru că
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
ei roind mai toți feciorii satului, dar și tinerii însurăței. Când cei doi, seara, intrau în han, atmosfera se schimba brusc. Dar încep și invidiile, fie din faptul că Nicu, zis Culici, avea cea mai aleasă pepinieră de pomi din sat, chiar din zonă, fie pentru că era campion, fie pentru nevasta lui frumoasă, râvnită cu poftă. Răutatea umană începe să acționeze. Bărbați și femei, încep să-l intoxice pe Culici cu fel de fel de minciuni, invenții, cu scopul de a
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
mai fi avut multe de spus, nu numai în sport, de unde culesese onoruri, dar și în viața lui de părinte, de țăran român de la poalele Făgărașului. Mult, mult timp, a fost plâns de rude, de prieteni, de cunoscuți, de tot satul pe care îl distrase cu clarinetul, fluierul și cavalul lui. La înmormântare au venit nechemați 12 preoți din toată zona. Au venit lăutari de pe cele trei văi, în semn de prețuire pentru cel care a fost CAMPIONUL NICOLAE OGRINJA, cântărețul
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
pe care îl distrase cu clarinetul, fluierul și cavalul lui. La înmormântare au venit nechemați 12 preoți din toată zona. Au venit lăutari de pe cele trei văi, în semn de prețuire pentru cel care a fost CAMPIONUL NICOLAE OGRINJA, cântărețul satului Domnești. Fetița a rămas lângă Elena, mama ei, care l-a plâns mult timp, până când s-a dus lângă el. Băiatul, de patru ani, este luat de unchiul său Vasile, apoi de Bucur lui Pie și, la doar 7-8 ani
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
patru ani de armată, se decide să vină în Domneștiul natal, după aproape douăzeci de ani. Nu cunoștea nimic și pe nimeni. La monument, povestește unui cetățean trecut de cincizeci de ani despre viața lui și a tatălui său. Tot satul știa povestea tragică a familiei sale. Au plecat împreună să-și găsească familia, să se integreze în ea, să uite trecutul, clipele grele prin care viața l-a plimbat, poate destinul său, dictat de Cel Atotputernic. S-a integrat repede
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
fără exagerare, a citit mai mult de jumătate din biblioteca comunală), invită la taclale, în casa stil vilă, dichisită de mâinile pricepute și harnice ale celor doi soți, o veche prietenă din copilărie, amică și vecină, plecată de mult din satul natal. Ce frumos este când întâlnești, după decenii, prieteni ai copilăriei, de pe aceeași uliță a copilăriei. Discuții, amintiri frumoase, și câte și mai câte, privite azi cu ochii maturului. În sufrageria modernă a gazdei, într-un colț, închis într-un
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
bine când era și el acasă... Amintire Doream să prindă gândurile viață când junghiul lacrimii mă înțepa, intrând pe poarta unde tata, de câte ori plecam, mă petrecea. Mă uit în jur, dar nu-l zăresc niciunde. - A nins la noi în sat, tăticule! Mămica-i singură și iar e iarnă, bătrână-i și bolnavă și-i este tare greu. Ți-aud și-acum pași obosiți prin curte, bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun. Purta-i pe umeri suferinți atât de multe
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
Indrei pare să nască un război, mai cu seamă că, odinioară, bunica fetei și bunicul tânărului au trăit o poveste de dragoste nefinalizată cu nuntă, ci cu un conflict de decenii pentru pământ. Iubirea tinerilor este mai puternică decât prejudecățile satului și diferențele sociale dintre familiile lor. Uneori Maria Ioniță prezintă eroul într-o condiție dez¬avantajoasă, în contrast cu adversarii săi, pentru ca, în continuare, să-i ilustreze frumusețea sufletului, noblețea și integritatea na¬turii umane. Așa, de exemplu, în Învață-te să
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]