305 matches
-
fapt, el este un autor original, un excentric fermecător, un erudit pus pe șotii. Altă serie de romane semnată de Fforde, Nursery Crimes, dintre care două au fost deja publicate (The Big Over Easy, 2005 and The Fourth Bear, 2006), satirizează romanele polițiste. În prezent, autorul locuiește în Țara Galilor împreună cu soția și cei patru copii ai lui. Într-o lume fantastică din 1985, unde păsările dodo au fost reînviate prin secvențiere genetică și sunt animale de companie, războiul din Crimeea nu
Cazul Jane Eyre () [Corola-journal/Journalistic/5906_a_7231]
-
antena3.ro. Scriitoarea a murit la New York, în apartamentul său din Manhattan, la începutul acestei săptămâni, la vârsta de 90 de ani, din cauza unui atac de cord. Nina Cassian s-a refugiat în Statele Unite ale Americii, după ce poemele sale care satirizau regimul comunist au ajuns în mâinile Securității.
O româncă, subiectul unui amplu articol din New York Times by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36114_a_37439]
-
a desfășurat activitatea profesională în țară și în străinătate. În 1916 a fost trimis în Anglia pentru a superviza construirea spărgătoarelor de gheață de la șantierele navale din Walker și Wallsend, în acea perioadă locuind la Newcastle upon Tyne. El a satirizat stilul de viață englez în două cărți publicate după revenirea în Rusia, la sfârșitul anului 1917. Zamiatin a sprijinit Revoluția din Octombrie, dar s-a opus sistemului de cenzură de sub bolșevici. După revoluție a editat câteva jurnale, note de călătorie
Evgheni Zamiatin () [Corola-website/Science/320358_a_321687]
-
vezi Jean-Louis Cohen, Le Corbusier and the Mystique of the USSR: Theories and Projects for Moscow, 1928-1936, Princeton University Press, Princeton, 1992. Personaj creat de David Low În 1930 irascibil, arogant, șovin, Întrunind toate stereotipurile imaginate despre englezi pentru a satiriza opiniile reacționare ale autorităților britanice. Pentru o excelentă analiză a modernității și a orașului american, vezi Katherine Kia Tehranian, Modernity, Space, and Power: The American City in Discourse and Practice, N.J., Hampton Press, Cresskill, 1995. Le Corbusier (Charles-Edouard Jeanneret), The
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
De aici mirarea perpetuă a celor care luau decizii dar și a celor care trebuiau să le ducă la îndeplinire. Socialismul părea, din această cauză, o lume absurdă, imposibil de condus. A apărut chiar o industrie a bancurilor imbecile care satirizau în mod stângaci lipsa de rentabilitate și cheltuirea arbitrară a factorilor de producție. În realitate puțini erau cei care știau cu adevărat că planificarea economiei până în cele mai mici detalii nu era defectuoasă ci chiar imposibilă. Probabil că și din
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Lumina” lui B. P. Hasdeu și în volumul Din versurile lui I. V. Adrian (1871). În paginile „Bondarului”, A. combate vehement „reacțiunea”, adică pe cei ce în țară sau în afara granițelor ei se opuneau procesului de consolidare a Unirii. El satiriza, de asemenea, pe cei care profitau de conjunctura politică pentru a-și satisface ambițiile și interesele personale. Lipsa de finețe a umorului, jocurile de cuvinte neinspirate, lexicul cu reminiscențe italienizante îl împiedică să fie un scriitor satiric remarcabil. Totuși, micile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
Silvestru, Octavian Andronic, Mircea Cornișteanu, Florin Andrei Ionescu, Leonard Gavriliu, Grid Modorcea, Ion Rotaru, Al. Andrițoiu, Tudor Vasiliu ș.a. colaborează cu o serie de texte umoristice, care urmăresc să aducă în atenția opiniei publice măsuri și hotărâri politice neinspirate, să satirizeze politicianismul patibular al perioadei postdecembriste, să încurajeze literatura de tip umoristico-satiric, văzută ca formă de apărare a valorilor. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289081_a_290410]
-
reliefează preocuparea personajului pentru tot ceea ce este amănunt, cochetărie, emoție, ne-o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte”. Se ajunge astfel la unele superlative în comportamentul și atitudinea personajului. „Deși era o femeie rafinată, era departe de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de dincolo. Povestirea ei despre credința pioasă scoate în evidență violența religioasă, are o delicatețe emoțională deosebită. Personajul feminin nu poate da un sens, nu poate explica sau înțelege, tot ceea ce îi este caracteristic ține de sentiment, de trăire. Autorul satirizează o viață și o vocație care sunt vide, lipsite de un fundament real, de profunzime.502 Iar acest aspect ne-a determinat să o încadrăm în tipologia donnei demonicata, însă, ca și alte personaje feminine din această categorie umană, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 141. 685 Dan Duțescu, comentariu introductiv în Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 186. 187 mai mult decât o imitație, o pastișă, și se îndreaptă spre parodie, negreșit autorul englez a compus opera cu intenția de a satiriza. Tot ce aparent este sacrificiu și iubire devotată în comportamentul celor zece femei descrise, se dovedește, la o analiză mai atentă, pasiune oarbă, lipsă de discernământ și de măsură, dependență bolnăvicioasă. Lauda lor devine, subtil, o ironie, mitul purității și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
școlare să fie promovate cu rezultate bune de toți elevii. Trebuie evitată o specializare prematură a tuturor, în toate. Aceasta conduce la supraîncărcarea programului de studiu, atât la școală cât și acasă. H. Benjamin, într-o prelegere la Harward, a satirizat deficiențele educării prin prea multe cerințe impuse de sistemul de învățământ. El a prezentat o fabulă despre animalele care erau obligate să studieze, cu aceeași profunzime și ardoare, toate obiectele de învățământ: Morala acestei fabule este limpede. Trebuie să lăsăm
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
poetului Mihai Eminescu”. În afară de grotescul „interpretărilor”, lăsate la cheremul „proletariatului”, „reabilitarea” lui Eminescu nu reprezintă altceva decât o nouă formă de manipulare ideologică. Proza din paginile revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și unu..., Sudura), Sașa Pană (Cordonul sanitar), Remus Luca (Măriuca învață carte), Eusebiu Camilar (Execuția), Mihail Sadoveanu, Ion Călugăru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
lui însuși și râde de sine, cum ar râde de oricare altul. „Satira” lui dezvăluie condiția omului, de care nu omul e vinovat, fiind de aceea demn de iubit și de salvat. [...] Satiricii sunt totdeauna exteriori lumii pe care o satirizează, în timp ce Creangă face parte cu trup și suflet din comunitatea eroilor săi. VLADIMIR STREINU SCRIERI: Scrierile lui I. Creangă, I-II, pref. A.D. Xenopol, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, Iași, 1890-1892; Amintiri din copilărie și Anecdote, Iași, 1892
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
registrul liric-meditativ (Scrisori către învățători, Scrisoare familială etc.), fie în cel satiric-pamfletar (Scrisori de prinți, Scrisoare politică scurtă etc.). Ele sunt creații fictive sau înscenări alegorice în care dimensiunea polemică, dacă există, este implicită. Atunci când intenția autorului este de a satiriza o întreagă clasă politică, el inventează un personaj-tip al cărui nume Ubibene, sugerând cameleonismul și oportunismul demagogilor care se călăuzesc după adagiul latin, reprezintă indiciul prim că dialogul imaginar se poartă exclusiv pe terenul satirei. Aici discursul poetului simulează
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
stingându se) ce se topește până la evanescență odată cu stabilirea pe acordul final de lasă impresia unei „nesfârșiri”, ce îndeamnă auditorul la aflarea propriei echivalențe semantice. III.9. La sérénade interrompue (Serenada întreruptă) Tabloul unei parodii galante, preludiul La sérénade interrompue satirizează serenada unui Don Juan, victimă nefericită a frecventelor întreruperi cauzate de miile de incidente ale străzii, după cum își imagina Marguerite Long. Ineditul acestei viziuni conceptuale pare să-și fi găsit forma ideală în discontinuitatea compozițională la care se face apel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
C. Caragiali, Al. Pelimon, Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, D. Ralet, N. Istrati, E. Winterhalder, C. D. Aricescu ș.a. Între 1838 și 1840, M. Kogălniceanu publica cronici ale evenimentelor politice, note și comentarii istorice etc., precum și Soirées dansantes, în care sunt satirizate moravurile aristocrației moldovenești. V. Alecsandri tipărește aici, din 1841 până în 1843, unele dintre poeziile sale (Crai nou, Tatarul, Maiorul Iancu Bran), proză (Pieirea iluziilor, fragment din Călătorie în Africa) ș.a. Cea mai importantă colaborare literară este însă aceea a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
florentine. Delegația pistoaieză la Florența pare să fi fost formată fără știrea lui Manetti Vespasiano citează chiar și o scrisoare a lui Manetti în acest sens51 dar, evident, unii florentini au gândit altfel. Un sonetist în special, Paolo Soldino, a satirizat ambițiile acestui om atât de faimos pentru învățătură lui, făcând din personalitatea lui Manetti un subiect de batjocură 52: E-adevărat, Cunoșterea-i supremă bogăție atâta timp cât un caracter grav vrea sub control s-o ție. Însă Cunoașterea în sine, dacă-nțeleg
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Latina, I, 2, Teubner, Leipzig, 1906 (Fr. Bücheler, A. Riese). 3. Paulinus Nu știm prea multe despre un anume Paulinus care, într-o Epigramma în o sută zece hexametri, scrisă imediat după invazia vandalilor și a alanilor din 407, a satirizat moravurile epocii printr-un dialog între un tînăr cleric, Salmon, și bătrînul călugăr Thesbon. La decăderea morală a Galiei epocii, descrisă în poem cu o insistență critică, se adaugă devastările materiale provocate de invaziile barbare. Nu găsim aici gînduri foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu tiparele din mitologia greacă. În Finnegans Wake (1939), Joyce a depășit granițele: a creat un întreg vocabular din jocuri de cuvinte și cuvinte compuse, provenind din mai multe limbi. Printre tinerii romancieri, Evelyn Waugh, ca și Aldous Huxley, a satirizat punctele slabe ale societății anilor 1920 în Decline and Fall (1928). Romanele sale de mai apoi, la fel de satirice și extravagante, denotă un ton moral profund, de exemplu în The Loved One sau Brideshead Revisited. Șocul războiului, o severă criză economică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
rareori înviorate de nostimada unor situații de un comic autentic, precum și de un pitoresc mai ales verbal. Dacă imaginația e săracă, iar limba incoloră și fără miez, spiritul critic nu-i lipsește. El e oricând gata să ia poziție, fie satirizând cu îndrăzneală, fie făcându-și, solemn sau exaltat, datoria de bun patriot, de fervent unionist („canțoneta” Surdul, comedia Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi). Inspirate din actualitate, „canțonetele” nu depășesc o anume ocazionalitate, după cum nu ajung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
acordat o atenție din ce în ce mai mare implicațiilor economice ale acestor concepții. Astfel, de pildă, L. C. Knights, care susține că atitudinea economică a lui Bem Jonson a fost profund medievală, subliniază "că, la fel ca și alți câțiva dramaturgi contemporani, el a satirizat clasa, aflată în ascensiune, a cămătarilor, acaparatorilor, speculanților și "întreprinzătorilor". *9 Multe opere literare - de exemplu, piesele istorice ale iui Shakespeare și Călătoriile lui Gulliver de Swift - au fost reinterpretate în strânsă legătură cu contextul politic al epocii respective. *10
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
au născut imitând realitățile cunoscute și preluate din societatea ateniană. De la simpla observație de natură sociologică până la parodie pasul s-a făcut cu ușurință. Așa de pildă, chiar anumiți autori latini au luat în derâdere intrinsecul mimetism comportamental. Petronius a satirizat modul propriu romanilor de a cultiva arta spectacolului teatral bazat pe muzică, dans și pantomimă, în linia reprezentărilor încetățenite de la greci, uneori în defavoarea textului dramatic redat doar lacunar. "Influența copleșitoare a modelelor literare grecești a guvernat în spațiul spiritualității latine
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de acceptată inferioritate. Satyriconul narează la persoana întâi, prin intermediul lui Encolpius, o suită de aventuri în fond burlești legate de modul în care câțiva tineri Encolpius, Ascyltos, Giton își explorează propria sexualitate, motiv pentru a înfățișa amănunțit și pentru a satiriza tarele societății romane. În partea a doua a romanului, Ascyltos este înlocuit cu vârstnicul poet lipsit de orice talent, Eumolpus, folosit ca pretext pentru introducerea unor parodii la diferite texte lirice. Se înlocuiește, de fapt, un "triunghi conjugal" cu un
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
De aici și până la parodia momentului morții, de teama căruia Inchiziția reușise să vândă atâtea indulgențe, diferența poate fi făcută doar de calitatea comicului, cadru în care se poate stabili chiar o gradație. Moartea lui Orlando ține de comicul buf, satirizând transformarea creștină a sufletului în duh: "De unde Turpino fu de părere/ Că-aceasta era sufletul lui Orlando;/ Și-o-văzu cum cu toate penele ei/ Îi intră-n gură, într-adevăr, când/ Carlo, apoi, în acea zi, sosi la Roncisvalle". În paralel
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o introducere la volumul care îi era, din punct de vedere cronologic, anterior. Se respectă și aici întocmai tiparul biografic al narației: prezentarea în registrul comic a părinților, nașterea o parodie a genezelor miraculoase de altădată, copilăria prilej pentru a satiriza exacerbările didacticiste, adolescența și așa-zisele "fapte de vitejie" etc., iar de acum încolo, cele două opere vor fi tipărite împreună, în ordinea cronologic firească. Rabelais continuă însă și, în 1545, va obține privilegiul regal de tipărire a Cărții a
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]