236 matches
-
cam rușine de cît de mult m-am stricat! Mai ales că îmi era absolut indiferent de la cine va curge borșul. Dacă ar fi fost politicieni poate că ar mai fi fost justificat interesul meu în tărășenia asta. Cei doi satrapi erau de culori diferite, unul alb și unul negru, dar nici acest amănunt nu m-a făcut partizanul cuiva. În reclamă, pe care o înghițeam nemestecată, vedeam albul cum își zdrobea adversarul, cum pe jos, în cușcă, parcă se tăiase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
împrăștii prin cușcă. Dacă și premiul doi este de ceva bănet american (așa la vreo 2-3 sute de mii de...chiar și de lei ) zău că m-aș băga și eu, la vîrsta mea. În prealabil l-aș ruga pe satrap să dea mai cu milă, că sînt hipertensiv și cu alte beteșuguri nasoale!!! Cînd am văzut că am luat-o razna cu gîndurile, că balaurii mă prostesc cu borșul lor, am schimbat postul TV. Pe Maidan, la Kiev, bătălie mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
corporalitate. Mă rog, asta se petrecea în provincie, dar să întâlnești asemenea manifestări la indivizi serioși era deja prea mult. De-aia v-am povestit despre D.V. La provincial e de remarcat fericirea absolut meschină de a fi un mic satrap local. Un ayatollah de gang. El e cel mai bun scriitor de pe strada lui. Ca să nu mai vorbim că, în familie, e cea mai reușită creatură care a mâzgălit câte ceva. I.B.M. un rachiu, că sunt bun de-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
căldură, lumină etc. nu sunt și nu pot fi socotite - de nimeni - vinovate. Ducând povara cea mai grea a lungilor ani de dictatură umilitoare, ele au fost, de fapt, instrumentele supraviețuirii noastre. Tot ele l-au anihilat primele, pe odiosul satrap, printr-un fel de disidență a disprețului - sincer, adânc, fără cuvinte de prisos, nimicitor - adoptat o dată pentru totdeauna ca atitudine de bază a aparentului lor apolitism. Îmi vin în minte - pentru că se potrivesc de minune aici - cuvintele poetului basarabean Grigore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu-l trădeze căutătura: Dumnezeule! Cât o să mă mai chinuiești, Doamne?! Te joci cu mine, ca pisica cu șoarecele! Încaltea, taie-mă! Și gata! Vai de mine! se zbârlește Ștefan jignit. Fără dovadă?! Fără județ? Că n-oi fi vreun satrap! Mai glumește omul... La spânzurătoare și la însurătoare să nu te grăbești niciodată, dragul meu. Toate, toate, la timpul lor... Isaia, sfârșit, lac de sudoare: Dau! ... Dau două! strigă el răgușit. Două! O! Nu! Nu le primesc decât cu inimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
inteligență diabolică. Un mistic pasional. Un pervertit erotic. Un fanatic ce și-a făurit din voința absolută o filozofie, o religie pe care și-o impune cu prețul celei mai cumplite cruzimi. În Mahomed sălășluiește un învățat îmbinat cu un satrap sângeros. Este un fanatic setos de putere absolută. Zi și noapte, îl roade patima nebună a cuceririi Lumii. Nu degeaba s-a autointitulat "El Fatih-Magnificul Cuceritor, Fratele Soarelui, Umbra Universului, Împărat al Împăraților". Gloria lui Alexandru Machedon nu-l lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
totuși, "Primul meu sfetnic" și te am aproape inimii mele, pentru înțelepciune și pentru că nu lingușești. Pentru faptele trecute, m-am căit și-am căpătat iertare. Atunci, nu-l cunoșteam pe adevăratul Ștefan Vodă. Umblau tot felul de vorbe... "Ștefan Satrapul! Balaurul cel rău din fire!" Atunci când m-ai trimis cu primul salvconduct în Polonia, intervine Vlaicu, unii pribegi au izbucnit în lacrimi. Și totuși, prea puțini s-au întors... Străinătatea, cât a fi ea de luminată, tot străină inimii tale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grațiile cabinetului 2". Proaspătul ambasador nu știa nici o limbă străină. Când un binevoitor i-a spus că limba spaniolă este destul de apropiată de limba română și că oricum va avea un traducător, noul șef de misiune a reintrat în pielea satrapului care este convins că i se cuvine orice, inclusiv rolul primit de la "tovarășa". Nu avea nicio experiență în relațiile externe. Nici nu bănuia ce înseamnă activitatea diplomatică, dar, în perioada de pregătire în Centrala M.A.E., reușise să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acestui roman, care se cere interpretat, mai degrabă, ca un „jurnal din anii ciumei”, cum afirma autorul într-un interviu. Scriitorul nu disjunge maniheic între personaje negative și pozitive, ci este interesat de involuția în planul moral atât a directorului satrap, cât și a altor individualități marcate și alterate de sistem. Cu o acțiune captivantă, alternând observația romanescă și notația de jurnal intim, cartea este o alegorie, un exercițiu de exorcizare împotriva unor comportamente patologice. Scriitorul își continuă observațiile „clinice” într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285519_a_286848]
-
dintre noi. A adăugat că ea știe cît de greu se formează un redactor, dar că, dacă aceasta-i dispoziția, n-are ce face! Informația va fi utilizată, mai ales de Genoiu (care se vede întărit în atitudinea sa de satrap), ca un mijloc de intimidare și coerciție. Ceilalți vor juca, toți, cum îi place! Dovada am avut-o imediat, cînd a urmat „caracterizarea” sa. Primul care s-a înscris la cuvînt, pentru a-l lăuda, a fost Sergiu: „îl cunosc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
notase: „În general Însă aceste scrisori În ultimul timp au un caracter destructiv pentru sioniști”. Care, completăm noi, Își vedeau liniștiți de misia lor trimițând cu acte În bună regulă spre o lume mai bună, fără „tribunale ale poporului” și satrapi puși pe ucis oamenii prin schingiuiri groaznice, mii de coreligionari dornici de a-și construi un cămin nou pe un pământ străvechi. b.l. Moni Nusem - marea gogoașă anti-Alia Continuându-și expunerea, Copel Herșcovici, secretarul CDE Huși mai scrisese și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ști dar putem bănui: operațiunea nu fusese la fel de ușoară ca În 1948 când „revoluția proletară” era În plin avânt, fără să-i pese de costurile suportate din buzunarele celor mulți și puși sub ascultare de sinistra Siguranță infestată de noii satrapi fără milă și remușcări: securiștii. Datorită importanței deosebite a documentelor descoperite și cercetate de autorul acestui studiu la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Vaslui cu aprobarea de neprețuit a celui mai mare reformator post-22 decembrie 1989 al acestei instituții
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
națiune”. Cum trebuia pus ceva În loc, Zamfirescu făcuse următoarea propunere: „...acela de destin comun și frățesc... care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă”. b.ț. Vasluiul - garnizoană Închisă. De ce, oare?! Dacă sub dictatura satrapului Gheorghe Gheorghiu Dej se interzisese categoric amintirea unirii Transilvaniei cu România, iată că „liberalul” Ceaușescu o readusese În actualitate, ca pilon de mare importanță pentru istoria țării noastre. Din păcate, de frica hingherilor de la Răsărit, nu dăduse dezlegare oficializării unirii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mintea femeii și ce acțiune voința ei, când toată ziua nu era ocupată decât să fiarbă bucate, să spele rufele, să vază de copii. La toate acestea adăugată frica care-i încrețea carnea de câte ori nu-i plăcea la câte un satrap, stăpânul ei, un lucru săvârșit de femeia lui.” (subl. M.M.) „În ce e de necontestat că a întrecut-o bărbatul pe femeie e forța musculară, care și-o exercită cu cea mai aprigă energie asupra femeii și copiilor săi.” (Adela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de infanterie. A învățat la liceul Nicu Gane din Fălticeni și a fost al 4-lea din clasă, dar la bacalaureat a căzut, că nu m-am dus eu să vorbesc în 4 sate unde m-a rugat Ștefan Ioan satrapul județului. 8 ani știe și-i elev bun și la bacalaureat nu știe și nu-i bun. Și în 1913 a venit mobilizarea din Bulgari și a trebuit să plec și eu că abia aveam 29 de ani. Și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de penumbre incomode, de tușele banalității sterile. Idolatrizată, ea devine stridentă, rebarbativ păstoasă, vampirică. La fel, în plan religios, divinitatea credinciosului iubitor e un mister cald, o autoritate afectuoasă, un zenit absorbant, în timp ce zeul habotnicului pare mai degrabă un răsfățat satrap cosmic, un soi de căpcăun metafizic, sensibil la ditirambi, mătănii și ofrande hipercalorice.“ Dl Stângă gândește viguros și scrie excelent. Îi mulțumesc pentru dificila întrebare și sunt flatat că mă crede apt să lămuresc lucrurile. Nu sunt. În viteza unui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
discreditării justiției s-a aplicat cu succes în mai toate dosarele mari: Patriciu, Becali, Dan Diaconescu. Realitatea și Antenele le-au acordat necondiționat, de la reținere până la eliberarea din arest, statut de victime ale groaznicei dictaturi Băsescu. O dictatură unde odiosul satrap este tocat de dimineața până seara la televizor după refrenul tot răul vine de la Băsescu. O armată impresionantă de jurnaliști și politicieni a pus la bătaie întreg arsenalul cunoscut al manipulării, dirijând opinia publică pe piste false. Din colecția de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
un avorton băsist, mort prematur. Dar nu de asta cârnește din nas Kelemen Hunor. Dacă i-ar fi venit la socoteală fiți siguri că ar fi fost de acord chiar și cu șase regiuni. Vă amintiți cum Borbely Csaba, micul satrap care conduce dictatorial județul Harghita, ignorându-i cu desăvârșire pe românii harghiteni, și-a exprimat părerea că, cei din PDL „își vor recunoaște greșeala și în câteva zile își vor retrage propunerea cu cele 8 județe”! Adică, până la urmă, ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
putea transforma până a doua zi într-o întreagă istorie 45. Așadar, G. Le Cler a întâlnit în Principate femei frumoase, elegante, dar cu o cultură frustă; mari domni cu aplecare spre limbi, spirituali, dar violenți și nemiloși ca niște satrapi (o moștenire poate a "instinctelor sălbatice ale lui Vlad Țepeș"); "o clasă mijlocie" "instruită", "inteligentă", "laborioasă", dar "egoistă", "venală", schimbătoare și lipsită de convingeri ferme; țărani răbdători, sobri, superstițioși și ignoranți, care se complac în sărăcie... Pretutindeni numai contraste, continua
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
provenită din armată regală iugoslavă, etnicii, noua Iugoslavie era în mic o copie a Uniunii Sovietice. Conflictul Tito-Stalin își are rădăcinile în primul rînd în dorința lui Țîțo de a fi el însuși un Stalin și nu unul dintre mărunții satrapi ai acestuia. Toate topos-urile tacticii și strategiei politice staliniste, care în fond se pot reduce la un singur termen - viclenie - pot fi regăsite în politica lui Țîțo de a conduce un stat pluri-etnic. Și tot asemeni lui Stalin, Țîțo
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
de specialitate: "Zarafa" și "Xingu - În inima Amazonului". Acestora li se adaugă "Izvorul femeilor", de Radu Mihăileanu, "Perfect Sense", de David Mackenzie, "Băiatul cu bicicletă", de Jean-Pierre și Luc Dardenne, "Vânătorii de capete", de Morten Tydum, "Iubire persană", de Marjane Satrapi și Vincent Paronnaud, "Minciuni adevărate", de Pierre Salvadori, "Loverboy", de Cătălin Mitulescu, și "Tatăl fantomă", de Lucian Georgescu.
"Cinema în aer liber" în parcul IOR din Bucureşti by Budacu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/21422_a_22747]
-
pe care-l conducea. El n-a ținut seama de legăturile subterane existente între pesedei și reprezentanți ai partidelor din opoziție. Amestecați, adeseori, până în gât în afaceri care mergeau bine doar când se respecta consemnul general "Mucles!", atacurile furibunde ale Satrapului-șef riscau să dea peste cap aranjamente solidificate în ani și ani de cultivare a cârdășiei transpartinice. Obsedat de o putere care devenea garantul propriei sale impunități - între timp, după cum se bănuia și după cum începe să se dovedească, Marele Motan
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
Juliei Maroh, Le bleu est une couleur chaude, publicată în 2010 și încununată cu premiul publicului în 2012 la Festival d’Angoulême. Aceasta m-a dus cu gândul la un alt film remarcabil Persepolis, al lui Vincent Paronnaud și Marjane Satrapi, după banda desenată a acesteia din urmă, doar că filmul lui Kechiche sare din banda desenată, oferind publicului personaje în carne și oase și epidermă irigată senzual. Banda desenată joacă un rol extrem de important în cultura franceză, și ea și-
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
noastre de recunoștință. Cămașa albă cu guler tare și cravata lui de mătase mi s-au părut atunci de împrumut, ca efectele unui actor. Îi deveneam pe rînd și metodic cu toții datori." Datori nu unui șef oarecare, cu vocație de satrap, ci unui bine organizat sistem. Nu e o poveste care să nu se mai fi spus. Un "călău" (mărunt, totuși...) care face pe "victima". De-am cita (și citi..) doar Fețele tăcerii, originalitatea situației se risipește într-un soi de
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
rău erau aleși de obște, a acceptat a fi numit de dictator, în disprețul statutului Uniunii și împotriva majorității membrilor săi. Postură dezonorantă, la care se adaugă calitatea de membru al Comitetului Central. Postură de nomenclaturist sadea, pe care acest satrap literar a ilustrat-o cu o slugărnicie pe măsură, cuvîntînd în numele breslei, trimițînd în numele ei o puzderie de adeziuni și telegrame de felicitare. Blocînd Uniunea noastră nu doar din punct de vedere administrativ, prin reducția conducerii sale la un arbitrar
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]