6,494 matches
-
fost factorul determinant în uciderea lui Ioan Petru Culianu, atunci toate afirmațiile la adresa ,serviciilor românești de inteligență", conținute în respectivele texte, vor primi o strălucită confirmare. Personalitate cu un înalt spirit civic, Ioan Petru Culianu nu avea nimic din prototipul savantului izolat în bibliotecă și străin de lumea reală. Preocupat de tot ce se întîmplă în jurul său, el urmărește cu sufletul la gură evenimentele din România și propune chiar un plan în unsprezece puncte privind viitorul țării sale natale. Citit astăzi
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
și operei lui Schiller. Conferențiarul a fost un cunoscut critic, George Steiner, un emigrant care a părăsit cu familia Germania în perioada persecuțiilor naziste și deține de două decenii o catedră de literatură în Anglia. A cucerit o reputație de savant, cu intuiții inopinate, nu rareori excentrice. Nimeni nu a protestat că o reuniune oficială a admis în expozeul central un ton mai puțin ceremonios și unele întrebări provocatoare. Cum e citit în prezent autorul în afara școlii cu programul obligatoriu și
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
cele 240 de pagini ale volumului pe care l-a îngrijit, Al. Rosetti în evocări (1995), în care am avut cinstea să colaborez, a strâns peste cincizeci de colaboratori, scriitori, lingviști, publiciști, români și străini, volumul fiind esențial pentru cunoașterea savantului și omului Rosetti. ând a trecut la cele veșnice, la 28 iunie 2000, România literară (2000, nr. 27) i-a închinat două pagini, în cadrul cărora semnează Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Gabriel Dimisianu, Constantin }oiu, Constanța Buzea, Andreea Deciu. Din ele
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
n-am cunoscut, sincer vă spun, un om mai puternic din punct de vedere moral. Un adevărat stâlp al înțelepciunii, un caracter prin excelență. Unul dintre puținii oameni fără pată, aș zice, a fost Th. Simenschy, în același timp, un savant, foarte puțin cunoscut, un poet, un spirit în care se îmbinau organic filosofia și arta, care ne-a lăsat o operă ce-l situează alături de marii înțelepți ai umanității. Masivul său Dicționar al înțelepciunii, selectând din 420 de autori 680
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
de școală. Îmi dau seama astăzi că una dintre marile nenorociri ale sistemului de învățămînt din vremea comunismului a avut drept cauză această logică binară care făcea o distincție netă între "științele umane" și "științele exacte". Solomon Marcus este un savant al vremii noastre. Discret și modest, departe de ochii veșnic iscoditori ai mass-media, profesorul Marcus are, la cei optzeci de ani ai săi energia și pasiunea de a se interesa de tot ce este nou. Autor al cîtorva zeci de
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
consemnează de mai multe ori: "Seară la Mircea Eliade" (p. 298), "La Mircea Eliade" (p. 281) etc. Paginile sînt antologice și pot interesa istoria literară (în orice caz, pe cei care studiază viața și opera celebrului scriitor român): "candoare de savant", "mereu prietenos, precis, afabil", "timid și ușor ireal", într-o "sinceră și discretă solidaritate", stil "confrate", fără "superioritate". Întîlnirile au loc înainte ca Adrian Marino să fi scris Hermeneutica lui Mircea Eliade (apărută la Cluj, Dacia, 1980 și la Paris
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
omului primitiv, am ajuns la clădirile și palace-urile moderne, cu tot confortul și rafinamentul posibil. Nu mai încape îndoială că am progresat și nici un om normal n-ar vrea să ne reîntoarcem la viața de sălbăticie. Ei bine, totuși, un savant englez a declarat în fața Asociațiunei Britanice că sălbatecul din Africa e un om mai fericit decât europeanul civilizat, că civilizația modernă creează mai multe probleme decât rezolvă și că ea perfecționează condițiile de trai, dar nu traiul însuși. stăzi, trăim
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
uriașe provenite din grădina lui Anghel întunecă în mai multe rânduri scena romanului, precum vulturul din proza onirică a lui D. }epeneag) nu o substituie totuși pe cea realistă, în care George Bălăiță își arată excepționale resurse prozastice. Frazele ample, savant construite, se deschid către toate zările lumii românești din anii comunismului, coborând totodată pe scara timpului și recuperând fragmente vechi, alterate și mutilate de noua societate. Lucruri mărunte care tulbură și încântă ochiul naivului și amintesc aerul altei lumi în
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
Era un magdalenian. Rasa Homo sapiens fossilis. Despre cîine nu se mai știe nimic altceva. Nici despre artist. S-a stabilit doar că nu s-a bucurat de o faimă mondială, deoarece nu i s-a mai găsit cadavrul. Cîțiva savanți au sugerat că acei fossilis colegi de cameră cu pictorul l-au anticipat pe Lenin și, deși nu comunicau prin cuvinte, au comunicat cu maestrul care le făcea grota de rîs prin cîteva gesturi tăioase, aproape magice, și omul s-
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
trebuie să-l parcurgă cititorul pentru a ănțelege ce a vrut să comunice Cezar Paul-Bădescu prin cartea sa Tinerețile lui Daniel Abagiu. "Știu că știți că eu știu că aceasta nu este literatură" pare a spune ăn permanență autorul, trăgănd savant din pipă, printre răndurile unei cărți ăn care faptele sănt jalnice (nici măcar umilințele și situațiile penibile pe care le suportă personajul nu sănt ămplinite), iar "construcția" și stilul seamănă ăn multe privințe cu cele ale obsedantelor compuneri din primii ani
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
nu din timp, ci din haosul lui. Pentru grecii din vechime, ca pulsație palpabilă a trecerii, a scurgerii totale (panta rhei, „totul curge”, exclamase Heraclit), ritmul unea cuvântul rostit cu muzica și îl transforma în ea. Autoarea acestui pe cât de savant, pe atât de atrăgător studiu își pornește ancheta de la premisa unui simplu adevăr. Dând naștere în același timp rostirii poetice și fluxului melodic, ritmul a fost pentru omul grec - l-am numi, dacă ni se permite, arhetipul omului european - cheia
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
sînt mult mai numeroase decît ne închipuim. În literatura română, ca și în altele. Cu puține excepții, recenzenții de la 1870 găseau că Eminescu nu știe bine românește și că nu e familiarizat cu istoria și obiceiurile naționale. În 1905, un savant ca H. Sanielevici îi reproșa lui Sadoveanu lipsa de poezie, brutalitatea și trivialitatea subiectelor. Arghezi denunța în Ion o platitudine atît de mare, încît frînturile de realitate par lipite laolaltă cu pap. Pentru Iorga, multe dintre poeziile lui Arghezi erau
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
primitivismul pe care-l afecționează. Fiecare vizită la erudiți îmi dădea coșmaruri, mă făcea să fiu urmărită până și în somn de statui și măști. Așa încât atunci când am perceput tot mai amenințătoarea primejdie pe care o reprezentau pentru psihicul meu savanții deschiși către lume, mai ales din cauza marelui procentaj de psihologi, psihanaliști, psihiatri și psihoterapeuți aflați printre ei, m-am întrebat care ar fi cea mai bună cale să mă sustrag influenței lor. Cu firea mea bonomă, tolerantă, îi lăsasem pe
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
pe student, Să-și treacă tinerețea, poate,-ardent. Tu, cald și afumat veșmînt, îmi vine Nebună poftă să te pun pe mine Și ca docent s-apar din nou, ca-n toate S-arăt că pe deplin eu am dreptate. Savantul drumul spre izbîndă-l știe, Drum ce pe drac nu-l mai îmbie. Baccalaureus E-aici al tinereții nobil rost! Cît n-am creat-o, lumea nici n-a fost; Am scos din mare soarele căzut; Cu mine faza lunii a
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
conferință la care am fost acceptat, ba chiar mi s-a dat și cuvântul. Evident, cu așa dovadă În mână, am fost convingător, am creat puțină senzație și am putut să-l apăr mai bine de detractori pe marele nostru savant român, atât de neîndreptățit și atacat toată viața de dușmanii comuniști, pasămite anti legionari. Mai mulți savanți prezenți În amfiteatrul de la Divinity School unde a predat Eliade au vrut să o vadă și să o atingă, precum pe un odor
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
dovadă În mână, am fost convingător, am creat puțină senzație și am putut să-l apăr mai bine de detractori pe marele nostru savant român, atât de neîndreptățit și atacat toată viața de dușmanii comuniști, pasămite anti legionari. Mai mulți savanți prezenți În amfiteatrul de la Divinity School unde a predat Eliade au vrut să o vadă și să o atingă, precum pe un odor sfânt. Am simțit că am făcut ceva util, că a doua zi nimeni nu s-a mai
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
unde a predat Eliade au vrut să o vadă și să o atingă, precum pe un odor sfânt. Am simțit că am făcut ceva util, că a doua zi nimeni nu s-a mai legat de perioada ”legionară” din tinerețea savantului. Asta am povestit pe scurt și la conferința BUNĂ SEARA DOMNULE MIRCEA ELIADE!, dar nimeni nu a părut prea impresionat. Evident, am evitat să spun cine sunt și de unde vin - dar este adevărat că nimeni nu m-a Întrebat. Vis
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
timpuri în care oamenii ajunseseră să vandalizeze chiar și statuile. în dreptul statuii de patru metri a lui Carolus Linnaeus, m-am simțit în siguranță și parcă înviorată. Copilul din mine își închipuia că se putea ascunde sub toga academică a savantului. Din statuile orașului simpatizam cu un Carolus cu o sabie ridicată în aer, și cu acest Carolus ținând o floare în mână. încă din vremurile ceva mai bune ale liceului, aflasem de existența lui Carl von Linné, despre faptul că
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
plantelor care semăna cu lumea oamenilor și animalelor, o lume sexualizată. Linnaeus mă saluta cu o floare în mână al cărei nume era "Linnaea borealis", nume dat de profesorul său, Olof Rudbeck cel tânăr, studentului care avea să devină un savant vestit. A ține o floare în mână în fața timpului, asta trezea în mine un spor de vitalitate. Linnaeus a fost botanist dar și medic știind foarte bine de ce au nevoie oamenii ca să fie sănătoși și veseli. Floarea lui îmi amintea
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
ei. Acesta din urmă mi-a atras Însă atenția că În Japonia voi câștiga bine, dar nu mă voi putea integra vreodată În societatea lor. Cu puțin Înainte să plec din țară lam găzduit pe H. B. Haas, ”tatăl nitroalcanilor”, savant de renume mondial care mi-a prefațat cartea În ediția engleză. Acesta m-a recomandat să dau consultații firmei Celanese În Corpus Christi, Texas (vezi mai sus). Prin el l-am cunoscut Îndeaproape pe Donald Othmer, profesor de inginerie chimică
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cu soția sa Velina: primul este singurul român laureat al Medaliei de Științe a SUA, echivalentul american a Premiului Nobel. Considerat de studenți un adevărat fenomen, acesta susținea ca vârful creionului său este la fel de ascuțit ca și cel al oricărui savant american, ceea ce a și demonstrat cu prisosință. A scris nu numai circa 600 articole științifice În chimie, performanța incredibilă, dar tot atâtea și În fizică, realizare neegalată. Evreu fiind, a susținut, În ciuda persecuției la care a fost supus În trecut
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Federației Asociațiilor Românești din Canada (FAR), doctorul Taranu și-a dedicat viața românismului, făcând comunității românești din Canada, printre altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul Românesc” dela Val David, aflat lângă Montreal. Cu Constantin Răuță, savant American (NASA) condamnat la moarte În România lui Ceaușescu, și mutat În Florida de circa un an, sunt vecin și bun prieten. Activ În două direcții (retragerea condamnării sale prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului și valorificarea hidrogenului sulfuros din
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
certificat de inventator pentru invenția Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia. Bogata activitate științifică a academicienei Raluca Ripan i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oameni de știință și savanți reputați din multe țări. Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă Membru de onoare a Societății de chimie industrială din Franța, precum și membru al societății Germane de Chimie. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
„Progresul se face pe seama celor perseverenți”, spunea într-o prelegere din 1939, savantul . Iar printre acești „perseverenți”s-a numărat chiar el, acestei însușiri adăugându-i-se o gândire științifică de profundă originalitate. Puțini oameni de știință de pe glob se pot mândri cu faptul că au fost propuși de două ori să primească
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
momentul magnetic al globului terestru a început să crească, după ce timp de 100 de ani a scăzut continuu, soluționând o controversă care dăinuia de decenii, a determinat și perioada acestei variații: circa 500 de ani. Alături de activitatea sa strict științifică, savantul Procopiu a fost autorul a numeroase invenții și dispozitive experimentale. Era și un neobosit cadru didactic, care a format generații întregi de fizicieni experimentatori, el însăși fiind discipolul cel mai de seamă a lui Dragomir Hurmuzescu la Iași. Pentru meritele
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]