523 matches
-
le-a avut cu Adrian Cristea, scrie showbiz.ro. Femeia și-a început viața sexuală la o vârstă decentă, chiar în ziua în care a împlinit 18 ani, iubitul ei fiind nevoit să aștepte doi ani momentul. "Mă simțeam oarecum scârbită, rușinată. A fost o experiență urâtă, dar cu timpul am început să învăț anumite lucruri și am început să mă simt bine", a spus Mariana. În prezent, femeia a căpătat suficientă experiență încât să dea pe spate orice mascul care
Când și-a pierdut Mariana Roşca virginitatea: M-am simțit scârbită by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71382_a_72707]
-
Marina Constantinescu Zi si noapte simt contorsiunile vremurilor mele. Simt energia cum îsi schimbă semnul. Si eu nu pot să fac nimic. Neliniștea interioară sporeste, ca si numărul întrebărilor fără răspuns. Lumea din apropierea mea se bagă, scîrbită, în carapace. Disprețul atinge cote de calamitate. Nu mai contează decît vorba-n vînt. Și legea junglei. Și eu nu pot să fac nimic. Sistem nu avem, școală, educație, sănătate și cultură, zero absolut. Se bate monedă pe criză, criza
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
Berlin. Liberalul a trecut apoi la Juncker, căruia i-a cerut să explice de ce PPE nu l-a exclus pe italianul Silvio Berlusconi, care a sugerat recent că nemții neagă existența lagărelor de concentrare naziste. Juncker a răspuns că este ”scârbit” de afirmațiile fostului premier italian. Candidatul PPE nu crede însă că liberalul este un adversar veritabil pentru el. La scurt timp după începerea campaniei, Juncker a scris pe Twitter că bătălia se dă între el și Schulz și ar fi
Victorie de etapă. Cum i-a bătut liberalul Verhofstadt pe Schulz și Juncker: "Barroso nu lua vreo decizie fără aprobare de la Berlin și Paris" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54333_a_55658]
-
au provocat revoltă în toată lumea. John Kerry a declarat la CNN că : Avem relatări despre separatiști beți care încarcă rămășițe omenești în camioane, într-o manieră lipsită de respect, și le mută de la locul prăbușirii". Premierul olandez s-a declarat "scârbit" de știrea că localnicii au acces, nestingherit, în zona unde sunt cadavrele și obiectele personale ale victimelor. Olanda dorește ca trenul să ajungă la Harkov, unde corpurile neînsuflețite vor putea fi examinate de experți olandezi. Mark Rutte l-a contactat
MH17. Rebelii îşi bat joc de cadavrele victimelor: "Oameni beți încarcă trupurile în camioane" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53786_a_55111]
-
se gandeste la această posibilitate. E prea delicată pentru gustul meu. De multe ori arunc pe podelele proaspăt spălate resturi din mancarea pe care mi-o pune dinainte: aproape întotdeauna orez cu tocana de pui și spaghete. Mă insultă. E scârbita. Nu înțelege nimic, am mai spus, e realmente neghioaba. Prin asta, vreau doar să-i demonstrez ce abuz înseamnă strădaniile ei, corvezile ei înrobitoare; cercul vicios al nevrozelor ei. Eu spăl, tu cureți. Eu curat, tu murdărești. Iar în ziua
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
a împiedicat pe generalul Kiseleff ca, la sugestia mitropolitului Neofit, să-l mazilească pe Poteca din catedra de la „Sfîntul Sava". Paradoxul este că, deși înăcrit pînă la revoltă de niște măsuri pe care le considera tot atîtea nedreptăți, ba chiar scîrbit de urzelile oficinelor dîmbovițene, călugărul a trăit cu nostalgia orașului lui Bucur, dovadă că adesea, din chilia de surghiun a Gurii Motrului, se gîndea la lumea capitalei. Egumen fără stofă de schimnic și filosof fără gîndire proprie, Eufrosin Poteca a
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
Regina reintră, îl găsește pe Rege mort și gesticulează îndurerată. Otrăvitorul revine cu alți trei-patru actori, pare să jelească în rând cu ea. Cadavrul este scos din scenă. Otrăvitorul o curtează pe Regină dându-i cadouri; la început ea pare scârbită și îl respinge, dar în cele din urmă îi acceptă iubirea. Ies.) OFELIA: Ce vrea să-nsemne asta, Alteță? HAMLET: Păi asta se cheamă uneltire. Adică fărădelege. OFELIA: Pesemne că pantomima asta ne pune-n temă cu intriga piesei. HAMLET
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
soi de luptă pe care jungla - dimineața - momentul - o purta cu ea însăși. Matelotul Houston se duse la maimuță, așeză pușca lîngă ea și ridică animalul cu ambele mîini, ținîndu-i fesele într-o palmă și capul în cealaltă. Fascinat, apoi scîrbit, își dădu seama că maimuța plîngea. Răsufla printre suspine și, atunci cînd clipea, din ochi i se revărsau lacrimi. Se uita de colo-colo, părînd să n-o intereseze persoana lui mai mult decît tot ceea ce vedea în rest. Hei, făcu
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
sau măcar mi-ar fi mai puțin rău. Pe de altă parte, povestea asta a mea nu e deloc în alb și negru, așa că nu e chiar deplasat să fie scrisă în roșu-aprins. Mă rog așadar dumneavoastră să nu vă scârbiți: sângele, în comparație cu orice altceva mai iese din mine zilele astea, muci și puroi și spârcâială, sângele meu e cu adevărat destul de pur și de frumos, și îmi aduce aminte că mereu rămâne ceva pur și frumos, atâta doar că trebuie
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
ști unde ești. Unde trebuie să fii. În seara asta sunt într-un restaurant care a scos deja mesele de vară. Cu alte perechi așezate în jurul lor, cu alt vin. Delia își privește fostul soț, fața lui inocentă, întotdeauna puțin scârbită. Fața unuia care nu și-a atins niciodată ținta, a ratat mereu în ultimul moment. A fost întotdeauna un ticălos, dacă se gândește bine. Dacă nu ține cont de zâmbetul lui. De obiceiul lui de a o prinde de gât
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
tradus din poeții bulgari, din convingerea că sunt interesanți și că cultura, arta și literatura unui popor vecin, cu care, de altfel, am trăit veacuri împreună și ne-am influențat reciproc, trebuiesc cunoscute. Am părăsit toate acestea, fiind neînțeles, calomniat, scârbit, și am făcut câțiva ani de zile, trăind din ea, ziaristică. Ziaristică de dreptate socială, de naționalism ardent, autoritar, dar luminat, și, ca și tata, cântat de mine într-o poezie (Taica) sunt un om de dreapta. Am pus din
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
și dominouri. Ce grabă să ieși în mulțimea veselă și pestriță care venea dinspre Royal Street spre Canal Street, acolo unde era viață și lume! Odalie privea obosită vesela defilare, sătulă să privească mulțimile de măști și de oameni nemascați, scârbită să se uite la carele alegorice pline cu menestreli cântând, la trăsurile cu cheflii și sperând să-l zărească pe cuviosul Pierre. Carele alegorice care înaintau zuruind, trase de cai plini de importanță, acoperiți cu valtrapuri roșii, începeau să-și
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
Eram niște prieteni sexuali, într-un chip funcțional, într-o lume funcțională". Și ca urmare: "Mă scufundai în gura ei, în sexul ei musculos, focos și umed. Reîncepurăm pentru a treia oară. Făcurăm încă o dată dragoste" (Incognito). Iar dacă cititorul scârbit mai are un pic de răbdare, iată și o scenetă de incest între frate și soră, în care autorul ține să se destăinuie că e preocupat de freudiene apetituri: "Printre ramurile subțiri și aduse, zării pe Filip în pielea goală
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Ivanovici Ivanov atâta a visat hibridizarea ommaimuță, crearea mașinilor dezirante care să domine viitorul luminos. În Africa franceză încearcă - fără succes - inseminarea femeilor locale cu spermă de cimpanzeu; tot astfel, la întoarcere-n URSS. Lenin va fi murit un pic scârbit și din pricina lui. Ilia Ivanovici Ivanov o mierlește deportat, încât fiziologului și prietenului Ivan Pavlov nu-i mai rămâne decât să întocmească un splendid ferpar ș...ț La câteva zile după decesul lui Ivanov, pe porțile stațiunii experimentale Suhami ies
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
din juriu. Aceștia îți spuneau că te-au votat, dar n-au putut face față celorlalți, în succesivele tururi de scrutin. Într-un an, un poet, autor cunoscut, aflat în competiție cu alți doi, poate că și mai cunoscuți, povestește scîrbit că a fost lucrat de juriu, la ultimul tur de scrutin, cînd a avut două voturi sigure și alte trei negociate, dar a picat negocierea. Discuția avea loc la restaurantul Uniunii. Unul dintre participanți, tot poet, care lucra atunci la
Premiile Uniunii la bursa zvonurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11126_a_12451]
-
negocierea. Discuția avea loc la restaurantul Uniunii. Unul dintre participanți, tot poet, care lucra atunci la ,Evenimentul zilei", scoate din buzunar o copie a procesului-verbal de la încheierea jurizării. ,Cîte voturi ziceai, moșule, că ai avut? Ia uite aicea - zero!" Poetul scîrbit are o inspirație de moment: ,A fost falsificat procesul procesul-verbal!" Ziaristul îi arată semnăturile susținătorilor săi. Poetul pare să le recunoască, dar ridică nasul: ,Asta e dovada! Au falsificat pînă și prietenia literară cea mai sacră!" și face ghemotoc procesul-verbal
Premiile Uniunii la bursa zvonurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11126_a_12451]
-
ar trebui să se inventeze un nou sindrom degenerativ, mult mai covârșitor și cu repercusiuni mult mai grave asupra celor din jur decât oricare alt sindrom?" (p. 46). Etc. Cinicul pare, în mod curios, lipsit de armele ironiei, blazatul și scârbitul de viață participă intens la experiențe comune, considerate fundamentale și livrate ca atare cititorului. Inflexiunile copilărești ale vocii și conștiinței protagonistului se observă și mai bine din relatarea unor episoade din anii liceului. Ar fi fost de așteptat ca monstrul
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
Gura satului e slobodă, iar indignarea bărbaților spune ceva despre invidia pe cel selectat de Norma din rândurile lor. Un subiect gras într-un sătuc francez în care colportajul și calomnia sunt la ordinea zilei. Îndurerat de opțiunea Normei și scârbit de ce îi e dat să audă, ghinionistul narator își urmează programul prestabilit, plecând cu soția în Nord, într-un cătun mai rece și mai tăcut. Dacă iernile și le petrec în Normandia, în fiecare vară urcă peste mai multe paralele
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]
-
iar pentru el ideea de gazdă e sfîntă. De aceea evită vizitele convenționale și nu răspunde la invitațiile venite din partea unor persoane care nu-i plac, decît pentru a anunța, rece, că nu vine. Rece, dar nu scîrbos. Și nici scîrbit. La politețe răspunde cu politețe în relațiile sale directe. Neîndurător în articolele sale de opinie, Mircea nu le scrie în numele vreunei dușmănii personale, fiindcă nu e în stare să dușmănească. N-are organ pentru așa ceva. În cel mai rău caz
Doi singuratici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10796_a_12121]
-
le-a răspuns Cercelaru. Întors în primărie, el și-a reluat funcția. A oftat mai întâi, ușurat. A gândit apoi ca importanță lui pentru sat crescuse. În sine, se bucură de încrederea pe care i-o acordaseră mai marii lui. Scârbit totuși de el însuși, a ordonat milițienilor somn cu veghe câteva zile. Prima care a văzut când plecase mașină cu tovărășii fusese femeia lui Ion al lui Fleașca. S-a uitat lung până s-a convins că dusă este, apoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
șarjele comunistoide conduse de o doamnă corpolentă, cu gură mare și talent mic. Retrăiam, într-un fel, episoadele coșmarești care l-au avut drept protagonist pe-un alt super-român, I.-L. Caragiale. Asemeni lui Conu Iancu, Andrei Șerban a plecat scârbit, promițându-ș i să nu mai calce vreodată prin aceste locuri. Ar fi avut tot dreptul s-o facă: trilogia antică a fost scoasă de pe afiș și înlocuită cu Take, Ianke și Cadâr, iar montările sale revoluționare din Cehov au fost
Andrei Șerban ca eșec by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3940_a_5265]
-
să ne omorî de inimioara cu cașcavalul ăla. DOMNUL GAZDĂ (scremut amabil) Bine că nu mai vrea, ca să nu... facă maro, după 3 zile. MAMA (îl corectează) Maro-roșcat. DOAMNA GAZDĂ Totul e bine când se termină cu bine. MAMA (arătând scârbita către cașcaval) Pot să vă rog să i-l luați de-aici din fața? Mi-e să nu vomite. TATA Ultima oară când a vomitat, am crezut că o să ne pierdem mintisoarele. MAMA După ce-a scos din el toată mâncarea
Părinții, supica și cașcavalul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19104_a_20429]
-
Au înțeles că floarea nu e singură. Soția Bolnavului X: Ce floare? Florian: O fată. Bolnavul X: Ți-o prezint pe soția mea. (Florian a luat mâna Soției Bolnavului X și a sărutat-o. Ea și-a retras-o repede, scârbită.) Soția Bolnavului X: (pentru ea) Mor de scârbă. Boschetarul mi-a atins mâna. Mi-a pupat-o! E primul bărbat care îmi pupă mâna! (În livadă, Bolnavul X, Soția Bolnavului X, Bujor Florian, scutură prunii cu o prăjină, pe urmă
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
decoruri, semețe candelabre Îți fură mintea-ndată ca-ntr-un rebel castel; Plutești fără de voie, te-ndeamnă la visare, Pătruns de Taina Vieții ce se ascunde-n el... Tenori, mezzosoprane și dirijori stiu rostul Să te desprindă-ndată de freamătul scârbit Al vieții de Afară... Ei ară Absolutul, Brăzdând Sobrietate în Artă, infinit... Și-o Demnitate Sacră, ce munții ii doboară, Topindu-i rând pe rând, ca-ntr-un imens decor, Ce-n Marea Năzuinței se nasc a mia oară Sub
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
nu reacționează, dar nici prea încântată nu este de asemenea tandrețe fațișă,chiar în public. “Este în călduri prespălatul, nu mai poate aștepta până acasă.... cred că nesimțitul este în stare să sară pe ea, chiar aici...” mugește Ștefan și scârbit pleacă fară să-și fi terminat meniul comandat. Acasă în dormitor, în patul larg,tânărul arhitect privește plafonul alb, imaculat cu lustra galbenă cu irizări aurii. Încearcă să facă o introspecție în eul său, caută să-și limpezească trăirile, pornirile
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]