223 matches
-
sînt pentru proces, se menține domnul Președinte pe poziție. — Numai că ați rămas singur, zice Monte Cristo, nu merită scîrnăviile să ne mai pierdem timpul cu ele după ce și-au bătut joc de țara asta 25 de ani. — Glonț în scăfîrlie, fără s-o mai lungim, spune Broscoiul, satisfăcut că-și poate impune punctul de vedere. — Gata, ați văzut cît de ușor a fost să vă hotărîți? Haideți s-o ștergem repejor din haznaua asta, îmi vine să-mi vărs mațele
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tem să nu ți umplu casa cu ea. Vezi? De asta am trimis baba să aducă vin, pentru că apa nu-i bună nici în ciubote. Da’ iar te-am scăpat printre degete și n-am aflat ce taină porți în scăfârlia ceea, măi Petrache. Îi o taină mare, moș Dumitre. Fă bine și deapăn-o. Nu-s muiere, da’ mor de curiozitate. Uite despre ce-i vorba, moș Dumitre. Mai marii liceului au hotărât să nu ne mai dea sămânță de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
știe moșneagul ista? Află, jupâne, că acolo în sat la mine este un liceu mare - Liceul lui Bașotă - și am mai stat și eu de vorbă cu un profesor, cu altul... și vrând nevrând s-o mai lipit câte ceva de scăfârlia asta a mea. Ia te uită, dom’le, de unde sare filozoful! Eu bănuiam că dumneata știi multe și de aceea am și spus așa - a adus-o din condei hangiul. Parcă eu de unde știu? De la feciorul meu Șulim, care a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tu, că mie mi s-o uscat gâtlejul. Uite la el. Cu ulcica de vin în față și strigă că moare de sete! ... Și nu te mai plânge că nu ți-s toate mințile acasă. Uite-le colea grămadă în scăfârlia ta și nu în altă parte! - l-a apostrofat Petrache. Prinzând momentul, Măriuca a preluat inițiativa: De-acuma înainte iau eu comanda la masa asta, că aici se trage chiulul nu șagă. Nu se bea nu se mănâncă. Se vorbește
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tragi puțin sufletul, la fântâna de Coca-Cola, așezată la poalele dealului clădit din aparatură de menaj. Toni mi-a spus: „Nu te dezlipi de călcâiele mele, altfel te pierzi și, acasă, bătrâna Sanowsky are să-mi spargă sticla de whisky în scăfârlie”. Pe cât am putut, am încercat eu să nu mă dezlipesc de călcâiele lui, însă ar fi fost mai bine să folosesc superadezivul cu efect garantat, de pe strada do-it-yourself. Așa, deși îmi dădusem silința, câțiva metri mai încolo tot m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de-a binelea toropiți, încât se sprijineau în coate de ea, ca să nu alunece la pământ. Toni mi-a spus: „Nu sufli nici o vorba acasă, ai priceput?” Eu, cu inteligența mea, pricepusem că Toni voia să-și pună la adăpost scăfârlia, dar de ce chiar atâta tevatură, doar era vorba de un simplu bar, așa ceva mai întâlnisem la Roma. Acolo aveam voie să intru cu tata și cu Pietro, când ei își beau porția de digestivo. Pe urmă primeam și eu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Uneori, replicile sunt cam lungi și didacticiste („ Orice atitudine a celor din afară a mai fost tranșată și altă dată, dinăuntru. Iar fiecare acțiune tranșată conduce către tranșarea alteia, prin purtarea pe umeri a unei mulțimi cu un catrilion de scăfîrlii standard. Șabloa-ne. Asta se face acolo. Seriozitatea mea , nevoia mea de serviciu În fond de aer, de activitate, de viață În cele din urmă, devin cîmpuri de bătaie” etc.) . Dramaturgul, deci, ar trebui să recitească piesele și să reducă unele
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
situația de a se autosesiza. Când văzuse, în paginile ziarului său, toate acestea, Lumânărescu holbase ochii cât cepele și fusese pe punctul de a face un atac de apoplexie. Apoi, vociferând și gesticulând bezmetic, de-i sărise peruca arămie de pe scăfârlia bearcă drept în coșul de gunoi, urlase în receptorul telefonului la șeful tipografilor să oprească ediția. Dar era prea târziu. În ziua următoare, Bart fusese concediat fără nici un drept de apel. Dimineața unui băiat cuminte Șase și zece minute. Soarele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
într-una din voi? - În care? - Nu contează în care. În tine, poftim. - Nu pot răspunde. - Gândește-te puțin. Acum bunică-mea se va întoarce de la înmormântare, îți va cere să te întinzi pe masa de operație, îți va goli scăfârlia și ți-o va umple cu creierul ei de babă. Îți convine situația asta? - E un raționament ipotetic? - Nu, e o chestiune reală. - În cazul acesta comportă o eroare logică, întrucât un subiect nu-și poate transfera singur creierul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în calitate de coautor, m-a rugat să consemnez următoarele: „Mă întreb cum ar putea ele, amintirile, să lumineze așa, tam-nesam, vreun colțișor din tine încât să te vezi dintr-odată bebeluș în căruciorul tău zâmbind blocurilor, autobuzelor și mai ales unei scăfârlii blonde care îngână la nesfârșit deasupra ta vorbele (cel puțin ciudate, dacă nu magice) a basa basa basa, a riki tiki tiki tomba, a la-lue ba-lue ba-lue? tare aș vrea să știu pentru că, vedeți, mă roade al naibii ideea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de fotbal; când era jucător, la Mondialele din ’94, la penalty-ul din meciul cu Suedia, m-am închis în baie; am auzit c-a ratat. 7. Un întuneric beznă cu miros de brânză Cred că se petrece ceva nasol cu scăfârlia mea. Altfel nu-mi explic de ce a început să mă mănânce (și nu pe dinafară, ci pe dinăuntru, ceea ce e cu atât mai nasol pentru că, în cazul în care ar fi fost pe dinafară, aș fi pus totul pe seama mătreții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a eliberat, și sunt convins că a făcut-o, de coșmarul ăla urât cu Steaua, nu e sigur deloc că același lucrul trebuie să fie valabil și pentru mine. În cazul în care aș fi uitat, am o mâncărime în scăfârlie care ține musai să-mi reamintească de asta. Și nu cred să fie de-ajuns să vă descriu blândețea lui Uca, zâmbetul ei care-mi lumina orice amărâtă de dimineață, după-amiază sau seară, mângâierile acelea care ștergeau într-o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
minciuna pe care mi-o spui? Niciodată! Ce aberație pare cuvântul acesta pe buzele tale, și, de nu l-ai fi însoțit cu adverbul poate, aș zice că un altul, un ins decis și ferm, e găzduit în pielea și scăfârlia ta. Niciodată, poate! Aici, da, te recunosc integral: laș, anemic, nehotărât, pururi gata să revoce, să abdice, să oscileze, să corecteze. Tarele toate s-au condensat în această formulă: Niciodată, poate! (Râsul tăcut) În fragmentul acesta întâlnim din nou un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fi aparținut deja altei lumi, unde imponderabilitatea era o stare naturală. - Benvenuti, ne-a urat el, lăsând baltă păsările și îmbrățișându-ne unul după altul, prietenii lui Franco erau desigur și prietenii lui. Își scosese pălăria, așa că i-am văzut scăfârlia pe care nu avea nici un fir de păr. Soția lui, Carla, a venit să ne salute. Era o femeie tânără, surdă și mută, cu obrajii ca bujorii. Rochia ei înflorată ascundea o graviditate avansată. Carla ne-a invitat cu brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
De aceea e bine să cercetăm care e problena lor și s-o dezbatem pentru ca să le treacă o dată pentru totdeauna, pentru că altfel vor rămâne să bată pasul pe loc și s-ar putea să mai rămână și cu bubița la scăfârlie, ceea ce nu-i bine pentru evoluția lor, În special, și a societății, În general. Este vorba de două cuvinte admonestate cu tot disprețul, suveranitatea noii generații și teama de a nu se frige la gură când le pronunță. Cele două
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
vrut s-o aducă la noi ca să vadă pozele noastre. Oricum, femeia n-a putut să-l identifice pe prieten, dar dacă prietenul e cadavrul de la Nite Owl, tot o să-l descoperim, pentru că Nort Layman a scos În 1953 din scăfîrlia omului fragmente de placă dentară potrivite cu unele din Închisoare. Să o aduc pe bunicuță acolo și să-i arăt pozele noastre? — Da, fă-o. Fisk Îi luă telefonul. Ray Pinker veni cu un buletin de analize chimice. — Căpitane, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
darling și Începea să-i explice totul din nou, dar mai ușurel, nu atît de brusc, cînd Își aminti că vara Susana Îi spusese că singurul defect pe care-l avea Frau Proserpina era că-și cam atingea elevii la scăfîrlie. Se Înșelase amarnic mătușa Susana. Frau Proserpina nu lovea la cap, ci-i bătea Îngrozitor cu rigla peste Încheietura mîinii și În acele momente parcă Își aducea aminte deodată de pasul de gîscă, de disciplina de fier sau Dumnezeu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care nu vor să Înțeleagă oricît le-ai spune și pînă la urmă se Înfurie de-a binelea, străbătu În goană jumătate din clasă stîrnind curent cu rasa ei de călugăriță și se repezi la Gano ca să-l plesnească peste scăfîrlie. N-a fost o lovitură prea tare, era o palmă cum dau de obicei maicile copiilor răi, cu palma deschisă, dar Cano ar fi preferat să-i dea cu un par În cap decît să simtă această lovitură piezișă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sânge... și de dreptate doctorul observă că sunt periculoase mamele astea abandonate, soțiile părăsite, Țiclete își aduce aminte cum îi luceau ochii cuscrei care ar fi fost în stare într-un moment de mândrie ieșită din țâțâni... să-ți spintece scăfârlia (V, p. 683). Viitoarea mireasă fredonează, paradoxal, un cântec despre sfârșitul iubirii (Într-o zi... se va destrăma iubirea noastră - V, p. 670) și rememorează chinurile îndurate de precursoarea ei (a sta printre noi era ca o condamnare la moarte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de poem că izvoarele numai de ele Însele știindu-se plângând: ,,Veneau părinții de la târg cu morți Sicriele pâcleau pe schima lor; Veneau părinții de la târg tăcuți Pe cerul serii neîncăpător Veneau părinții de la târg tăcuți Cu umerii tociți de scăfârlii Se Întorceau Încet de la mormânt Înfrigurați În haine cenușii Murise-n lagăr Alexandru Ț. Părinții coborau Înalți de plâns Aveau durerea crucilor pe ochi Și nopțile pe gură li s-au strâns Veneau tăcuți părinții din mormânt S-apropiau că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pe gură li s-au strâns Veneau tăcuți părinții din mormânt S-apropiau că două flori de scrum Loveau În clopot cerul tânguit Aproape că-i vedeam trecând pe drum Veneau din depărtări umbriți de chin Cu umerii tociți de scăfârlii Veneau părinții dintr-un târg cu morți Înfrigurați În haine cenușii” Poezia lui Alexandru Tăcu nu-i tânguitul cântec de lebădă. Poezia lui Alexandru Tăcu e-o muzică aparent liniștitoare; e-o poezie strigata din blândețea frigului (al dragostei și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dastea. I se spune Ghostie. Iunu din tipii din pozele pe care miliai arătat atunci. Vine uneori la mine să discute despre cluburi și muzică șalte chestii dastea. O societate micuță de două persoane cariapreciază muzica. Ce drăguț. Își ridică scăfârlia și Își ațintește asupra mea o privire dură. — Nui așa. S o grămade oameni pe carei știu pacolo sau care vin să vorbească despre ciau mai făcuprin cluburi șalte chesti dastea. — Deci cât de des vine să te vadă băiatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
locul, mai fusesem și atmosfera și rezonanța sunt acolo perfecte, te poți delecta cu un ceas de muzică bună, ei, și într-una din zilele astea pe cine credeți că l-am văzut prosternat în fața Madonei, gata să dea cu scăfârlia de pământ, ce mai, n-o să credeți, măi, ei, bine pe...nu, nu era vorba de nici o vedenie, mă, nu venise, ca mine, să caște gura acolo, nu, era prosternat de-a dreptul, c-o față de senil idiot, în transă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ca de-alde tine. I-a căzut plumb la stomac, nici nu mă mai salută. Hî, hî, hî se auzi Nina, mă întreb ce dorință își punea în timp ce bătea mătănii, hî, hî, hî, cu sârg mai, mai, să-și teșească scăfârlia, mor, mor de necaz, Nik, să lipsesc eu de la un asemenea spectacol! Curat spectacol, Nina, o asigură Alexe, un amuzament pe cinste, mă, ceva de zile mari. Un altul era considerat de Alexe suspect, fuseseră colegi de facultate, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
propus să ajungă din urmă capitalismul, ba chiar să-l întreacă! Într-un fel, a și reușit ! Noua „orânduire” din secolul trecut („sovietică”, „democrat populară” și cum s-a mai numit ea), clocită în capul lui Marx și răsclocită în scăfârlia lui Lenin, a experimentat „bolile copilăriei” proprii capitalismului. Amintim practicarea agriculturii extensive, însoțită de „transfor 104 marea” (dezastruoasă!) a mediului natural. Defrișările sălbatice din România, desecarea bălților Dunării sunt numai două exemple. Tăierea pădurilor este continuată astăzi sub umbrela „capitalismului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]