270 matches
-
de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se bolnăvească" 208. Dacă se întâmplă să fi luat cineva "somnul" copilului, pentru a-l recâștiga, mama
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se face cu ajutorul "stropilor care cad de pe roțile morii" sau cu "rouă de pe iarbă", care se iau în zori, "până a nu răsări soarele" și se spală copilul 211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în Moldova, după ce omul a trecut la cele veșnice, se acoperă cofele cu apă, "ca să nu pice sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către nași, după botez, "apa" este supusă unui ritual al "rodirii" vieții: Ajungând la pomăt, se opresc la un măr sau păr sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nași, după botez, "apa" este supusă unui ritual al "rodirii" vieții: Ajungând la pomăt, se opresc la un măr sau păr sau la alt pom verde, sănătos și frumos, care se află la un loc curat (...) și acolo apoi toarnă scăldătoarea la tulpina pomului respectiv, anume ca acest copil să crească, să-nflorească și să rodească precum pomul(...), zicând "Să crească mare ca pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de casă") le întâmpină pe femei (moașa, mama, nașa) cu o lumină aprinsă, întrebându-le "pe unde au călătorit și ce-au făcut". Femeile răspund că au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bucovina, se face agheasmă în grădini, pentru insectele și viermii vătămători pomilor și legumelor. Tot în această zi, în comuna Ropcea, se duc la biserică snopi de flori, buruieni și spice care, după ce vor fi sfințite, se pot întrebuința în scăldătorilor oamenilor bolnavi.398 O altă sărbătoare, când se obține "apa de leac", este Ovidenia (21 noiembrie), ziua în care "s-a vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoviștenie", sărbătoare care se ține pentru "vederi". În Bucovina, se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îi dă cămașă curată ș-apoi se duce de se scaldă în mare și toată noaptea se spală de tot răul și de toate relele câte le vede, până iese curat. Soarele de aceea dimineața e roș, că iese din "scăldătoare". Soarele dimineața când se scoală e copil de 7 ani, cât îmblă toată ziua și vede răutățile ce se fac pe lume, până sara capătă o barbă albă până la brâu. Mă-sa îl scaldă în lapte dulce și el iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 14. 200 Ibidem, pp. 21-22. 201 Ibidem, pp. 40-41. 202 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, VII, Scăldătoarea, pp. 57-64. 203 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, XII, Botezul, pp. 104-126. 204 Ibidem, p. 160. 205 Ibidem, p. 163. 206 Ibidem, p. 167. 207 Ibidem, p. 176. 208 Ibidem, p. 177. 209 Ibidem, p. 230. 210 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în rîu, să te speli în acel moment cu apă de rîu, căci tot anul ești sănătos. Apa în care se ciupăiește* pruncul sîmbătă sara nu se țipă afară. Cînd ai pus la foc o oală sau un ceaun pentru scăldătoarea unui copil și dacă apa se umflă îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu se bea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e semn de moarte. Cînd s-a stînge candela de la sine e un mare rău. Cap Copiii care au capul între umere este bine a-i lua, cînd se scot din scăldătoare, de cap. Cînd se lăptează copilul, să nu se ieie țîța între degetul mijlociu și cel arătător, că la din contra, copilul va fi cu grumazul între umere. La un copil nu se întărește moalele capului pînă nu va putea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră părete, copilul moare. Covata din care s-a vărsat scăldătoarea de la botez se răstoarnă cu fundul în sus - și toți joacă cu un șip* de băutură în mînă împrejurul pomului lîngă care s-a vărsat apa, ca nou-nă scutul să fie vesel și jucăuș, iar moașa joacă pe dosul coveții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd la masă se varsă rachiul e semn de ceartă. Să nu mănînci cînd apune soarele, că te doare capul. Femeia însărcinată, dacă mănîncă carne de vînat, trebuie să strîngă un os din acel animal și să-l puie în scăldătoarea copilului; altfel copilul face niște răni ca acelea de vînat. Să nu mănînci culcat, că faci a rău [atragi răul], ci să șezi în capătul oaselor. Cel care mănîncă cu lăcomie sau ceva grețos să bată din palme, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că, murind cineva de moarte năprasnică, așa i-a fost scris, deci așa trebuia să se întîmple numaidecît, mai curînd sau mai tîrziu. Nu e bine să vorbești de morți noaptea. Oala în care s-a fiert apa pentru scăldătoarea mortului se îngroapă (Transilvania) ori se sparge (Muntenia), ca să nu mai moară și alții. Cînd te duci într-o casă unde este vreun mort, să nu zici „Bună ziua“ sau „Bună sara“, căci pentru casnici numai bună nu este acea zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se puie jos - și apoi îndată va muri. Ca să poată muri cel ce se chinuiește, i se pun sub cap vreji de mazere. Dacă nu poate muri cineva și se chinuiește greu, apoi e bine a-l scălda în o scăldătoare făcută de lemn de chin* și va muri ușor. Cînd un bolnav se chinuiește mult pînă ce moare, acela are multe păcate și nu-l iartă Dumnezeu. Cel ce a făcut strîmbătăți în lume nu poate muri ușor, se chinuiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară pînă nu-ți faci cruce. Noaptea nu se mătură casa. Noaptea nu se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbești. Scăldătoarea copiilor nu se dă noaptea afară. Se crede că cel ce va cosi sau va secera noaptea se va calici cu instru mentul respectiv. Toate vasele se țin cu gura în jos, iar cele de apă se acoperă, mai ales
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zvîrcolacii mănîncă soarele e a sărăcie. Cînd găina ouă părăsitură e a sărăcie. Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn ca bujorul; miere, ca să fie dulce la vorbă; pîne, să aibă îndestulare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soarele e a sărăcie. Cînd găina ouă părăsitură e a sărăcie. Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn ca bujorul; miere, ca să fie dulce la vorbă; pîne, să aibă îndestulare și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să aibă îndestulare și să fie bun ca pînea; zahăr, ca să-i fie viața dulce; ou, să fie sănătos și întreg ca oul; lapte dulce, să fie alb ca laptele; agheasmă, să nu se apropie de el duhurile necurate. în scăldătoarea nou-născutului se pune: lemnie*, ca copilul să umble degrabă în picioare; zdreveț*, popchișor* și cătușnică*, ca să fie vîrtoșel; cînepă, ca să crească ca cînepa; untură de porc, ca să se îngrașe ca un purcel. Se pune orz, porumb și flori, pentru ca copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
popchișor* și cătușnică*, ca să fie vîrtoșel; cînepă, ca să crească ca cînepa; untură de porc, ca să se îngrașe ca un purcel. Se pune orz, porumb și flori, pentru ca copilul să aibă parte de cereale și să fie plăcut ca florile. în scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în ea, ca să crească copilul și să se împlinească ca oul. Dacă copilul e spurcat, se scaldă în trei vineri în lapte muls de la trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se sparge un ou în ea, ca să crească copilul și să se împlinească ca oul. Dacă copilul e spurcat, se scaldă în trei vineri în lapte muls de la trei vaci în trei vineri, de trei muieri iertate, adică bătrîne. în scăldătoarea unui copil nebotezat, moașa își spală picioarele, ca copilul să umble curînd în picioare și să fie iute la mers. Cînd se scaldă copilul nou-născut, i se pun la cap uneltele cu care ar trebui să se ocupe în viață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă o coardă de vioară, ca în viața lui să cînte frumos. Copilul nou-născut se scaldă în apă călduță, ca să nu devie desfrînat. Apa în care se scaldă copilul se încălzește cu vreascuri culese de pe drumuri. Apa cu care faci scăldătoarea pruncului să fie luată din fîntînă, rîu, pîrîu înainte de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călduță, ca să nu devie desfrînat. Apa în care se scaldă copilul se încălzește cu vreascuri culese de pe drumuri. Apa cu care faci scăldătoarea pruncului să fie luată din fîntînă, rîu, pîrîu înainte de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pîrîu înainte de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca tot răul să rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare, se scuipă în urmă, ca să nu se ia Necuratul de dînsul. Scoțîndu-se un copil din scăldătoare, se stupește în ea, ca tot răul să rămîie în scăldătoare. Scăldătoarea copiilor nu-i bine s-o dai noaptea afară. Scăldătoarea unui copil se crede că nu e bine a o vărsa afară nici înainte de răsăritul, nici după apusul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]