147 matches
-
fenomen fiind eliminat către sfârșitul epocii vechi. După cum se știe, în special de la Hale (1983) încoace, structurile discontinue și topica liberă sunt proprietăți ale limbilor nonconfiguraționale. În lumina cercetărilor mai recente însă, configuraționalitatea apare ca fiind mai degrabă o proprietate scalară, care caracterizează fiecare structură în parte, nu care se aplică unei limbi în ansamblu (Donohue 2000; Ledgeway 2011, 2012). Mai mult, Ledgeway (2012, 2015d) descompune presupusa nonconfiguraționalitate a latinei clasice, arătând că topica liberă și structurile discontinue rezultă din setarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Lavric Cînd nu e simplă declamație melodioasă, cuvîntul e mă- rime vectorială, adică săgeată arătînd direcții și punctînd răscruci. Cînd însă e doar sunet armonios curgînd în cadență plăcută, cuvîntul devine o nesuferită omilie care sfîrșește prin a dezgusta: mărime scalară, adică banal număr definind o masă lexicală sau un picior metric. Kierkegaard e din categoria scriitorilor cu virtuți vectoriale, aruncînd săgeți și indicînd noduri de încrucișare a sensurilor, atîta doar că strălucirea asociațiilor sale trebuie s-o cauți în masa
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
simultan (ex. un "CE" executând o adunare și o înmulțire într-un singur ciclu este tratat că două "CE"-uri, primul realizând o adunare și al doilea realizând o înmulțire într-un ciclu). Dacă un singur "CE" are ambele funcții, scalara și vectoriala, se folosește valoarea timpului de execuție cea mai scurtă. Notă Y: Pentru "CE" care nu are implementată adunarea în FP sau înmulțirea în FP, dar face împărțire în FP: 1 R(fp) = ------------ ț(fp divide) Dacă "CE" implementează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
Această explorare, numită electrocardiografie, se realizează în mod obișnuit cu electrozi plasați la suprafața tegumentului. Distribuția neuniformă a sarcinilor electrice într-un spațiu (volum conductor) produce un câmp electric, caracterizat prin mărimea vectorială numită intensitatea câmpului electric (E). O mărime scalară derivată, ce caracterizează această realitate fizică, este diferența de potențial electric (tensiune electrică sau voltaj, ). Potențialul de acțiune reprezintă o succesiune de depolarizare și repolarizare a sarcolemei, astfel că în timpul propagării sale diversele arii sarcolemale prezintă diverse diferențe de potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de faptul că Supplex-ul din 1792 este semnat de episcopii unit și ortodox în numele națiunii române, fără nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status universae Nationis in Transylvania Valachicae, cel de-al doilea pretinde ca în congresul național pe care îl solicită a fi aprobat și plebea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lingvistice determinate, precum și de efectele semantice și pragmatice ale acestor substituții. Ar fi neeconomic (și nepotrivit cu scopul lucrării) să încercăm a construi o atare scală maximal, pe baze deductive; ne vom limita la tentativa de a explica, în cheie scalară, substituțiile discursive efectiv reperate, cu prezență masivă în materialul studiat. 4.4.1. Din punct de vedere logico-semantic, doi conectori pot fi echivalenți (impun același tip de relaționare a segmentelor conectate, la nivel asertiv și la nivel presupozițional 11 - caz
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Această explorare, numită electrocardiografie, se realizează în mod obișnuit cu electrozi plasați la suprafața tegumentului. Distribuția neuniformă a sarcinilor electrice într-un spațiu (volum conductor) produce un câmp electric, caracterizat prin mărimea vectorială numită intensitatea câmpului electric (E). O mărime scalară derivată, ce caracterizează această realitate fizică, este diferența de potențial electric (tensiune electrică sau voltaj, ). Potențialul de acțiune reprezintă o succesiune de depolarizare și repolarizare a sarcolemei, astfel că în timpul propagării sale diversele arii sarcolemale prezintă diverse diferențe de potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rol diferit în diverse limbi și în privința fiecărei unități verbale în parte − voi prezenta, în continuare, tipurile de definiții date tranzitivității și gradul de acoperire a acestor definiții pentru limbile ergative, relația dintre tranzitivitate și alte concepte lingvistice, precum și concepția scalară a tranzitivității (problema va fi reluată, din punctul de vedere al claselor de verbe, în Capitolul 3, 1.): faptul că există anumite construcții aflate la limita dintre tranzitiv și intranzitiv înseamnă că zona de trecere între cele două extreme nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1.); ● partiția intranzitivă nu apare gradual, prin creșterea numărului de verbe intranzitive ale căror proprietăți se îndepărtează de tiparul dominant, ci ca o schimbare abruptă, care afectează o întreagă clasă de verbe intranzitive (de exemplu, în akhvakh). 5.3. Concepția scalară a tranzitivității Conform lui Lazard (1998: 55), concepția scalară a tranzitivității − adoptată în lingvistica românească de Pană Dindelegan (2003a și alte studii) − nu este incompatibilă cu cea tradițională, însă are avantajul de a permite comparația enunțurilor nu numai în interiorul aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de verbe intranzitive ale căror proprietăți se îndepărtează de tiparul dominant, ci ca o schimbare abruptă, care afectează o întreagă clasă de verbe intranzitive (de exemplu, în akhvakh). 5.3. Concepția scalară a tranzitivității Conform lui Lazard (1998: 55), concepția scalară a tranzitivității − adoptată în lingvistica românească de Pană Dindelegan (2003a și alte studii) − nu este incompatibilă cu cea tradițională, însă are avantajul de a permite comparația enunțurilor nu numai în interiorul aceleiași limbi, ci și între limbi diferite (din perspectiva lingvisticii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
incompatibilă cu cea tradițională, însă are avantajul de a permite comparația enunțurilor nu numai în interiorul aceleiași limbi, ci și între limbi diferite (din perspectiva lingvisticii generale). Articolul realizat de Hopper și Thompson (1980) este studiul cel mai citat despre tranzitivitatea scalară, potrivit lui Lazard (1998: 56). La acești autori, tranzitivitatea este un continuum 60 − de la cea înaltă, la cea slabă − în funcție de anumiți parametri ai tranzitivității (Desclés 1998: 163). Hopper și Thompson (1980: 252) au stabilit câteva criterii de tranzitivitate în funcție de actanță, aspect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doi sau mai mulți − kinesis − acțiune − agentivitate − grad înalt de agentivitate − afectarea obiectului − obiect total afectat − caracter voluntar − voluntar ASPECT − aspect − telic − punctualitate − punctual DETERMINAREA NOMINALĂ − individualizarea obiectului − puternic individualizat ENUNȚARE − afirmație − afirmativ (polaritate pozitivă) − mod − indicativ (realis) Problema tranzitivității scalare apare însă și în alte studii. Hagège (1982: 49−51)61 arată că aplicarea generală a opoziției tranzitivitate slabă/tranzitivitate forte privește mai multe aspecte: gradul de voință a agentului (fr. entendre 'a auzi' vs écouter 'a asculta'); gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbile ergative: în anumite condiții, construcția ergativă, considerată ca fiind cea mai tranzitivă, este înlocuită cu o construcție acuzativă, mai puțin tranzitivă. Între construcțiile cu tranzitivitate slabă, Givón menționează pasivul și antipasivul. Lazard (1998: 58−61) ajunge la ideea tranzitivității scalare prin analiza variațiilor de construcție a obiectului, care țin de: definitudine, caracterul uman (uman, animat superior, animat inferior, inanimat discret, inanimat masiv), semantica verbului, tematicitatea obiectului. Lazard (1998: 62−63) aduce în discuție marcarea diferențială a obiectului (concept introdus de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferența între construcții cu verbe diferite). Între cele două scale de tranzitivitate propuse de Lazard și cele două tipuri de partiție stabilite de Creissels (vezi supra, 5.2.) se poate stabili o relație de corespondență. Faptul că noțiunea de tranzitivitate scalară este aplicabilă unor sisteme lingvistice diferite, deci și limbilor ergative, este susținut de studii rezervate acestei probleme. Hagège (1981: 67)64 arată că în comox lhaamen, limbă amerindiană, există două paradigme de conjugare obiectivă, însoțite de indici de tranzitivitate forte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
DISTINCȚIA TRANZITIV−INTRANZITIV ȘI IPOTEZA INACUZATIVĂ Așa cum am arătat în Capitolul 2, 5.3., începând din anii '80 ai secolului al XX-lea, majoritatea lingviștilor sunt de acord asupra faptului că tranzitivitatea nu este un concept rigid, ci o noțiune scalară, fapt ce reiese din compararea atât a limbilor între ele, cât și a unităților verbale dintr-o limbă dată. Faptul că verbele considerate în mod tradițional ca fiind intranzitive (în special folosindu-se drept criteriu incapacitatea acestora de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se pornește este aceea că cultura estecumulativă. Există o serie de trăsături culturale care, odată apărute, nu mai dispar, ci sunt conservate. Pentru a distinge trăsăturile culturale cumulative de cele necumulative, Carneiro și Tobias au utilizat o procedură empirică: analiza scalară Gutman. Prin această procedură ei au descoperit faptul că un mare număr de trăsături culturale manifestă regularități evoluționiste considerabile: ele apar în cele mai multe dintre societăți la aproximativ același nivel general de dezvoltare și, odată apărute, tind să fie menținute indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Această explorare, numită electrocardiografie, se realizează în mod obișnuit cu electrozi plasați la suprafața tegumentului. Distribuția neuniformă a sarcinilor electrice într-un spațiu (volum conductor) produce un câmp electric, caracterizat prin mărimea vectorială numită intensitatea câmpului electric (E). O mărime scalară derivată, ce caracterizează această realitate fizică, este diferența de potențial electric (tensiune electrică sau voltaj, ). Potențialul de acțiune reprezintă o succesiune de depolarizare și repolarizare a sarcolemei, astfel că în timpul propagării sale diversele arii sarcolemale prezintă diverse diferențe de potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prezentase acestora ca o Întreprindere evident benefică: Comunitatea/Uniunea Europeană contribuia la bunăstarea membrilor săi fără a le leza În mod semnificativ independența. Dar această situație nu putea continua la nesfârșit. Deznodământul a fost precipitat nu de natura inerent complicată și scalară a organizării UE, ci de imposibilitatea menținerii sale dacă ar fi avut 25 de membri. Până atunci, președintele Consiliului de Miniștri se schimba prin rotație o dată la șase luni, conferința bianuală fiind pentru fiecare țară un prilej de autopromovare - sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de faptul că Supplex-ul din 1792 este semnat de episcopii unit și ortodox în numele națiunii române, fără nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status universae Nationis in Transylvania Valachicae, cel de-al doilea pretinde ca în congresul național pe care îl solicită a fi aprobat și plebea să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]