219 matches
-
reflecție populară, copios saturată de substanță gnostică: ,,Ne naștem goi, uzi și flămânzi...După aceea lucrurile se înrăutățesc...". Versiunea gnostică a istoriei ar putea continua cu firesca și reconfortanta speranță a mântuirii. Străbați pustiul până la capăt, dar până la urmă tot scapi. Evadezi subtil de sub povara Timpului și a Istoriei. Totul se poate termina cu bine. Or, românii par a nu avea această apetență pentru soteriologia gnostică. Suprasaturarea de bine poate fi suspectă. Prin urmare este ironizată. ,, Dacă totul a ieșit bine
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sarcom, s.n. (cf. fr. sarcome, s.m.; en. sarcoma); scaleno- "oblic, scalin" (cf. gr.σκαληνός-ή, -όν adj. "curbat, impar"): med. ro. () scapi-/scapo- "tulpină, tijă" (cf. gr. σκάπος, -ου s.m. "tijă"): med. ro. scalen, adj. s.m. (cf. fr. scalène adj./ s.m.); scapul(o)- "umăr, omoplat" (cf. lat. scapulae, -arum s.f. pl. "umăr, spate"): med. ro. scapula, s.f. (cf. fr. scapula, s.m.; scapula. NA); schizo-,-schiză "a împărți" (cf. gr. σχίζω, -ειν vb. "a separa"): med. ro. schizoidie, s.f. (cf. fr. schizoidie, s.f.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înalte ca un stat de om, dăm peste omul-melc, lunecînd pe balele lui tehnologice, închipuire albă clădirea gării Rebricea, el mînca semințe, lanterna prezența lui în mînă, stația pe stînga haltă în somn, înaintea Romanului dacă mergi între două femei scapi? depinde de kilometri! banchetele nu mai sînt virtualități cu oamenii-banchetă, țiganii cu muzica, trompeta stă alături, rup graiul originar în românește, deosebești cuvinte, fraze, ne-am ras frumos, fumăm, am fumat în cîteva rînduri, controlorul strigă: mai ușor cu gălăgia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
inima și te întreba așa: Ai ceva nou de adăugat? Sau te lua’ la bătaie sau te băga într-un cerc de indivizi de ăștia care-ți spuneau: Bă, noi îți vrem binele, bă. Recunoaște, bă, ce-ai făcut, și scapi de iadul ăsta... Păi da, domnule, dar n-am făcut nimic... N-ai făcut nimic? Futu-ți Dumnezeu’ mă-tii! Și te luau ăștia la bătaie. La Uranus am făcut și eu, cum se zice, greva foamei. Am zis: Domne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
suntem în criză economică mondială), vinovat este numai Președintele Băsescu. Am încercat să curm asemenea discuții, dar interlocutorii mei nu s-au dat bătuți. Am ieșit din casa lor și am luat-o pe ulița satului de unul singur ca să scap, dar au venit după mine pentru ca în numele democrației și a drepturilor omului sămi expună pe larg părerile lor, neținând cont în nici un fel de părerile mele, procedând violent împotriva drepturilor mele democratice si ale drepturilor mele ca om. Uneori, foarte
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
șosea prin Tabără. P-ormă intri din nou pe plajă, imediat după ce treci de Spital, și-o iei ușurel până-n Sud la capăt, ca să le iei fața la țigăncile alea două care se Întoarce Încoace. Mai faci o dată Sudu’ până scapi și de alea șaișpe pahare și ne Întâlnim acasă. Hai, Neluța, scoal’ de-acolo și fugi! El o roagă să stea, el o roagă să se scoale. El face și desface cu milogerala lui, În vreme ce ea pare să-l domine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din jur, o f)ram) de istorie - sau de istorie, comerț și publicitate. Iar În Ierusalim este important, din punct de vedere politic, ca Șir Moses, tr)sura și moară lui s) fie introduse În istorie. Primarul Teddy Kollek nu scap) nici o ocazie s) sublinieze legitimitatea pretențiilor evreilor asupra Ierusalimului. Nu este nimic fals În asta. Pretențiile sunt legitime. Totuși, adesea am impresia c) Teddy Kollek este prea conștient c) timpul necesar că s) Își susțin) pledoaria În fața tribunalului opiniei internaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
precum și Hannah, Ariane și Anny, care lucreaz) acolo; vin și David și Shula Shahar. Walter Hasenklever, reîntors din Orientul Îndep)rtat, este și el aici; și soții Daleski, prietenii noștri; și domnul și doamna Teddy Kollek. Meticulosului Kollek nu Ii scap) nimic: am fost oaspeții lui, acum plec)m, iar el a venit pentru a-și lua r)mas-bun. Pentru a mai atenua din tristețea acestei ocazii, mânc)m tot ce se vede și golim sticlele. În timpul nopții mai mult se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
afaceri. Oricine se Îndoiește de aceasta ar trebui să petreacă mai mult timp În compania unor tineri chinezi. Luis Rubio, președinte al Centrului Mexican pentru Cercetare a Dezvoltării, crede că „Cu cât mai multă Încredere În tine ai, cu atât scapi de mituri și complexe. Una din marile realizări ale Mexicului, la Începutul anilor ’90, a fost că mexicanii au conștientizat faptul că sunt În stare, că pot reuși“. Totuși, o doză apreciabilă de Încredere s-a pierdut În Mexic În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ai închide bine puii unei aricioaice și să ncui cu lăcată, mama lor umblă pînă găsește iarba-fierului, cu care, atingînd lăcata, se sfarmă. Aceea o pun hoții în palmă și descuie lăcă țile numai atingîndu-le. Cînd te afumi cu arici scapi de friguri. Grăsimea de arici e bună pentru reumatism. Aripă Femeia în poziție* să nu mănînce aripi de paseri, căci se aripește* copilul. Femeia îngreunată să nu mănînce aripi de paseri, căci copi lul care se va naște necontenit va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fie bun cîntăreț. Dacă te lai în ziua de Crăciun, nu faci păduchi. Cînd păduchii de găină se pun pe om, nu se iau pînă cînd nu se uită în apă; tocmai atuncea fug. Cînd te uiți în puț, scapi de păduchi de găină, dacă ai. Păianjen Cînd se lasă un paingăn deasupra unui om bolnav e semn că peste puțin va muri. Dacă se lasă un paingăn înaintea cuiva în jos, se crede că respectivul va auzi o veste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
respectivii asupra cărora voiește a-și cîștiga influență, să-i cinstească și să le dea de gustat pîne de aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul e picuriu* ca pielea de șarpe. (Gh.F.C.) Șerpii intră în gura oamenilor care dorm. (Gh.F.C.) 336 Dacă jupoi șarpele de Sf. Gheorghe și porți pielea lui la gît nouă zile, scapi de friguri. La fel, dacă tai capul de șarpe cu ban de argint și îl porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac marele anunț. Să-i spun lui Robyn că m-am răzgândit. Că mă mărit în Oxshott. — Adevărul e că... Trag aer în piept adânc. Haide. E ca atunci când îți scoți leucoplastul. Cu cât o faci mai repede, cu atât scapi mai repede. Nu trebuie decât s-o spui. Și tocmai sunt pregătită s-o fac, când fac greșeala fatală de a ridica privirea. Alicia mă privește de sus și arogantă, așa cum m-a privit întotdeauna. Ani întregi de frustrare, ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de kilograme, pentru mine sacoșele sînt nimic, tu ești un copil și nu aș putea suporta să te văd cărîndu-le. Amicul meu o ține una și bună, am făcut o afacere, trebuie să respectăm contractul. Mă rățoiesc la el ca să scap: Ascultă, mă prichindelule, dacă nu pleci imediat te căpăcesc, îți rup urechile și te și perciunesc. Degeaba, țîncul scai, tărăboi, lumea se uită la noi. Îmi vine o idee salvatoare: Uite, trebuie să cumpăr și un harbuz; tu duci harbuzul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ei și te așezi la locul obișnuit, vorbești puțin întăiu, după aceea vorbești mai mult dacă ai băut un pahar două, mai mult decât ți-i obiceiul. Te gândești la hodina scurtă pe care o vei avea, faci planuri ca să scapi de chinul instrucției de după amiază, seara te gândești cu bucurie că însfârșit te vei putea odihni; și astfel cu mâncarea și cu somnul, te cobori la cea mai simplă și mai elementară vieață animalică. N-ai vreme să scrii un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
meriți. Cé n-ai prea dat dovadé În ultima vreme. Mécar pe aceea: „Da, a fost copil și Lenin, da a fost și el școlar...” c-o știe toaté lumea. Am zis sé te scriu și pe tine acolo, sé scap odaté! Nici n-ar fi vrut sé mai stea la școalé. Nu auzea nimic din ceea ce spunea Nadejda Petrovna. Nu mai putea sé scrie, stétea și se gîndea. Timpul parcé ar fi Început sé treacé și mai greu. Parcé În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vezi afară? Acum stau perplex, adică scriu, și nu știu ce se întâmplă, adineauri am venit la ea, Nu se întâmplă nimic, te fură dorul tău de irealitate, Și iarăși te-a sedus lumina Vermeer, mai vino-ți în fire! Măcar până scapi de cele trei examene plicticoase care te-așteaptă, Auzi?! Și apoi nu uita, Aida! 6 februarie, Cine ar fi crezut, vorbește el în prezent, întrerupându-mă, că în seara aceea de februarie aveam să ne întâlnim cu adevărat pentru întâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
putut scrie?! disperare, deznădejde, dor nevindecat, absență din propria mea viață, dacă mă uit în urmă nu văd nimic, aștept cu nerăbdare să mă întorc la biserică și să pictez, aș pleca în clipa următoare, am deschis acest caiet ca să scap de gânduri, când de fapt nu fac decât să gândesc mereu, nu poți scăpa, ca și muștele vara deasupra unui hoit îmi sunt gândurile; și hoitul acela e undeva în sufletul meu, mă sufocă mirosul lui scârbos, ieși afară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Da Vinci de Dan Brown. În România, cartea este publicată de editura ALLFA în cadrul colecției Strada Ficțiunii, secțiunea Bestseller. „Sanctus e un tobogan, odată ce ai apucat să guști, nu te mai oprești. Alergi năuc între preoți misterioși și brazilieni exotici, scapi din mâinile mercenarilor și pici în mijlocul unei conspirații milenare, o conjurație care ascunde o taină, o taină care găzduiește răspunsul la cea mai importantă întrebare de la apariția omenirii până azi. Sanctus, de Simon Toyne, prima carte, premiera lui Toyne, ar
Sanctus, de Simon Toyne, comparată cu bestsellerul Codul lui Da Vinci de Dan Brown () [Corola-journal/Journalistic/68315_a_69640]
-
1913) îl atestă deja la Neculce ("să nu facă vreo belea țării și tîrgului"), considerîndu-l "unul dintre puținele turcisme care sînt răspîndite și peste munți". În același dicționar, definiția - "întîmplare neprevăzută care-ți pricinuiește neplăceri și de care cu greu scapi; prin extensie, ființă care-ți cășunează fel de fel de neplăceri" - e completată de o observație asupra verbelor cu care substantivul se construiește: beleaua cade, pică, dă peste cineva... Creangă folosește cuvîntul destul de des, în construcții și locuțiuni populare - a
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
de cenușă bat bat bat drum de drum alerg pe străzi fără oprire duc duc duc pas cu pas o crimă un ceas un aparat de iertare dacă dacă îmi sare ceva dintr-n mic buzunar și se sparge și scap? aș vrea să mă-mpiedic de tot ce-am pierdut condamnat la înnodat vieți distruse fire de praf hop hop hop grele-mi sunt pleoapele de tot ce-am crezut când fuga nu-ți mai ajunge fugi până cazi de
POEZIE by Dana Ranga () [Corola-journal/Imaginative/13685_a_15010]
-
decît romanul însuși. Pentru că spectacolul se ridică din haos, sub ochii tăi, și tot așa se naște și povestea. Care te prinde. Cînd, uneori, nu mai poți citi pentru că ți se pare prea mult și prea greu, închizi cartea și scapi. Pentru o vreme. La teatru, așa ceva nu există. Și de aceea, este copleșitor. Turnanta se învîrtește sub pașii celui ce povestește. Celui ce pare că aduce trecutul în prezent ca un fel de exorcizare. Ca pe o forare decisivă dacă
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
Monica Pillat Tu, Doamne Tu, Doamne, care te-ai lăsat Descris în cărți, pictat în fresce Cu chip de om - te smulgi din zid, Ieși din contur, scapi din cuvinte... Atunci de mine se apropie De pretutindeni fiara albă Și mă pândește la tot pasul, Dar când mă-ntorc înfricoșată, Tu Te prefaci că nu mă vezi, Ori poate nu e încă Ceasul. Iar când îmi vii în
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]