252 matches
-
5. Leaea proporției (Fiaura 6): - există 3 faze în evoluția variațiilor de proporții între statură/ lunaimea/ ățimea seamentelor: 4-6 ani, 6-15 ani, peste 15 ani, - fiecare seament are o evoluție proprie în raport cu statura, - sexul individului caracterizează dezvoltarea osoasă a centurii scapulare, a pelvisului. 6. Leaea pubertății : -înainte de instalarea pubertății creșterea staturală are loc pe seama membrelor inferioare predominând procesele de alunaire osoasă, -după pubertate procesele de creștere și dezvoltare se realizează pe seama trunchiului, prin înaroșarea scheletului și prin dezvoltarea masei musculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
adultă Factorii care influențează creșterea și dezvoltarea fizică 1. Factorul aenetic. Există însușiri cu caracter: -dominant și care nu se schimbă în cursul vieții unui individ: culoarea ochilor, părului, forma nasului, capului, pomeților; -ce se poate modifica moderat: dezvoltarea centurii scapulare, centurii pelvine; -ce se poate modifica intens: masa musculară, capacitatea funcțională aerobă. 2. Factorii endocrini. - Hormonul de creștere (STH): în funcție de cantitatea în care este secretat de hipofiză se descrie o creștere: normală, aiaantismul (hipersecreție STH) sau nanism hipofizar (hiposecreție STH
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
foarte aroasă pe buza superioară se inseră mușchiul trapez în timp ce pe buza inferioară mușchiul deltoid; - marginea externă concavă orientată spre articulația scapulo-humerală. fața posterioară 1. Unahiul superior al omoplatului 2. Fosă supraspinoasă 3. Spina omoplatului 4. Marainea superioară 5. Incizura scapulară 6. Procesul coracoidian 7. Acromion 8. Unahiul lateral 9. Fosa infraspinoasă (subspinoasă) 10. Marainea laterală 11. Marainea medială 12. Unahiul inferior al omoplatului Acromionul (acromion) este turtit în sens craniocaudal ceea ce face să prezinte: -ofață superioră, nereaulată aflată în raport
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
factor pentru realizarea conaruenței articulare și nici într-un caz nu limitează mișcările articulare. Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
procesul coracoid și ajunae la nivelul marelui trohanter humeral; - liaamentul humeral transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic dinaintea spre înapoi; - fascicule musculare mijlocii, acromiale, așezate vertical; - fascicule musculare posterioare, scapulare, cu direcție oblic dinapoi spre înainte. Inserția terminală este la nivelul humerusului sub inserția mușchiului mare pectoral. Mușchiul prezintă raporturi: - extern: este acoperit de piele; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui este adductor și rotator intern a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
multe deplasări prin pași adăugați, săriți , încrucișați, etc., forța explozivă a picioarelor trebuie să fie foarte bine dezvoltată * Pentru ca elementele tehnice de lovire a mingii să fie executate la parametri maximi este necesară întărirea musculaturii membrelor superioare și a centurii scapulare. * Practicarea tenisului de masă, solicită dezvoltarea complexă și combinată a calităților motrice necesare susținerii jocurilor. * Condiția fizică este în strânsă legătură cu pregătirea fizică care reprezintă un proces de perfecționare a calităților motrice ale jucătorilor de tenis de masă, prin intermediul
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
de vedere psihologic o mare importanță o au capacitatea de concentrare a atenției, luciditatea si intuiția anticipativă. * stare de sănătate perfectă, în special a analizatorului vizual ; * dezvoltare fizică armonioasă, cu forța flexorilor palmari în 60—70% față de greutate și cea scapulară între 75—80% din greutate; * capacitate anaerobă la 90% față de modelul biologic, stabilă în perioada competițională ; * excitabilitate neuromusculară foarte bună, cu pragul de excitație al nervului ulnar cu valori de 2,0 mA — 2,4 mA la dreapta 1,8
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
se întâlnește pretutindeni. Descriere. Femela are 0,5 - 1,1 mm lungime; tegumentul este neted, strălucitor, incolor sau galben-pal (35 b). Masculul are 0,5 - 0,7 mm lungime, de aceeași culoare cu femela (35 a). Ambele sexe prezintă sete scapulare interne, care ating circa 10 % din lungimea corpului. Hipopus de 0,25 - 0,35 mm, brun-roșcat, tegument cu cavități superficiale. Picioarele sunt scurte și groase. Larvele sunt asemănătoare cu adultul. Larva matură are 0,2 - 0,4 mm lungime și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt scurte și groase. Larvele sunt asemănătoare cu adultul. Larva matură are 0,2 - 0,4 mm lungime și de culoare albă-sidefie. Prezintă trei perechi de picioare de culoare galben-brunie. Setele supracostale au o dispoziție similară cu ale adultului; setele scapulare sunt de acceași lungime între ele, iar cele postnatale mai mici decât jumătate din lungimea idiosomei (fig. 35 d). Biologie. Este o specie care pretinde temperaturi moderate și umiditate pronunțată. Se dezvoltă în condiții optime la temperaturi de 20 - 250
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu mai puține repetări nu dăunează copiilor în perioada prepubertară. Se pare că timpul ideal de începere a unui antrenament viguros cu greutăți este în perioada de sfârșit de adolescență, după ce perioada de creștere rapidă și de lățire a centurii scapulare s-a încheiat. Copiii în vârstă de 6-12 ani sunt extrem de slabi în partea superioară a corpului, de aceea trebuie respectate următoarele: -greutățile pot stresa excesiv articulația genunchiului când ligamentele sunt slabe; -articulațiile umerilor și cotului se modifică rapid cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Pătimirii Domnului, exercițiul atât de pios „Via Crucis”, sunt franciscane. Cultul Prea Sfintei inimi a lui Isus (practicat în prima vineri din lună, de 9 ori), Vizita Sfintei Maria la Elisabeta, Rozariul în comun, rozariul franciscan, cu cele 7 bucurii, Scapularul Maicii Domnului, rozariul viu, devoțiunile antoniene, devoțiunea către Sf. Iosif, toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a fost înființată la 8 Noiembrie 1936 cu ocazia Sfintelor Misiuni predicate de P. Comisar Provincial. În parohie erau 2 frați terțiari profeși de la Maria-Radna. Părintele paroh Dr. Adolf Bonaventura Bachmeier împreună cu alte 3 persoane au primit în acea zi scapularul franciscan și au început anul de noviciat. În ziua de 8 Decembrie din același an 1936 au mai primit scapularul alte 5 persoane. În ziua de 29 Martie 1937 a mai primit haina o persoană iar la 12 Decembrie 1937
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
frați terțiari profeși de la Maria-Radna. Părintele paroh Dr. Adolf Bonaventura Bachmeier împreună cu alte 3 persoane au primit în acea zi scapularul franciscan și au început anul de noviciat. În ziua de 8 Decembrie din același an 1936 au mai primit scapularul alte 5 persoane. În ziua de 29 Martie 1937 a mai primit haina o persoană iar la 12 Decembrie 1937 au primit-o 2 persoane. Pe ziua de 4 Sept. 1938 comunitatea terțiarilor din Craiova este compusă din 10 profeși
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui Hristos, îi înrolează în acea armată atât de solid închegată a cărei izbândă e sigură, căci Hristos e în fruntea ei și precum El a biruit, tot așa vor birui și acei care se luptă în armata lui Hristos; - scapularul și cingătoarea sunt o chezășie a ocrotirii Sf. Francisc și un mijloc de a dobândi comoara sufletească a indulgențelor de care Ordinul al treilea franciscan e înzestrat mai mult decât orice altă asociație de pietate; - fuga de luxul exagerat și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și îndemnați și de superiorii mai mari la îndeplinirea datoriilor lor. Și într-adevăr, gândul P-lui Director n-a fost fără rost. În ziua hotărâtă pentru sfânta vizită, aproape toți terțiarii erau adunați dis de dimineață în biserică purtând scapularul Vizibil pe piept și fiind încinși peste haină cu cingătoarea franciscană. La orele 8, P-le Delegat a citit liturghia, a făcut predică și a dat terțiarilor sf. Împărtășanie. După liturghie P. Director a prezentat toți membrii fraternității P-lui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ajunsese chiar, mărturisește cu ironie scriitoarea, să se amorezeze de propriu-i suflet, pe care "mi-l închipuiam imaculat și scânteietor asemenea ostiei din sfântul chivot". Făcea parte dintr-o confrerie religioasă, "Îngerii pătimirii", având astfel dreptul să poarte un scapular și datoria să mediteze la cele șapte pătimiri ale Fecioarei... "În lumea mea, își amintește scriitoarea, carnea nu avea drept de viață". Mama Simonei, oripilată de "chestiunile fizice", nu o prevenise nici măcar cu privire la "surprizele ce mă așteptau în pragul pubertății
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ea că așa copiii vor avea glasul mai frumos, așa ca sunetul de clopoțel; glas frumos am avut noi aproape toți, dar numai al unuia a și strălucit! Părinții, țărani, catolici practicanți și terțiari franciscani din tinerețe (îmi amintesc de scapularul și cingulul ce le purtau pe corp), erau plini de credință și evlavie trăindu-și viața între muncă și rugăciune după pilda Sf. Francisc. Fiecare zi începea cu rugăciunea de dimineață rostită cu glas tare de tata în fața icoanei Sfintei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
că un procent foarte mare de pacienți nu prezintă semnele unui reumatism din punct de vedere clinic, paraclinic sau al examenelor de laborator. Sunt bolnavi care se plâng de dureri difuze, mai ales musculare, cel mai frecvent În zona centurii scapulare și zona toraco lombară, Însoțite de tulburări de somn și stări de oboseală, fără posibilitatea de confirmare obiectivă a simptomatologiei. Cel mai adesea ajung la secțiile de Balneofizio - terapie și recuperare medicală și uneori la secții de psihiatrie. În opoziție
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
2.6., 2..7) În cursul palpării, la bolnavii cu FM se mai constată două semne clinice, utile pentru diagnostic: hiperstezia cutanată și hiperemia reactivă (ce urmează chiar unei palpări blânde); ele sunt prezente cu maximum de intensitate În regiunea scapulară superioară, la 85% dintre bolnavi. Nodulii subcutanați, ce pot fi palpați la unii bolnavi, nu au nici o semnificație diagnostică, Întrucât ei pot fi găsiți și la subiecții normali (17). 2.2.5.2.1 Examene de laborator, În FM primară
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]