268 matches
-
potențial de recidivă atât în cursul sarcinii, cât mai ales în perioada de alăptare deasemenea, se va sfătui cuplul ca reproducerea să fie planificată după trecerea a 2 ani de la stabilizarea leziunilor. Bolile infecto-contagioase contractate în copilărie sau adolescență ca: scarlatina, difteria, virozele, nefropatiile, pot determina la fete leziuni organice, ce ulterior în cursul sarcinii vor constitui substratul unor sindroame vasculare renale. Parotidita epidemică poate pune problema sterilității. Depistarea unor infectații parazitare și tratamentul lor preconcepțional ca toxoplasmoza, leptospiroza, rickettsiozele, constituie
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
frați ai săi și o sorsunt sănătoși și nu prezint nici un fel de abateri de la dezvoltarea normală. Sarcina mamei s-a desfășurat normal, iar nașterea a avut loc fărcomplicații Din discuția cu mama rezultcla șapte luni s-a îmbolnăvit de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. Mama își amintește că, dupscarlatină, Andrei a început saibîntârzieri în dezvoltare, nu mai reacționa la sunetele de intensitate obișnuită, iar ulterior vorbirea sa s-a dezvoltat mai greu. Nu diferențiazde obicei, fonemele apropiate, consoanele sonore
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
z, j și ș etc. Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Etapele proiectului de intervenție 1. Diagnosticul diferențial -tulburări ușoare ale auzului fonematic. 2. Posibile cauze anamneza : la șapte luni s-a îmbolnăvit de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. 3. Alte manifestări asociate: Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Insuccesul la învățăturse concretizeazmai ales prin greșeli specifice comise la scriere dup dictare și într-o măsurmai micla citire
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Au debut brusc și evoluție de scurtă durată (1-7 zile) dar de mare intensitate dureroasă. Cauzele declanșării gastritei acute sunt: -factori externi sau interni, mecanici, termici, chimici și alergici; -factori endogeni (hepatită acută, gripă, febră tifoidă, enterocolite infecțioase, supurații bronho-pulmonare, scarlatină, varicelă, hipertiroidism, diabet zaharat, candidoză); - factori nutriționali (carențe proteice, vitaminice și minerale); -factori exogeni (acizi, baze, raze X, agenți mecanici); -intoxicații alimentare cu produse alterate sau contaminate cu microbi; - consum de alimente prea fierbinți sau prea reci (Înghețate); -masticație insuficientă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
digerabile și le transformă În produși sulfurici care emit un miros de ouă clocite. De asemenea, În timpul somnului, glandele salivare reduc producerea de salivă ceea ce permite Înmulțirea bacteriilor din cavitatea bucală. La copii, halena apare În timpul unor boli infecțioase (oreion, scarlatină, rujeolă), În stări febrile, constipații, gingivite, carii dentare și viermi intestinali. Tratamentele halenei În primul rând este necesar un tratament de fond care se adresează cauzelor ce declanșează respirația rău mirositoare (afecțiuni dentare și paradontale, respiratorii, digestive etc). În farmacii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
schimbarea bruscă a condițiilor de vreme, În special primăvara și toamna; -activitate fizică intensă la temperaturi Înalte sau la mari adâncimi; -stări patologice hepatobiliare, cerebrale, cardiovasculare (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană), pulmonare, infectocontagioase, hemofilie, leucemie, trombocitopenie, anemie pernicioasă, febră tifoidă, sinuzită, scarlatină; -dereglări ale vitezei de sedimentare a globulelor roșii; -carențe de vitamine, bioflavonoide și rutină; -intoxicații cu alcool, tutun, oxid de carbon, fosfor și plumb; -folosirea În exces a medicamentelor antialgice și a aspirinei care produce fragilitatea vasculară. Tratamentele fitoterapeutice Atât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rânduri la Pediatrie; - a fost vaccinat AP + DTP; - a fost bolnav de otită supurativă dreaptă fiind tratat corespunzător; - a fost internat, îmbolnăvindu-se de bronșită dată fiind sensibilitatea organismului de curenți de aer; - la vârsta de 2 ani a făcut scarlatină; - a fost și este în tratament contra anemiei; - la ultima cântărire avea 9 kg. IV. Problematica socială a copilului 1. copilul este abandonat; 2. copil este bolnav-distrofic; retardat psiho-motor; 3. copil este foarte sensibil la mediu; 4. copilul nu este
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
și în timpul liber, chiar și în celelalte caiete, nu numai în cele speciale de desen. Fiind de religie romano-catolică, la împlinirea vârstei de opt ani m-am pregătit pentru prima împărtășanie. În prima parte de pregătire am fost bolnav de scarlatină, am lipsit și de la școală dar am recuperat în a doua jumătate a perioadei de pregătire. Astfel în ziua sortită, în biserică, în fața Domnului am primit prima împărtășanie în urma primei spovedanii făcută unui preot. La terminarea slujbei s-au
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
orașului"756. În secțiunea dedicată serviciului sanitar al județului se menționa faptul că "starea sănătăței locuitorilor a fost în general satisfăcătoare"757. Cu toate acestea, au existat "câteva casuri de rugeolă (...) în comunele Malcociu, Hagi-ghiol, și Neculițel plasa Tulcea", precum și "scarlatină la Cerna, Isaccea și Măcin"758. Privitor la personalul din cadrul serviciului sanitar se preciza că acesta era "plătit din fondurile statului afară de trei vaccinatori și patru moașe de plăși plătite din casa județului"759. În cuprinsul acestui capitol al raportului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au fost găzduiți în Palatul Ministerului de Externe (pe Quai d’Orsay), iar Mihai la Legația română din Paris. A doua zi, Regina Maria merge să-l vadă pe Mihai și află că bona acestuia, St. John, se îmbolnăvise de scarlatină. După internarea ei în spital, Mihai este dat în grija doamnei Antonescu, soția lui Victor Antonescu, ministrul României la Paris, pe care Regina Maria o alinta „Madame Butterfly”. Copilul a trebuit să intre în carantină, la Paris, iar călătoria la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Maria. Venind și soții Millerand pentru a o conduce, „l-au putut vedea pe Mihai” care „a fost dulce cu ei”. Marți, 15 aprilie. De la Nisa, Regina Maria se interesa de sănătatea lui Mihai, temându-se să nu se declanșeze scarlatina. „Veștile despre Mihai sunt până acum bune”. Luni, 21 aprilie. La Nisa, Regina locuia împreună cu Ducky în Castelul Fabron, moștenit de la mama lor. Rudele erau îngrijorate că venirea lui Mihai ar putea transmite boala copiilor. Regina Maria le convinge că
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
scos un strigăt de spaimă: Titi, ce-i cu tine? Ce-ai pățit??? Ochii mei aveau cearcăne, iar pe frunte și pe obraji se puteau citi limpede urmele vizitatorilor nocturni. După ce mi-a scos pijamaua, mama a crezut că am scarlatină. Se uita la mine și nu înțelegea ce s-a întâmplat. Dar ce ai, Titi dragă, ce ți s-a întâmplat? Uitându-se pe cearșaful meu, a văzut urmele dihăniilor care mă torturaseră întreaga noapte. Cearșaful alb era plin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
general de sănătate a populației rurale, prin campanii periodice de colectare de informații din diferite regiuni, și erau dotate cu echipamentul medical necesar pentru a Împiedica răspândirea epidemiilor. Dispensarele mobile funcționau și drept centre de vaccinare Împotriva malariei și a scarlatinei, precum și drept centre de tratament al bolilor sociale, În special a afecțiunilor sifilitice, considerate cele mai grave probleme de sănătate din mediul rural, din cauza potențialelor efecte degenerative asupra reproducerii. În sfârșit, dispensarele mobile ofereau consiliere prenatală pentru femeile Însărcinate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
boln. Diaree epidemică 21 boln. Colici biliare 1 boln. Fractură deschisă os tibian 1 boln. Melancolie cu intenția de autospânzurare. 1 boln. Bronșită cronică 7 boln. Febră tifoidă 1 boln. Malarie 37 boln. Reumatism acut 12 boln. Nefrită 2 boln. Scarlatină 3 boln. Stomatită 15 boln. Epilepsie 2 boln. Simulanți 22 Alte tabele, provenind din aceleași surse și din epoci apropiate, sunt similare, tuberculoza și malaria deținând locul principal în patologia timpului; în cazul unor surse provenind din județele de sud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
A fost cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de concepția în conformitate cu care învățământul igienei nu poate fi despărțit de condițiile practice ale terenului. Înființarea circumscripției-model (Tomești) pentru studiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Au debut brusc și evoluție de scurtă durată (1-7 zile) dar de mare intensitate dureroasă. Cauzele declanșării gastritei acute sunt: -factori externi sau interni, mecanici, termici, chimici și alergici; -factori endogeni (hepatită acută, gripă, febră tifoidă, enterocolite infecțioase, supurații bronho-pulmonare, scarlatină, varicelă, hipertiroidism, diabet zaharat, candidoză); - factori nutriționali (carențe proteice, vitaminice și minerale); -factori exogeni (acizi, baze, raze X, agenți mecanici); -intoxicații alimentare cu produse alterate sau contaminate cu microbi; - consum de alimente prea fierbinți sau prea reci (Înghețate); -masticație insuficientă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
digerabile și le transformă În produși sulfurici care emit un miros de ouă clocite. De asemenea, În timpul somnului, glandele salivare reduc producerea de salivă ceea ce permite Înmulțirea bacteriilor din cavitatea bucală. La copii, halena apare În timpul unor boli infecțioase (oreion, scarlatină, rujeolă), În stări febrile, constipații, gingivite, carii dentare și viermi intestinali. Tratamentele halenei În primul rând este necesar un tratament de fond care se adresează cauzelor ce declanșează respirația rău mirositoare (afecțiuni dentare și paradontale, respiratorii, digestive etc). În farmacii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
schimbarea bruscă a condițiilor de vreme, În special primăvara și toamna; -activitate fizică intensă la temperaturi Înalte sau la mari adâncimi; -stări patologice hepatobiliare, cerebrale, cardiovasculare (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană), pulmonare, infectocontagioase, hemofilie, leucemie, trombocitopenie, anemie pernicioasă, febră tifoidă, sinuzită, scarlatină; -dereglări ale vitezei de sedimentare a globulelor roșii; -carențe de vitamine, bioflavonoide și rutină; -intoxicații cu alcool, tutun, oxid de carbon, fosfor și plumb; -folosirea În exces a medicamentelor antialgice și a aspirinei care produce fragilitatea vasculară. Tratamentele fitoterapeutice Atât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
trebuie să insistați să meargă la un doctor: encefalită acută, poliomielită acută, antrax, holeră, difterie, dizenterie (amoebică sau bacilară), intoxicație alimentară, lepră, leptospiroză, malarie, pojar, meningită, septicemie meningococică (fără meningită), oreion, ophtalmia neonatorum, febră paratifoidă, ciumă, turbare, febră recurentă, rubeolă, scarlatină, variolă, tetanos, tuberculoză, febră tifoidă, tifos, febră virală hemoragică, hepatită virală, tuse convulsivă și friguri galbene. Cum vă Îngrijiți Vă amintiți vechea zicală „Ca să-i vindeci pe alții, Întîi să te vindeci pe tine”? Organizarea unei practici Reiki reușite poate
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
În evidență după felul Încărcării. Deoarece la Încărcarea anterioară, corpul este Încărcat În toate părțile din față până la picioare, toate aceste diferite părți trebuie că suferă din această pricină. Aproape toate bolile pot lua naștere În acest caz, precum pojar, scarlatină, anghina difterică, pneumonie. Acestea se ivesc atunci mai mult În părțile anterioare ale trupului, ceea ce se dovedește lămurit, de exemplu, prin pecingine la bolile de copii. Dar, și așa numitele boli cronice se ivesc În cantitate mare ca o consecință
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
celor mai buni medici, pe care îi aduce inclusiv din străinătate. În urma acelei boli, Elisabeta și-a pierdut parțial auzul. Perechea regală nu avea copii. Unica lor fiică, Maria, născută în 1870, a murit la vârsta de patru ani de scarlatină. Felul în care s-au raportat regele Carol I și soția sa Elisabeta la problema moștenitorilor a rămas, până acum, necunoscut în istoriografie. De la moartea Mariei, cei doi nu au încetat să spere că vor mai avea copii. Însemnările din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Zurov, care a primit mai devreme Marele colan, 30 persoane. D. Ghica și Stătescu alături de mine, eu postesc, cerc până la ora 8. Elisabeta merge apoi la teatru, are însă din nou puternice dureri de gât. Witzleben aici, fiica ei are scarlatină. Scris lui papa până la 11½. Guturai. Duminică, 5/17 aprilie. Paștile catolice Vreme frumoasă, +14°R. Ora 10 prefectul Poliției. Ora 10½ plecat cu trăsura la Bărăție, serviciu solemn oficiat de episcop, apoi Te Deum pentru mine. Episcopul mă primește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ale erupțiilor infecțioase pot fi: Agresiunea directă (piodermite, furuncul, antrax) Diseminarea circulatorie a germenilor pe cale limfatică (petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de toxina agentului patogen care rămâne la poarta de intrare (scarlatină) Depunerea complexelor imune care conțin și agentul patogen la nivelul vaselor mici (vasculită infecțioasă din rujeolă, endocardită) Purpura trombocitopenică (hipersplenism, coagulare intravasculară, scăderea sintezei sau destrucția trombocitelor de către agentul patogen). Elementele descriptive ale unei erupții infecțioase se referă la: tipul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
generalizate sau localizate. După aspectul leziunilor predominante, erupțiile sunt de tip maculocongestive, veziculo-pustuloase sau hemoragic. Deși numărul “bolilor eruptive clasice ale copilăriei” este în scădere, interesul epidemiologic și didactic pentru studiul acestor boli se menține actual. Bolile eruptive clasice sunt: scarlatina, rujeola, rubeola, boala FilatovDukes, megaeritemul epidemic, exantemul subit. În acest capitol, în afara bolilor eruptive clasice sunt prezentate și infecția cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
boli se menține actual. Bolile eruptive clasice sunt: scarlatina, rujeola, rubeola, boala FilatovDukes, megaeritemul epidemic, exantemul subit. În acest capitol, în afara bolilor eruptive clasice sunt prezentate și infecția cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]