309 matches
-
cu Georgeta; a fost chiar prefect într-o scurtă guvernare, este proprietarul unui block-haus și patronează tripouri și cercuri de morfinomani. Stanica este și el un produs al societății capitaliste, încadrându-se în seria tipologică reprezentată de Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Gore Pirgu și Iancu Urmatecu, eroul romanului lui Ion Marin Sadoveanu. În zugrăvirea tipului, Călinescu folosește o diversitate stilistică care-l transformă în "o figura extraordinara", cum observă criticul Ovid S. Crohmalniceanu, care adaugă: "volubilitatea personajului are atâta intensitate vitală
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
se alăture și să reînființeze Harap-Alb, formație bine cunoscută în peisajul underground bucureștean, cu care își făcuse debutul solistul Cristi Minculescu în 1979. Cu Harap-Alb, Istudor repetă cel puțin câte 4-5 ore zilnic la Titan Club (T4). Apar piese precum „Scatiul” (care devine hit în epocă), „M-am ascuns în noapte” și „Om la toate”. Ultimele două sunt înregistrate în studioul muzical al Televiziunii Române. Ulterior, survin schimbări de componență: Doru Borobeică pleacă în armată și este înlocuit de Horațiu Rad, iar
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
fondul unei infrastructuri a industriei muzicale care începea susținerea unor genuri mult mai comerciale în detrimentul (hard) rock-ului, grupul nu reușește să lanseze vreun album. În 1999, folosind vocea lui Bogdan Blaga (emigrat în Los Angeles), Istudor înregistrează cu Harap-Alb „Scatiul”, hitul trupei de la începutul anilor ’80, compus de Gabi Nacu. Piesa va fi inclusă pe compilația "Cântece interzise/Cenzurat", lansată de "Jurnalul Național" în 5 noiembrie 2007. Ultima formulă Harap-Alb, verificată în câteva concerte, este următoarea: Sandu Costică (vocal), Cristian
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Acrocephalus palustris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), florinete ("Carduelis chloris"), sticlete ("Carduelis carduelis"), scatiu ("Carduelis spinus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
în două volume intitulate "Pillanatok színe", ce au apărut la Târgu Mureș, în 2002, și la Cluj, în 2005. În 1961 a tradus în maghiară mai multe cântece populare românești. A tradus de asemenea romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" ale lui Duiliu Zamfirescu (1858-1922), pe care le-a publicat în 1965. În traducerea sa au apărut, de asemenea, cele mai frumoase poezii ale poetului Ion Barbu (1895-1961) în 1971, precum și mai multe poezii ale lui Lucian Blaga în 1975
Béla Jánky () [Corola-website/Science/335381_a_336710]
-
rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), prundaș pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cuc ("Cuculus
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
otus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
oară sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1898 de către Editura Storck & Müller din București. "" este primul roman din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde patru volume: "Tănase Scatiu" (publicat în foileton în 1895-1896 și în volum în 1907), "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un mediu idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un mediu idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit încă din vremuri vechi de familia boierească
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
familia boierească Murguleț. Moșia fusese împărțită mai demult boierului Dinu Murguleț și surorii sale, coana Diamandula, și se învecina cu moșia Comănești - administrată de Sașa Comăneșteanu (fiica boierului revoluționar Costică Comăneșteanu) - și cu moșia Balta - administrată de fostul arendaș Tănase Scatiu, urmașul unui vătaf. Aflată pe patul de moarte, coana Diamandula îl cheamă acasă pe fiul ei, Matei Damian, ce plecase cu șapte ani în urmă pentru a urma studii de medicină în străinătate. Ea îl roagă cu limbă de moarte
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
din agricultură”. Sașa îl sfătuiește să preia personal administrarea moșiei, să cumpere mașini care să grăbească lucrările agricole și să se poarte bine cu țăranii pentru a dispune de forță de muncă. Spre deosebire de proprietarii de moșii de origine boierească, Tănase Scatiu este un fost arendaș îmbogățit prin jefuirea fără milă a foștilor proprietari și prin împrumutarea de bani cu camătă. Dornic să aibă mai mult pământ, el încearcă să-și extindă moșia ocupând abuziv ogoarele învecinate ale țăranilor, pe baza unor
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
care fuge în lume de supărare că cineva l-a otrăvit pe Corcoduș, câinele său ciobănesc. Matei își vinde bonurile de împroprietărire rămase de la tatăl său și îl ajută astfel pe boierul Dinu Murgiuleț să-și plătească datoria față de Tănase Scatiu. În ziua întoarcerii Sașei de la Paris, reprezentanții tribunalului Călărași descind pe moșia Balta pentru a judeca pricina fostului arendaș cu obștea satului; țăranii se revoltă în fața judecătorilor sosiți să împartă dreptatea, după ce prânziseră anterior în casa lui Scatiu, iar confruntarea
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
față de Tănase Scatiu. În ziua întoarcerii Sașei de la Paris, reprezentanții tribunalului Călărași descind pe moșia Balta pentru a judeca pricina fostului arendaș cu obștea satului; țăranii se revoltă în fața judecătorilor sosiți să împartă dreptatea, după ce prânziseră anterior în casa lui Scatiu, iar confruntarea capătă aspecte violente, fiind dezamorsată de intervenția pașnică a lui Matei Damian. Tănase solicită sprijinul autorităților, iar țăranii sunt schingiuiți în mod abuziv. Boierul Dinu Murguleț anunță public căsătoria lui Matei cu Sașa, recomandându-le amândurora să nu
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând că intenționează să scrie o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care să prezinte viața Tincuței cu Tănase Scatiu și pe un plan secundar relația ei cu Mihai Comăneșteanu, precum și o a doua continuare intitulată " Poetul" (sau "Un poet") în care personajul principal să fie Mihai Comăneșteanu, îndrumat în viață
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând că intenționează să scrie o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care să prezinte viața Tincuței cu Tănase Scatiu și pe un plan secundar relația ei cu Mihai Comăneșteanu, precum și o a doua continuare intitulată " Poetul" (sau "Un poet") în care personajul principal să fie Mihai Comăneșteanu, îndrumat în viață de învățăturile primite în copilărie de la baciul Micu.<ref
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de conviețuire tradiționaliste. Om educat, Matei Damian crede în moralitatea superioară a traiului la țară în comparație cu traiul la oraș, plin de numeroase ispite care alterează și-i înstrăinează pe oameni. În concepția sa, până și un arendaș mitocan ca Tănase Scatiu este mai util societății decât un funcționar neproductiv. "„Scatiu era incult și cam bădăran, dar era harnic, deștept la treabă, și, mai cu seamă, pentru el, avea o mare calitate, de a nu fi om de oraș. Ca toți tinerii
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
moralitatea superioară a traiului la țară în comparație cu traiul la oraș, plin de numeroase ispite care alterează și-i înstrăinează pe oameni. În concepția sa, până și un arendaș mitocan ca Tănase Scatiu este mai util societății decât un funcționar neproductiv. "„Scatiu era incult și cam bădăran, dar era harnic, deștept la treabă, și, mai cu seamă, pentru el, avea o mare calitate, de a nu fi om de oraș. Ca toți tinerii care au trăit mult în mijlocul lumii de studenți, de
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț și de coana Diamandula, iubitori ai pământului și ai țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Personajele din "Viața la țară" întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
mult profit. Personajele din "Viața la țară" întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, Matei Damian și Sașa Comăneșteanu reprezintă boierii educați într-o cultură occidentală, care înțeleg necesitatea reformelor rurale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Scriitorul credea în destinul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc: iubirea față de țară, omenia, cinstea și setea de
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]