132 matches
-
Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
chiar res‑ ponsabilă din partea lui... Era candidat la președinție. Și a utilizat tema aceasta ca pe un element în lupta politică. Și el n-a fost niciodată un om care să se rețină de la a trage adversarilor, așa, câte o scatoalcă, fărĂ a furniza probe ; acuza lui a făcut o impresie foarte puternică. De ce a zis BĂsescu asta ? Pentru că regimul NĂstase, în 2004, era destul de agreat în Occident. A fost o perfor‑ manță că am reușit să scăpĂm de NĂstase. Era
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
am întâlnit cu Mirel, fostul meu coleg, unul despre care se spunea că nu știe nici câte roți are vaporul. Stătea în ultima bancă, lângă profu’ de mate, care din când în când îi mai altoia câte una, câte o scatoalcă pe ceafă. Stătea în ultima bancă și era nasol, pentru că, dacă, de exemplu, cel care ieșea la tablă nu știa ceva, profu’ se înfuria și din comoditate nu mai parcurgea cei 10-11 metri până în locul în care se afla vinovatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lui Manolescu, pentru că doar se aflau între filologi, ce mama mă-sii! Nu e o crimă să râzi, dar ăștia nu râdeau, ci se scremeau să râdă. Unul în fața mea mai avea puțin și răsturna banca. Îi ardea câte o scatoalcă colegului și mai să se scape în pantaloni. Nu cred că mai poți să râzi la enormitățile pe care le debitau poeții în anii ’50. Mai sincer ar fi să te pufnească plânsul. Prostia de cele mai multe ori întristează. Râsul ălora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
auzeai primăvara, când seara se lăsa mai târziu: „Acu’ fiecare zi e mai lungă c-un pinten de cocoș“, ori toamna: „Fiecare zi e-acu’ mai scurtă c-un pinten de cocoș“. În orice limbă, imaginația locuțiunilor verbale oscilează între scatoalcă și mângâierea de catifea a cuvintelor. Un cunoscut, originar din sudul Germaniei, mi-a istorisit o poveste din vremea copilăriei sale, din Germania de după război. Pocnitorile înșirate pe lungi fitiluri de aprindere, pe care în noaptea de Revelion le folosesc
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
capului micilor popoare ce năzuiesc neatârnarea, socotind că aiestea au "prea multe pretenții"! se oțărăște Ștefan. Vae soli! îi deplânge Țamblac. Vae Ioane! Vae!... Așa, mărunței cum ne vezi, când ne-a venit la socoteală, le-am tras câte o scatoalcă, să ne țină minte... Aiasta ne-a hărăzit soarta aici, la Porțile Europei, înconjurați de împărății vrăjmașe ce se bat în capete, ca munții din poveste -, și noi, la mijloc, tot cu sabia, apărându-ne... oftează Duma. ...Au închinându-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vântul fluierând a tîrziu a pagubă și pustiu prin lume *** dar acolo într-o ladă mâncată de vreme și cari trăgând în sită 40 de bobi ca să-și afle ursitul la drum de seară cea-care-are-chipul-tuturor-și-al-nimănui așteaptă să-ți tragă o scatoalcă în loc de "bine-ai venit" dragule corbul dostoievski de când Doamne ai adormit printre betoane stropite de fiere și pubele și câini încuiați în brumă printre aurolaci fără chip și fetițe de consum străvezii ca apa prăvălite de ecstasy pe trotuare de când
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]