34,219 matches
-
cizelase între timp .Jonathan,pierdu în zona decolteului fetei ,uită să îi înmâneze acesteia buchetul de flori.Un cot venit din partea tatălui îl trezi, scăpând din mână florile,spre amuzamentul tuturor.Invitatii se așezară la masa rotundă,contele tragandu-i scaunul fetei și al mătușii ,aruncandu-i o privire fiului său care uitase să facă acest lucru și se așeza la masa primul. Acum musafirii așteptau să fie serviți, iar Elisabeth deschise subiectul, întrebându-l pe Richard cum mai este în
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
Numai că în loc de aplauze,îi erau aruncate priviri de neincredere deoarece știau cât de bine putea manipula mătușa artă șantajului,făcând-o pe fata se se simtă vinovată pentru că nu îi arăta recunostinta.Dupa această scenă,Karon se așeza pe scaun gânditoare,uitând de bucată de plăcintă care se răcise, oricum,de mult.-Nu mai mănânci? O întreba doica pe Karon vrând să-i facă toate poftele pentru a uita de acel incident.-Mi-a pierit pofta de mancare.Oricum ,atunci când mă
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
Făgețeanu se afla internat de o săptămână pentru un asemenea tratament, el fiind adus într-o stare în care repira foarte greu. Așadar, din seara zilei de marți, 27 septembrie anul 2011, am mai câștigat un rugător în ceruri, lângă Scaunul Preasfintei Treimi. Fiindcă Părintele Adrian Făgețeanu, viețuitor la Schitul Locurele și Mănăstirea Lainici, din Defileul Jiului, a trecut la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care l-a ascultat, urmat și slujit întreaga lui viață, cu toată dragostea, devotamentul
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_adrian_fageteanu_.html [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
și de-acum visăm la fel ca cei maturi - să nu le zicem copți ca să nu dăm naștere la interpretări malițioase! - un loc de muncă (foarte) bine remunerat, nivel de trai cum nici nu au visat părinții noștri și un scaun cât mai înalt în ierarhia socială. Generozitatea, iubirea, mila, milostenia, faptele bune, întrajutorarea au intrat de acum la rubrica amănunte nesemnificative la fel ca promisiunea orbului: întâi să văd și mai discutăm noi pe urmă! Dar partea nevăzută a icebergului
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_cealalta_parte_a_baricadei_ion_untaru_1389236212.html [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
înalt în ierarhia socială. Generozitatea, iubirea, mila, milostenia, faptele bune, întrajutorarea au intrat de acum la rubrica amănunte nesemnificative la fel ca promisiunea orbului: întâi să văd și mai discutăm noi pe urmă! Dar partea nevăzută a icebergului este că scaunul acela înalt îl râvnesc deopotrivă (aproape) toți cei din jur, de la locul de muncă vreau să spun, și după câțiva ani buni de ucenicie, constați că ai patinat fără să-ți dai seama și te afli tot la punctul de
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_cealalta_parte_a_baricadei_ion_untaru_1389236212.html [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
postul de poliție rutieră și cei doi bătrâni au coborât mulțumind cu adnci plecăciuni. Șoferul care îi privea din urmă cât de sprinteni merg, s-a șters la ochi fiindcă în câteva fracțiuni de secundă dispăruseră. Când se uită, pe scaunul pe care stătuse sfântul Petru, vede un portmoneu. Șefule, moș Tăgârță și-a uitat portmoneul în mașină. Ce spui!... Ia dă-l să vedem cine era și ce bani o fi având în el. Poftiți. După cum e de măricel, cred
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
semnul de pe mall pe care scria ”Hungarian Heritage” și mi-a spus: Asta e o provocare .... e o provocare.” Ceilalți doi dansatori mai curajoși s-au luat și de o doamnă de 70 de ani care se odihnea pe un scaun, lângă noi. Dansatoarea i-a băgat degetul în fața femeii, explicându-i și admonestând-o în limba maghiară. Femeia a ridicat brațele în sus în semn de apărare, și atunci am observat ce avea legat în jurul încheieturii brațului. Culorile României, o
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
DE MARIUS CHELARU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Eu conviețuiesc cu poezia. Cu vinul roșu Cu Prietena. Pentru mine nu sunt interzise” Kalosh Çeliku, Conviețuiesc „Patul meu este parcul. Un scaun Strada. Și , de ce nu, o livadă Două-trei brațe de ciulini sub cap Iarna când viscolește. Zăpada îmi ține de cald Nu-ți fie frică! Am cu mine poezia Noaptea să-mi învelesc picioarele și capul. Dormi liniștită. În patul meu
CÂND CONVIEŢUIEŞTI CU POEZIA, CU VINUL ROŞU ŞI PRIETENA DE MARIUS CHELARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1421245846.html [Corola-blog/BlogPost/382054_a_383383]
-
locului. Suntem invitați într-o groapă deasupra căreia sunt puse niște crengi, cartoane, table ruginite și bucăți de placaj, iar în interior câteva scânduri sub forma unei mese, a unor lavițe, sau poate chiar paturi. Deocamdată folosesc drept masă și scaune. Baciul rage ceva neinteligibil către sclavi și îi activează tot cu istorica bâtă, deoarece sclavii, ca orice sclav, dau semne de revoltă, mormăie și bineînțeles dau cu basca de pământ. Pe suprafața scândurii ce imită masa, baciul așterne cu gesturi
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
Normalu, partidul oamenilor normali s-a sfiit să îi trimită domnului Normalu o floare, măcar, pentru textele și cărțile sale. Pe o lume normală, și uitarea, chiar și atât de grabnică, este normală. Apoi, și oamenii normali se schimbă din scaune. Noile scaune nu au memorie. De aceea, atât de multe se grăbesc să își scrie numele pe ziduri, și nu, ca pildă de normalitate, în sufletele oamenilor normali. Este normal. Domnul Normalu', cum este și normal, a fost elogiat de
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA DOMNULUI NORMALU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marirea_si_decaderea_domnului_normalu_.html [Corola-blog/BlogPost/361781_a_363110]
-
oamenilor normali s-a sfiit să îi trimită domnului Normalu o floare, măcar, pentru textele și cărțile sale. Pe o lume normală, și uitarea, chiar și atât de grabnică, este normală. Apoi, și oamenii normali se schimbă din scaune. Noile scaune nu au memorie. De aceea, atât de multe se grăbesc să își scrie numele pe ziduri, și nu, ca pildă de normalitate, în sufletele oamenilor normali. Este normal. Domnul Normalu', cum este și normal, a fost elogiat de mulți. Tot
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA DOMNULUI NORMALU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marirea_si_decaderea_domnului_normalu_.html [Corola-blog/BlogPost/361781_a_363110]
-
la revedere de la Elena. -A, să nu uit, dacă vrei poți să-ți iei un ajutor, tu îl plătești. Ajunsă acasă, după ce și-a luat copiii de la verișoara, unde îi mai lăsa, când avea treabă, Olga s-a așezat pe scaun în bucătărie, se gândea la noua ei slujbă, va trebui să ia pe cineva să o ajute, s-a tot gândit cum să procedeze, volumul de muncă era mare, banii erau frumoși, peste 4000 de lei. Avea nevoie de un
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
noi, plăcute ca arhitectură, cu garduri noi, înconjurate de grădini vaste cu mulți pomi fructiferi. Am sosit la casa miresei, o casă impozantă, înconjurată de o grădină mare, cu un cort imens în curte, unde erau puse multe mese și scaune, iar pe niște suporturi erau două butoaie uriașe, unul cu vin și celălalt cu țuică. Era și un cuptor mare, lângă care erau stivuite vreo 200 de pâini rumene. În bucătăria casei erau adunate o mulțime de femei care trebăluiau
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
reveni după-amiază, când căldura era mai suportabilă. Garsoniera avea în hol aer condiționat, de unde se împrăștia o climă răcoroasă și reconfortantă. Tot pe holul care era ca o anticameră destul de mărișoară, erau amplasate: dresingul pentru haine, o măsuță cu două scaune capitonate, oglinda încadrată într-o ramă sculptată din lemn de mahon de mărimea unui om, minifrigiderul plin cu răcoritoare, bere și dulciuri ambalate în cutii colorate și raftul pentru încălțăminte. Televizorul era montat pe un suport prins pe perete în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
orchestrei, dar cu vizibilitate bună asupra a ceea ce se întâmplă în restaurant. Aceea era masa lui, la care nu era servit nici un client, nici atunci când lipsea din localitate. Când le-a zărit întrând pe ușa salonului, s-a ridicat de pe scaun și le-a ieșit în întâmpinare, sărutându-i mâna Gloriei, întârziind voit să i-o elibereze imediat. - Bine ați venit în „umila” mea unitate, doamnă Gloria și domnișoară Dalia, spuse el ațintindu-și privirea surprinsă asupra unei frumuseți de fată
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
Masa era aranjată cu deosebită eleganță. Lumânări gata să fie aprinse, o vază plină cu trandafiri albi, proaspeți, care își împrăștiau mirosul lor deosebit, șervete din pânză de damasc de un alb desăvârșit, aranjate sub formă de spirală în dreptul fiecărui scaun. Șeful de sală într-o ținută impecabilă, cu papion și vestă grena, cămașă albă și pantalon negru, cu vipușcă lată la culoarea vestei, aștepta lângă masă cu ancărul pe mână. Ștefan, ajuns primul la masă, trase de scaun și o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
în dreptul fiecărui scaun. Șeful de sală într-o ținută impecabilă, cu papion și vestă grena, cămașă albă și pantalon negru, cu vipușcă lată la culoarea vestei, aștepta lângă masă cu ancărul pe mână. Ștefan, ajuns primul la masă, trase de scaun și o invită pe doamna Trifan să ia loc, iar șeful de sală făcu același lucru cu cel al tinerei. Instalându-și invitatele emoționate de atâta atenție, ce fusese remarcată și de turiștii ce serveau masa în local, Ștefan s-
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
o femeie de patruzeci și cinci de ani, ca atitudine. Era foarte atent la eleganța gesturilor sale față de partenera din această seară. - Vă mulțumesc, domnule Dunca, pentru invitație, îi șopti emoționată Gloria la ureche. Simțeam că dacă mai stau pe scaun și nu intru pe ring când aud saxofonul ca pe o chemare, nu mai sunt eu cea căreia îi place atât de mult dansul, mai ales ritmurile lente și pasionale ca acesta. Sunt înnebunită după muzica de saxofon și, când
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
frământările, regretele (Boris Marian), • Absurdul prelungit devine obișnuință... • Fiecare om are prețul lui. La cei mai mulți se dă și rest. Atacul la persoană poate fi contondent, dar nu contează cât un argument. • Nimeni nu-i interesat să-și taie craca de sub scaun. • Dacă ascundem faptele, lucru frecvent în istorie, avem o enigmă?? (Mihai Batog-Bujenită). • Norocoșii sunt mereu amenințați de ghinion. • Idei hipnotice... • Proști suntem cu toții, dar unii sunt mai bine informați. • Un socialist este un comunist care s-a mutat de la bloc
ZICERI (109/110) REGELE FRANŢEI & CEL CARE UITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1415108951.html [Corola-blog/BlogPost/349761_a_351090]
-
în nas cu Bimbi-am dat, Care mi s-a prezentat Cu-un salut de prinț galant. - Poftiți, bine ați venit! Bimbi este fericit... Că-i faceți mare onoare. Alegeți-vă o tunsoare Din pliantele expuse... Și mânuța îmi întinse; Înspre scaun m-a condus, Și o pernuță mi-a pus, Lundu-mi o scamă, atent, Că eram noul lui clieant. - Mulțumesc, meștere dargă, Ai grijă puțin... la barbă... - Fără teamă! Fain model!... Jur! După ras va fi la fel. - Am încredere și
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_mizil_la_bimbiric_marin_voican_ghioroiu_1391197736.html [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
plecare, îmbrăcată într-o pijama peste care era încheiat cu grijă un capot curat, fără mâneci, se urcă în el o bătrână. Înaintă suflând cu greu pe culoar și ajutată de cineva își alese un loc. Rezemându-și bastonul de scaun, zâmbi a scuză către cei din jur: „ce să fac, dacă așa m-a luat salvarea de acasă?”. Însă nimeni nu se grăbi să intre în vorbă. Doar șoferul, pornind mașina, o întrebă până unde merge. „ La Luncavița maică și
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443807239.html [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
buton și din difuzoarele mașinii începu să se reverse muzica. Romanțe despre o tinerețe pierdută. Apoi, apăsă cu nădejde pedala accelerației și microbuzul prinse viteză. Șoseaua își încolăcea și-și descolăcea spinarea udă și gri peste dealuri și văi. De pe scaunele din fața Soranei, un bunic cu nepotul său de doi, trei ani, continuau încă de când porniseră la drum, să-și tot povestească ceva unul altuia. Bătrâna zâmbi și intră în vorbă cu ei. Uneori se mai auzea sunetul vreunui mobil, dar
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443807239.html [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
verdeață ce cotropise anotimpul, văile, colinele. Nici nu mai băgase de seamă cum treptat, aproape toți călătorii coborâseră. Ajunseseră la bac și cei rămași se grăbeau să își ia bagajul așezat în spatele mașinii. Doar bătrâna încă nu se clintea de pe scaun, privind tot înainte. „Da’ ce-i cu mata aici, unde trebuia să cobori? - se făcu auzit glasul șoferului. Asta-i ultima stație, de ce n-ai coborât, de ce n-ai spus nimic? ... Ei lasă, lasă, am să te duc eu înapoi
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443807239.html [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
de Judo București, cu sprijinul Federației Române de Judo, Ioana Babiuc, arbitră internațională de judo, desemnată cea mai bună din Europa doi ani consecutiv (2011, 2012), a fost laureată cu titlul de cel mai bun arbitru. Deși râvnit ca un scaun vlădicesc, un astfel de titlu nu poate isca niciun criteriu de concurență în România, poate doar rivalitate, câtă vreme Europa o laurează pe Ioana Babiuc. S-ar putea spune în legătură cu această arbitră că se detașează între confrați prin maniera de
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_babiuc_cuvantul_arbitr_aurel_v_zgheran_1387908221.html [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
unul l a lovit cu pum¬nul în piept și el s a dezechilibrat și a căzut. S a lovit cu capul de partea de jos a șemineului și a pierdut conștiința. Când s a trezit era legat de un scaun și unul îi turna cu o sticlă apă pe cap. Năucit de durere le a spus: - Nu mi pasă dacă mor, dar pe ea să o lăsați în pace! Nu are nicio vină. Banii pe tablouri nu îi mai avem
ILUZII DE FEMEIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_katz_1456006897.html [Corola-blog/BlogPost/364784_a_366113]