2,879 matches
-
lucrează” și îl propune în Falstaff - va fi epicentrul operelor lui Puccini începând cu Manon<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 504. footnote>. G. Verdi a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune, naturalețe. Un moment de virtuozitate vocală lirică încă neatins rămâne fuga finală la 10 voci cu care Verdi încheie Falstaff. Cât privește melodicitatea din Manon, ea se apropie
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de atunci cântările cu Ada s-au înmulțit, ajungând să se transforme în adevărate spectacole de teatru muzical. Atât Ada, cât și Bobo compun muzică pentru diverse spectacole de teatru, dar cea mai mare satisfacție le-o oferă propriile evoluții scenice în concerte și spectalole de teatru. De la 18.30, atât sâmbătă, cât și duminică, TVR Timișoara ne ofera cântece de tezaur folcloric, interpretate La zile de sărbătoare! Dinu Iancu Sălăjanu și Adrian Stâncă sunt invitați speciali în spectacolul Ansamblului Banatul
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
ușor și fără nici un fel de efort, de la începutul și până la sfârșitul cărții), un limbaj lipsit de ,,floricele lingvistice’’ sau de expresii ce ar putea îngreuna textul, folosind, în plus, un sistem de gândire contorsionat, sau detalii de decor, indicații scenice extrem de precise și clare, pasaje lirice cu iz romantic, punctate de ironii fin strecurate la tot pasul (de ex. câinele vagabond pe care Lucian îl găsește întâmplător pe stradă se va numi Marx). Scriitura are tușe rapide, ai avea chiar
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Omul care vine din Est este o lungă poveste de dragoste scrisă cu multă sensibilitate pe un fond istoric trăit de foarte mulți dintre noi, în care dramatismul întâmplărilor se împletește cu tehnica actoricească și de film, însoțite de indicații scenice bine venite, susținute de forța și puterea exprimării prin cuvânt (de care Dan Ghițescu nu se teme) și crez.’’ - Muguraș Maria Petrescu, Dan Ghițescu, revista Noua ProVincia Corvina, Anul XVI - nr. 64/2012, p. 84. Chiar dacă din 1969 până în 1989
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
ci în forța răspunsurilor lui Eminescu. Care sunt, așa cum am precizat la început, riguros documentare, căci au fost extrase din publicistica marelui poet. Sensul demersului de față este, cu alte cuvinte, acela de a restitui conștiinței publice, într-o sinteză scenică, anvergura și adâncimea gândirii eminesciene, atât de ocultată, deformată sau demonizată prin stereotipuri și clișee ideologice, în funcție de interesele politice ale momentului. „Omul deplin al culturii române”- așa cum l-a definit Constantin Noica - a avut, contrar verdictelor care l-au exilat
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
d’amour din ciclul vocal La bonne chanson de Charles Gounod, interpretat în limba franceză, Core’ngrato de Carrillo, Ti voglio tanto bene de Ernesto de Curtis, canțoneta Passione de Ernesto Tagliaferri și altele. O interpretare academică cu o ținută scenică impecabilă au fost prezente și în celelalte piese interpretate de Dumitru Caulea. Cu toate că articulația mai lasă de dorit, s-a simțit din plin pregătirea academică a solistului și în piesele destul de complicate ale compozitorului Serghei Rahmaninow. În romanțele Не пой
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
fotolii al teatrului-cinema “Regal”. Sala, în ciuda titulaturii, nu era adecvată reprezentațiilor teatrale: nu dispunea nici de culise, nici de cabine, nici de spații pentru decoruri, iar distanța dintre rampă și întîiul șir de spectatori era atît de mică încît iluzia scenică se putea lesne transforma în deziluzie. Dar ce contau toate astea pentru un copil de șase ani? Mai fusesem la teatru, de vreo două ori, la Iași, înaintea mutării la Piatra. Țineam minte apariția pe scenă a unui car cu
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
mulțime de vocale! Câteva marcate, eufonice. Pe scenă nu se auzeau însă prea multe. Un țâsâit și hârșâit de consonante, o cascadă întreagă, care nu mai voia să se sfârșească”. În continuare, cronicarul dramatic stăruie asupra muzicii care însoțea actul scenic. Și aici e de părere că muzica nu a fost bine aleasă, căci i s-a părut plină de disonanțe, ceva cu care el nu era obișnuit: Pim-bim, pim-bim, pim-bim și fals, fals!” Cam toată cronica e scrisă în acest
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
comune în matematică și în muzică, concepte revelate cu magistrală pertinență științifică, cu impresionantă intuiție, în lucrarea Cartea modurilor. Anatol Vieru a compus mult, în genuri dintre cele mai diferite, lucrări de dimensiuni diferite, de la lucrările miniaturale la marile lucrări scenice, vocal instrumentale, simfonice sau opere. A lucrat continuu, nu s-a menajat în ce privește munca asupra partiturii. Inclusiv în anii din urmă, grație eforturilor celor apropiați, au putut fi audiate prime audiții dintre partiturile rămase în sertar. Este adevărat, cu Jupiter
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
la care este condus ajunge să f ie văzut că încă un vocabular, încă un mod de a descrie lucrurile. Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a omului, încă o părticică de aranjament scenic cultural". Bibliografie Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei?, traducere de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994. Huzum, Eugen (coord.), Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013. Rorty, Richard, Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (Contingenta, ironie și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
declarat, obiect de oprobriu. Cine nu încheie la noi orice referire la viitor cu prezicerea că "o să fie bine"? Cine își permite să deranjeze pe altcineva în timpul sacrosant consacrat jurnalului de știri televizate? Cîți dintre foștii mari iubitori ai artei scenice au rămas fideli pasiunilor de altădată (chiar cînd ajung să dispună de mijloace materiale prin care să și le poată satisface) în condiții în care nu sînt împărtășite și de alții? Moda televizorului cu toptanul a înlocuit obișnuința lecturilor, lectura
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
Elena Zottoviceanu Problema, cu o operă de a cărei sursă literară nu poți face abstracție, este că obligă (sau ar trebui să oblige) la o viziune scenică care să țină seamă de punctul de pornire. Și totuși, regizorii de mult lasă frâu liber unei inventivități nu totdeauna justificate logic, estetic sau muzical. De aceea zvonistica ce a precedat premiera operei Nunta lui Figaro într-o versiune mai
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a-i da o individualitate vocală proprie. Despre Conte, Beaumarchais spunea că trebuie jucat ,foarte nobil, dar cu grație și libertate" și este întrucâtva și optica regizorului. Dar traducerea în fapt vocal și scenic a lui Florin Simionca este departe de acest model. Prezențe plăcute, cu glasuri calitative au fost Vikena Kamenica (Albania) în Cherubino, savuroasa Marcellină a Andreanei Nikolova (Bulgaria), Gergely Nemeti din Timișoara (Don Basilio)și Iurie Maimescu din Moldova (Bartolo). De
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
Recenta premieră de la Teatrul Odeon, Hamletmachine, ne-a pus în fața unei piese care vrea să ne înece în oroare, montarea bucureșteană fiind salvată de regizorul Dragoș Golgoțiu, care înnobilează un text fără noblețe și mai ales este salvată prin imaginea scenică creată de coregraful Răzvan Mazilu, realizată în strânsă conlucrare cu costumele Doinei Levintza, cei doi creind o a doua piesă mută, pe deasupra și în paralel cu piesa propriu-zisă. Spre deosebire de Mario Vargas Llosa, care consideră că "Trebuie o rază de lumină
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
fire nevăzute, avansează pe loc, fiecare cu propria sa mișcare, perfect integrată într-un volum amplu de grup, care-i incorporeză pe toți. Ulterior, aproape fiecare personaj va fi protagonistul unor grupuri mai restrânse, la fel de expresiv gândite ca plastică vie, scenică. Desigur, cronicarii de teatru vor aprecia modul de zicere al textului, dar privind piesa de pe versantul mișcării, un alt lucru impresionant este modul la fel de adecuat în care au răspuns solicitărilor coregrafului, toți actorii, să-i numim numai pe Marius Stănescu
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
îmbine derizoriul cu prețiozitatea și în care linia șarjată joacă un rol important. Plastica mișcării sale a fost excelent împletită cu prețiozitatea costumelor Doinei Levintza, moderne ca factură, dar cu ingenioase trimiteri la linia costumelor de epocă, iar întreaga compoziție scenică a avut ca suport decorul simplu dar sugestiv realizat de Andrei Both, în principal un perete, din fantele căruia personajele ieșeau și intrau ca din niște nișe de mormânt. Montarea piesei Hamletmachine de la Teatrul Odeon se constituie astfel într-un
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
septembrie, când se vor juca în reluare spectacolele „Dănilă Prepeleac“ și „Gulliver în Țara Păpușilor“. Inaugurarea oficială a stagiunii 2003-2004 va avea loc în 5 octombrie, când se vor scoate la rampă, probabil, două premiere: în sala de spectacole, varianta scenică a piesei „Lie“ de Ella Conovici și Alexandru Bărăcilă, în adaptarea și regia lui Horia Ionescu, iar în Parcul Central, spectacolul „Amaretto“ (Lichior de migdale) în montarea regizoarei Magda Bordeianu. Până la sfârșitul anului, mai sunt prevăzute premierele: „În derivă“, adaptare
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
a piesei „Lie“ de Ella Conovici și Alexandru Bărăcilă, în adaptarea și regia lui Horia Ionescu, iar în Parcul Central, spectacolul „Amaretto“ (Lichior de migdale) în montarea regizoarei Magda Bordeianu. Până la sfârșitul anului, mai sunt prevăzute premierele: „În derivă“, adaptare scenică de Alina Hiristea după S. Mrozek, „Peripețiile lui Nică“, adaptare scenică de Ion Jurcă Rovina, după Ion Creangă și un spectacol de Crăciun realizat de Alina Hiristea. Centenarul nașterii lui Orwell va fi marcat de punerea în scenă a textului
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
și regia lui Horia Ionescu, iar în Parcul Central, spectacolul „Amaretto“ (Lichior de migdale) în montarea regizoarei Magda Bordeianu. Până la sfârșitul anului, mai sunt prevăzute premierele: „În derivă“, adaptare scenică de Alina Hiristea după S. Mrozek, „Peripețiile lui Nică“, adaptare scenică de Ion Jurcă Rovina, după Ion Creangă și un spectacol de Crăciun realizat de Alina Hiristea. Centenarul nașterii lui Orwell va fi marcat de punerea în scenă a textului „Ferma de animale“. Pe parcursul noului sezon vor demara lucrările de refacere
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
la Cercul Militar, Agenția de Manechine și Fotomodele „Top Models“ din Timișoara deschide o nouă serie de cursuri de profil, care să constituie o „școală a vieții“, după cum afirmă coordonatoarea activității, manechinul Anda Balotă. Astfel, pe lângă cunoștințele de cosmetică, regie scenică, istoria parfumurilor, design, foto și coafură, cursanții vor deprinde și noțiuni de artă comportamentală, bune maniere, dans de societate, autoapărare, limbă italiană și engleză, în modelling. Participanții vor beneficia în mod gratuit de ședințe foto și video, în urma cărora vor
Agenda2003-36-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281424_a_282753]
-
C.C.F. , va cânta două sextete din creația compozitorului J. Brahms. Solistul primului concert simfonic al noii stagiuni va fi violonistul Alexandru Tomescu, laureat al mai multor concursuri internaționale, care va interpreta Simfonia spaniolă de Ed. Lalo. Programul mai cuprinde cantata scenică „Carmina Burana“ de C. Orff. Sub conducerea dirijorului Emil Simon din Cluj se va continua ciclul „Beethoven“. Compozitorului și dirijorului Stelian Olaru, originar din Timișoara, i se va dedica un concert coral ŕ capella. În dublă ipostază, de compozitor și
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]
-
traduse pentru a fi montate pe scenele lumii, precizează secretarul literar Codruța Popov. S. P. Spectacol de comedie l Realizat cu actori din 7 trupe teatrale După premiera ce a avut loc cu o lună în urmă la Arad, varianta scenică a cunoscutei comedii clasice „Gâlcevele din Chioggia“ de Carlo Goldoni, spectacol realizat de Teatrul B din Arad, va fi prezentată sâmbătă, 20 septembrie, cu începere de la ora 20 și în Curtea Franciscană din Timișoara, la invitația Teatrului „Csiky Gergely“. Direcția
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]
-
Michael de Ghelderode, pus în scenă de Enikő Bencző și Stephan Andreas Darida. În decorurile realizate de scenografa Krisztina Nagy, vor evolua actorii Rareș Hontzu și Ciprian Lungu. Ziua următoare, pentru cei mici se va juca, tot în reluare, varianta scenică a celebrei povești „Pinocchio“ de Carlo Collodi, în adaptarea și regia artistică ale Isoldei Cobeț. Spectacolul „Pinocchio“ este cuprins alături de spectacolul „Astă seară: Lola Blau“ de Georg Kreisler și în programul turneului pe care trupa îl va întreprinde în ultima
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]
-
de cultură a raionului Caransebeș“. (Drapelul Roșu din 30 septembrie 1953). 25 ani „Premiere cinematografice românești. Regizorul Constantin Vaeni lucrează în prezent la două filme: «Teatrul cel Mare», o succesiune de secvențe din istoria Teatrului Național, film rezervat începuturilor artei scenice românești, și «Vacanța tragică», ecranizare a cunoscutei narațiuni lirice sadoveniene «Nada florișor»“. (Drapelul Roșu din 27 septembrie 1978). „Trei artiști fotografi timișoreni au dobândit distincții internaționale pentru calitatea lucrărilor realizate de-a lungul anilor: calificativul de «Excelența AFIAP» i-a
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]
-
spectacolului cu celebrul musical „My fair lady“ de Frederick Loewe, ce va fi prezentat în 30 septembrie, ora 19, respectiv, 1 octombrie, ora 19. Regia artistică îi aparține experimentatului director de scenă Marina Emandi Tiron, care a conceput o variantă scenică tonică, dinamică și tinerească. Conducerea muzicală va fi asigurată de dirijorul Ladislau Rooth, care va pune în valoare excelentele calități ale lucrării născute pe Brodway, precum și forțele artistice tinere de care dispune la ora actuală O.R.T. Soliștii, orchestra, corul
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]