200 matches
-
Mihai Eminescu, "limba unui popor care rezultă și concretizează literatura sa națională". Interferențele între civilizație și cultură se fac, obligatoriu, prin elementele de muncă. Sunt trecute în revistă condițiile pe care scriitorul le vede ca obligatorii în "civilizațiune". Acestea sunt, schematizează Geta Deleanu, civilizația economică, dezvoltarea științelor, artelor și literaturii naționale, precum și legislația națională. Pe de altă parte atrage atenția tot ea -, Eminescu operează o distincție între cultură și educație, aceasta din urmă fiind "parte integrantă a oricărui proces de culturalizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
În acest orizont al preocupărilor se înscrie și consecvența cu care a urmărit gazetarul Eminescu Chestiunea dunăreană, dar și conjunctura politică a proclamării regatului. Contribuția lui Eminescu în materie de politică externă este, de netăgăduit, majoră: "concepția sa se poate schematiza pe baza identificării și ordonării ideilor prin raportare la doctrina existentă în epocă, la demersurile și obiectivele majore pe care România le-a înfăptuit. Locul important pe care îl ocupă politica externă în publicistica sa se justifică prin faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să facă și, nu mai puțin, ce trebuie să spună profesorul în discutarea metodică a ansamblului poeziei ca și a părților componente ale acesteia, totul văzut în angrenajul întregului ideatic al operei poetice, și nu numai, al lui Mihai Eminescu. Schematizând la maximum, cartea lui Mihai Rusu ar putea să apară ca un fel de mură-n gură pentru profesor și pentru elevi, căci domnia sa zice: profesorul spune asta, elevul întreabă așa, profesorul răspunde astfel etc., din aceste explicitări rezultând de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
înseși funcțiile acestora vezi supra) le sunt opuse, în literatura de specialitate, și o serie de dezavantaje, precum: riscul de a denatura elementele redate, așadar minusuri în ceea ce privește verosimilitatea situațiilor de valorificare a anumitor mijloace de învățământ; existența posibilității de a schematiza excesiv anumite conținuturi și de a uniformiza, astfel, receptarea și chiar interpretarea lor de către copii; riscul de a nu-i implica activ pe copii în derularea activității, de a ,,promova" receptarea pasivă a unor conținuturi 237 etc. Precizăm, însă, că
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
referitoare la creșterea economică durabilă și etica procesului organizat de muncă. 1.1. Paradigme fundamentale pentru definirea responsabilității sociale corporative Scurt istoric al dinamicii conceptului și practicilor responsabile social Din considerente de facilitare a expunerii cadrului responsabilității sociale corporative, am schematizat evoluția în timp a surselor istorice în patru stadii cronologice: etapa religios-arhaică, etapa precapitalistă, cea a mediului de afaceri capitalist și ultima, cea postmodernă, de instituționalizare a afacerilor etice. 1.1.1. Etapa religios-arhaică După cum foarte bine a scris Platon
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
naționale de certificare, atestare, premiere, sancționare, consiliere, demascare și alte forme de întărire a standardelor morale de a face afaceri. După gradul de generalitate, dimensiunea acordurilor negociate și acceptate de parteneri, precum și în funcție de intențiile motivaționale ale codurilor, acestea au fost schematizate în documentele ONU astfel: * coduri etice cu caracter general, care includ (i) coduri internaționale și europene negociate de partenerii sociali (ex. drepturile omului, standarde de mediu etc), (ii) acordurile negociate între multinaționale și organizații internaționale ale muncii (ex. standarde de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului, a unei hieroistorii, omul poate să-și satisfacă o nevoie triplă: să se înzestreze cu un scenariu imaginat care ilustrează și fixează întâlnirea sacrului; să închidă memoria sacrului într-un ansamblu de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
existente (nivel de pregătire motrică și intelectuală: etapa de instruire, condiții ambientale etc). Totul trebuie abordat prin prisma obținerii eficienței maxime, ceea ce reclamă un tact pedagogic deosebit. Sistemul acestor metode și implicit al procedeelor metodice de realizare practică poate fi schematizat în felul următor: I. Metode verbale: a. Explicația b. Conversația c. Observarea II. Metode practice : a. Demonstrația b. Exersarea independența a deprinderilor și/sau priceperilor motrice; mai multor deprinderi și/sau priceperi motrice; complexelor pentru dezvoltare fizică; pentru dezvoltarea calităților
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
firmă cu momentele livrării acestora către subsistemul de producție și existența în timp util a fondurilor necesare achiziționării inputurilor, menținerii prestigiului firmei față de furnizori și asigurării lichidităților necesare firmei în orice moment, de subsistemul financiar. Toate aceste corelații au fost schematizate în figura 1.7. \n Subsistemul asigurării cu factori de producție este interconectat puternic cu celelalte subsisteme, dintre care conexiunile cu subsistemul de producție (SP-T) au fost deja descrise. SAFP formează cu piața factorilor un mecanism feedback important pentru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
dimerizare și fosforilare. Este vorba de activarea catalitică a acelei părți a receptorului aflată la partea internă a membranei sau în citosol (DIC în fig. 2-13). Aceste prime două evenimente din dinamica transmiterii mesajelor prin intermediul receptorilor de tip tirozinkinazic sunt schematizate în fig. 2-22. c) Activarea proteinei G de către por țiu nea catalitică a receptorilor dimerizați și fos forilați. Sediul obișnuit al proteinei G este fața internă a membranei plan. Activarea pro teinei G heterotrimerice constă din desprinderea porțiunii α, care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o lungime de cel mult 20 de baze. Respectivii primeri sunt hibridizați la un ADN țintă și apoi copiați de polimerază. Apariția și rolul primerului ARN în desfășurarea ulterioară a procesului de polimerizare a nucleotidelor pentru formarea noului ADN, sunt schematizate în fig. 3-14. În acest proces intervin următoarele elemente: a) ADN-polimeraza delta (δ); b) ADN-polimeraza alfa (α). Rolul polimerazelor este acela de a insera succesiv nucleotidele care sunt comple mentare catenei parentale (motrice). Până la data elaborării acestui material, se cunoșteau
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mamare, hepatoame, neoplazii renale tiroidiene și ale sistemului nervos, leucemii etc. S-a pus problema care ar fi „punctele sensibile“ din structura de 393 de codoni ai genei TP53, unde factorii perturbatori ar ataca-o, modificându-i funcționalitatea. Concluziile sunt schematizate în fig. 5-16 (după G.M. Cooper, op. cit., p. 150). Gena umană tP53 este alcătuită din 393 de aminoacizi. toate evenimentele mutaționale se produc între codonii 120 și 290, mai exact în codonii 175, 248, 249, 273 sau 282. 5.3
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ei. Să presupunem că un limfocit citotoxic (Tc) atacă o celulă-țintă infectată cu un virus oncogen. Respectiva celulă a exprimat pe suprafața ei antigene tumorale, tumoral-asociate sau virale, care au fost depistate de respectivul limfocit Tc. Evenimentele care urmează sunt schematizate grosso modo în fig. 7-19. b) Calea apoptotică intrinsecă, care este declanșată de stresul mitocondrial, șocurile termice, leziuni ale ADN-ului ș.a., debutează prin eliberarea unor semnale din interiorul mitocondriilor. Aceste semnale alarmează unele proteine pro apop totice (BAX, BID
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
punctul de vedere dominant al secțiunii de față. Metabolismul este un șir de reacții redox prin care se pleacă de la compușii care constituie hrana, pentru a se ajunge la aceia care constituie excrețiile. Acest șir de reacții ar putea fi schematizat ca în figura 23. Se pleacă de la o stare de oxidare inițială i și, printr’o cale directă sau indirectă, se ajunge la starea de oxidare finală f (evident, sensul ascendent al exemplului este propriu așa-numitului catabolism, prin care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ani. S-a demonstrat că prezența DZ și a infarctului cerebral cu dimensiuni peste 10 cm3 sunt factori de predicție ai unei eventuale transformări hemoragice în AVC-ul ischemic (30). Aspectele AVC generate de boala aterotrombotică la vârstnici pot fi schematizate astfel:AVC ischemic în teritoriul arterei silviene, precedat sau nu de AIT-uri în același teritoriu, prin mecanism embolic arterio-arterial de la nivelul unei stenoze carotidiene extra craniene. La pacienții cu ateroscleroza vaselor intracraniene și cu mecanism embolic arterio-arterial, se pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
-n geamul viziunii, asculți, nu bate nimeni” etc. Or, proza lirică a lui Voronca nu e, din acest punct de vedere decât o variantă a „poeziei în versuri”, - iar un text precum cel comentat sumar mai sus (Pe cine căutați?) schematizează, cum s-a putut vedea, modelul relațional deja stabilizat, dintre real și poetic propus și de teoreticianul avangardist. Situația nu e alta, în fond, nici în celelalte piese ce alcătuiesc cartea din 1932 (an în care, ne reamintim, apăreau și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cazul concret. În ultima analiză, acest „du-te-vino” Între concret și abstract, mijlocit de utilizarea diferitelor genuri de modele, permite o mai ușoară trecere, prin alternanță, de la percepție (imagine) la gândire, de la analiză la sinteză, de la concretul senzorial la abstractul care schematizează și simbolizează și invers, până la obținerea unor cunoștințe de profunzime. Sub aspectul educativ, această tranziție cultivă flexibilitatea gândirii, exersează capacitatea de ridicare de la un nivel de abstractizare la altul superior, de la o esență mai puțin adâncă la o esență mai
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
alte cuvinte, am putea afirma că bioritmurile sunt mecanismele prin care organismele pot măsura timpul și spațiul ca niște adevărate ceasornice biologice, cvadri/ pluri dimensionale, bazate pe reluarea unor procese vitale, la intervale egale de timp. Orice ritm poate fi schematizat: Într-o oscilație armonică, sinusoidală; Într-o oscilație de relaxare. Elementele principale ale bioritmului Unui bioritm i se descriu, indiferent de formă, următoarele elemente principale: intensitatea amplitudinea maximă și minimă; perioada intervalul unei oscilații complete; frecvența numărul de perioade pe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de Elena Zaharia-Filipaș, profesoară eminentă la Facultatea de Litere din București. Ea și-a propus să urmărească modul în care se constituie, la noi, un concept de literatură feminină, adunând probe din scrisul criticilor (Lovinescu în special, apoi Călinescu) și schematizând observațiile lor. Primul capitol, E. Lovinescu și literatura feminină, echivalează astfel cu o introducere în subiect și o teoretizare a acestuia. Fixarea invariantelor e operată ,din mers", printr-o analiză mai mult metacritică decât literară. Altfel spus, Elena Zaharia-Filipaș se
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
Ioana Postelnicu la Sorana }opa, atâtea și atâtea scriitoare evoluează pe orbita lovinesciană, căutând cea mai convenabilă conjuncție. Citindu-le manuscrisele și cărțile tipărite, criticul desprinde câteva trăsături generale ale literaturii feminine, mărci pe care Elena Zaharia-Filipaș le evidențiază și schematizează. Instinctualitate, senzualitate, sentimentalism, pudoare, lirism, subiectivitate: iată aceste constante ale scrisului feminin. Numai că - și aici e punctul cel mai interesant al discuției - modelul teoretic conturat se dovedește incongruent cu aplicațiile critice pe care tot Lovinescu le face. De observat
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
a precedentei tabula rasa, adică a ideologizatei neoavangarde alias Grupul 63. Deși dizolvat în 1969, grupul, lipsit de manifeste, dar nu și de campanii publicitare, și-a repropus poziția prin culegerea lui A. Porta, La poesia italiana degli anni ‘70. Schematizînd, se poate susține că, pînă să-și piardă contururile, distincția a pivotat în jurul antinomiei poetic - antipoetic, recte a poziționării față de eul liric. După punerea acestuia în surdină de către neoavangardiști (ce transpuneau realul prin imagini deconstruite sau îl evocau prin discursivitate
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
au dus la această formă dogmatică de apreciere a "omului și operei", Gelu Ionescu e de părere și el că un rol important a avut și continuă să aibă școala, care a pus în circulație un Eminescu "fatalmente elementar, adeseori schematizat și încărcat de clișee". Majoritatea celor care sar ca arși cînd le sînt contrariate tiparele mentale, resimțind ca o blasfemie tot ce e în afara "dogmei", au rămas doar la lecturile școlare - vreo 5-6 poezii + romanțele cîntate la chefuri. Această pseudocultură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
ar fi fost "un șoarece de bibliotecă"). Iar arhiva computerizată a zilelor noastre n-ar mai conține doar datele esențiale ale celor trecuți (data nașterii, părinții, bunicii, frații, religia, faptele și evenimentele importante din viață, anul decesului) - date mult prea schematizate pentru conturul identității unui om. ( Cred că însuși Saramago, citindu-și propriul site pe Internet, bine ramificat, se felicită că a apucat să "dea drumul" parabolei sale înainte de a deveni desuetă). Dintr-un fel de revoltă împotriva pierderii identității, Senhor
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
Ion D. Sîrbu încă din tinerețe: cred că literatura secolului nostru trebuie să depășească orizontala intrigii și analizei romantice. Epicul nu mai poate fi justificat prin desfășurarea neprevăzută de întâmplări și oameni. Vreau ca literatura mea, cu riscul de a schematiza, să fure ceva din problemele filozofiei. De aceea, cu riscul de a sacrifica realismul (descripției, analizei), voi crea numai personagii... care să deschidă orizonturi". În Adio, Europa! personajele nu au o identitate estetică realistă, fiind simpli purtători de cuvânt auctoriali
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Siguranța ordonării vieții sociale „după plan“ nu lăsa nimic esențial la latitudinea fiecăruia, la discreția diversității temperamentale, preferențiale, a naturii indecise, capricioase a omului. Chiar vorbirea, cum spuneam, firește cea de for public (dar se molipsea și comunicarea privată), se schematiza tocmai pentru a zădărnici ambiguitatea, echivocul, pentru a nu permite dizolvarea univocului în perifraze, în jocuri lingvistice arbitrare. Se tindea parcă, pe atunci, spre un esperanto, în care, pe căi artificiale, toate ideile să devină suprainteligibile, dacă se poate spune
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]