325 matches
-
prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ideilor, imaginare a mijloacelor necesare, evaluare a consecințelor, găsire a utilizărilor variate, căutare a analogiilor, căutare a altor întrebuințări, efectuare de modificări variate, multiplicare, diminuare, substituire totală sau parțială, rearanjare a obiectelor, inversare a poziției sau a ordinii, combinare variată, schematizare, tipizare, interpretare nouă, analiză a erorilor, imaginare a unor situații, rezolvare variată, reprezentare grafică, compunere variată. • Prin alternare a formelor de organizare: centrate pe educat, de studiu individual, cu ritmuri diferențiate, de inițiere, de dezvoltare, de aprofundare. • Prin stimulare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
exerciții de verificare parțială, liste cu elemente neînțelese, analize individuale sau în grup ale diferitelor sarcini rezolvate. • Instrumentele utilizate se bazează pe corelare și alternanță (grile de evaluare, matrice, liste de verificare, efectuarea de sarcini variate, lucrări aplicative, chestionare, autoevaluări, schematizări, inventarea unui dialog, reformularea de probleme, explicații). 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații Această nouă (micro)paradigmă a evaluării, pusă în serviciul pedagogiei formării competențelor prin integrarea în practică a achizițiilor învățării, dă un răspuns la o dublă preocupare: o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atitudinea clasică." Cu alte cuvinte, Hulme consideră că această dihotomie este una esențială, cu valoare de matrice, devenind reprezentativă pentru orice dualitate. Extinderea la nivel politic, artistic, ontologic, a celor doi termeni sugerează o viziune amplă sau poate, dimpotrivă, o schematizare prin reducerea complexității existențiale la doar două dimensiuni antagonice. Folosirea termenului atitudine sau a sintagmei punct de vedere vizează de fapt perspectiva asupra unor stări de lucruri, două tipuri de comportament sau de relaționare la un punct stabil destinul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în același context, în aceeași carte sau între cărți diferite, care se bazează pe: • armonizări de incongruențe sintactice; • armonizări de diferențe contextuale minore; • armonizări între relatări ale unor evenimente din trecut; • armonizări ale diferențelor de detaliu; • armonizări care rezultă din schematizări. Tov socotește în același timp că astfel de armonizări între texte au condus la modificări textuale constând în adăugiri sau omiteri. Deși am discutat în principal probleme legate de transmiterea textuală și reconstituirea istoriei transmiterii textuale sub titlul „textele ebraice
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
fără grija de a intra într-un tipar și fără a conștientiza de fiecare dată eticheta sub care evoluau. Într-un atare demers ne consolează însă ideea lui Schelling, potrivit căreia "gândirea noastră asupra particularului constituie, de fapt, întotdeauna o schematizare a acestuia"7, iar schematismul e "acea reprezentare în care universalul semnifică particularul sau în care particularul este intuit prin intermediul universalului"8. Cu o asemenea perspectivă ne apropiem și de "principiul fundamental al hermeneuticii, conform căruia singularul poate fi înțeles
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe filozofia stilului -, ne vom opri la început asupra aspectului intrinsec, cu care ne situăm în planul diacronic al filozofiei teoretice. Cercetând manifestările intrafilozofice din secolul al XIX-lea, distingem trei orientări principale: raționalismul universalist, istorismul relativist și pozitivismul. Această schematizare, cu toate riscurile ei11, ne-a fost relevată în primul rând de convergența tipologică a unor construcții filozofice, despre care vom vorbi în continuare; în al doilea rând, ea ne-a fost sugerată de evidentele corespondențe cu cele trei "curente
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vorbi în continuare; în al doilea rând, ea ne-a fost sugerată de evidentele corespondențe cu cele trei "curente" care domină sub aspect cultural secolul al XIX-lea: clasicismul, romantismul și realismul 12; în al treilea rând, o trimitere la schematizarea amintită întîlnim chiar la Dilthey. Și el adoptă o perspectivă intrinsecă atunci când delimitează trei tipuri de Weltanschauungen 13 ce se suprapun în bună măsură orientărilor evocate de noi și cărora filozoful german le conferă un caracter paradigmatic. Pentru a preîntâmpina
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
principiu mai general, pe care Spranger îl susține ori de câte ori are ocazia. Potrivit acestui principiu, "toate marile probleme ale vieții trebuie rezolvate mai întâi pe tărîm religios" (ibid., p. 271). De altfel, în ciuda caracterului pe alocuri forțat și reducționist, inerent oricărei schematizări, această paralelă între catolicism și protestantism ar merita o dezvoltare ce promite rezultate interesante; de exemplu, dacă am analiza concepțiile diverșilor filozofi prin prisma confesiunii lor religioase. Deocamdată, ea ne conduce însă spre ideea unei coordonate clasice în cazul catolicismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși Argentina prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă coridele. Și, ne place sau nu, e drept că aceasta schematizare are ceva profund adevărat, pentru că tangoul întruchipează trăsăturile esențiale ale țării pe care începusem să ne-o construim: dezrădăcinarea, nostalgia, tristețea, frustrarea, dramatizarea, nemulțumirea, ranchiuna și problematizarea"124, căpătând fie nuanțe delicate (Caminito), fie grotești (Noches de Reyes), fie aspre
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
didactic. Numai după o „prelucrare pedagogică“ ele pot îndeplini funcțiile specifice, de sursă de informare didactică. „Prelucrare“ poate consta în etichetare (operație prin care se pun în evidență aspectele care formează obiective ale educației în cadrul unei lecții), în esențializara fenomenului (schematizarea fenomenului, de exemplu pe o coală de hârtie, pe un dispozitiv, pe o folie de retroproiector), prescrierea căilor de acces către obiectul cunoașterii (deci, indicarea metodologiei de lucru) etc. - Medii de instruire care pot fi realizate intenționat pentru învățământ (ex.
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ci migrează între deținătorii de acțiuni. Instrumente financiare Stoc de capital Îndatorarea firmei Acțiuni noi + (crește) staționară Acțiuni vechi staționar staționară Obligațiuni + + Tabelul I.1 Relația între îndatorarea firmei și instrumentele financiare clasice (element original) Este utilă după părerea noastră, schematizarea "avantajelor" și "dezavantajelor" instrumentelor financiare clasice, după cum urmează: Instrumente financiare Risc Garanția remunerării deținătorului Implicarea în gestiunea activă a firmei Nivelul remunerației Acțiuni preferențiale scăzut probabilă parțială Limitat la o sumă specificată Acțiuni ordinare ridicat nu există da Variabil în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
imagini cu altele mai plauzibile, dar niciodată epuizând realitatea. Cosmos-ul social- uman este marcat continuu de tendințe, înfăptuiri și nevoi, de pozițiile mereu schimbătoare ale categoriilor, grupurilor cu membrii lor și liderii temporari, de alte variabile implicite, rămase în afara schematizărilor modelatoare ale teoriilor. La cele de mai sus, se simte tot mai acut lipsa acelei stări de spirit, reflectată prin coeziunea unui popor, animat să trăiască demn, nu în concurența fără scrupule, asemănată cândva cu un război al tuturor împotriva
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
difuzate în firavele mijloace mass-media socialiste, atât acțiunile de rezistență, cât și pedepsele au prejudiciat încrederea oamenilor. Așa s-a instalat suspiciunea, cuplată cu neaderența la "învățătura" propagată adesea cu mult formalism și umor negru, nu numai pentru naivitățile și schematizările ce le conținea, ci și pentru crimele și nedreptățile care se comiteau în numele ei. Propaganda sovietică post-stalinistă urmărea un obiectiv pe cât de ambițios, pe atât de imposibil de realizat, enunțat la vremea sa de un "tupeist" succesor al lui Stalin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acum. Sunt semne ale adâncirii crizei spiritual- umane din lumea modernă. După eșecul comunismului vin alte încercări. La cei 45 de ani de ateism și alte agresivități, oamenii încearcă să revină la credințele folclorico-religioase tradiționale. Se aud din nou ecourile schematizărilor inerente, dictate de privatizări, de afaceri împletite frecvent cu înșelătorii, atât ale semenilor, cât și ale statului-arbitru, părtinitor cu membrii partidului sau ai coaliției ajunsă la putere. Ritualul jurământului pe Biblie al președintelui și miniștrilor este tot mai ipocrit în comparație cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ca să se înțeleagă acordarea titlului de "inginer" economistului, apoi și lingvistului implicat în elaborarea limbajelor de programare sau de comunicări cifrate sau și ale celor care prepară imaginile, sunetele pe scene, este nevoie și de o abordare filosofico-ontologică și antropologică. Schematizările reducționiste de genul că activitatea inginerului se rezumă la copierea proiectelor preluate "gratis", în cadrul spionajului tehnologic, descris în (1e) ca unul ce presupunea adesea și crima comandată, pot fi depășite cu ajutorul perspectivelor oferite de filosofie. De aceea, pe lângă motivul ideologic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
artei lui Teișanu era cel evidențiat și de Bachelin, stilizarea elementului de natură până la obținerea unui fractal stilistic în măsură de fi reprodus. "Pe de altă parte, din policromia mărunt mișcătoare a tufișului, Teișanu scoate printr-o operație de sintetică schematizare, motivele de stofe înflorite -, o specifică latură a talentului său, dar care ar fi mai bine să o exercite pe tărâmul separat al artei industriale decât să o descarce pe de-a-ntregul în pictură, unde se întâmplă să dezavantajeze distractiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
piață. Ce mare scofală cu topurile? Este un joc gazetăresc la fel de important sau insignifiant, de semnificativ sau superfluu, precum chestiunea generațiilor, a promoțiilor, a segmentării temporale pe cinci-nale, pe decenii sau pe 30 de ani. Totul este o convenție, o schematizare din rațiuni demonstrative, degeaba se supără autorii că sunt discutați la grămadă, vânduți la pachet etc. Sigur că o reală valoare individuală se va impune mai devreme sau mai târziu în ciuda oricărui și dincolo de orice colectivism genera-ționistic, numai că istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de plecare este o întrebare, o problemă; urmează formularea unor ipoteze, prelucrarea conținutului printr-o serie de procedee ca: modificarea formei și a conținutului, substituția părților, argumentarea sau diminuarea unor aspecte, simplificarea, segmentarea, rearanjarea și restructurarea părților, combinarea de elemente, schematizarea. Produsele imaginației sunt supuse apoi unor aprecieri critice care permit selectarea produselor valoroase. În procesul învățării, dezvoltarea imaginației are un rol important atât în înțelegerea fenomenelor, cât și în rezolvarea problemelor în special în perspectiva evoluției intelectuale autonome a elevilor
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
ar avea următorul efect perlocuționar asupra cititorului: de ce îmi descrie atît de bine aceste cărți, de ce le laudă atîta, oare numai ca eu să le cumpăr? Studiind secvențialitatea descriptivă, vrem să subliniem și cîteva puncte de convergență între semiologie (teoria schematizării) și lingvistica textuală. Alături de J.-B. Grize (1974), să ne aducem aminte de cele patru criterii fundamentale ale unei schematizări: ea nu oferă decît o descriere sumară; "în funcție de obiectivul propus, nu reține decît esențialul, eliminînd [...] elementele parazite". Ar putea fi
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
numai ca eu să le cumpăr? Studiind secvențialitatea descriptivă, vrem să subliniem și cîteva puncte de convergență între semiologie (teoria schematizării) și lingvistica textuală. Alături de J.-B. Grize (1974), să ne aducem aminte de cele patru criterii fundamentale ale unei schematizări: ea nu oferă decît o descriere sumară; "în funcție de obiectivul propus, nu reține decît esențialul, eliminînd [...] elementele parazite". Ar putea fi completată; are o structură proprie, intrinsecă; are o semnificație exterioară "datorită căreia [ea] se poate înscrie în contextul acțiunilor practice
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
reține decît esențialul, eliminînd [...] elementele parazite". Ar putea fi completată; are o structură proprie, intrinsecă; are o semnificație exterioară "datorită căreia [ea] se poate înscrie în contextul acțiunilor practice". Într-un articol din 1983, D. Apothéloz adaptează această definiție a schematizării descriptive. Mai întîi, el precizează că "este posibil oricînd să continui o descriere"; spre deosebire de povestire, "este vorba de tipul de discurs al cărui sfîrșit nu apare niciodată ca o necesitate": "întinderea lui se încheie acolo unde autorul consideră că a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mult sau mai puțin complet, și nu de complexitatea sau de gradele "realității" obiectului descris; prin excelență, dimensiunea, ordonarea termenilor și finalitatea ei sînt imprevizibile și necontrolabile ("etc." ar putea fi simbolul oricărei descrieri) (1986, p. 8). Propunem aici o schematizare a acestei operațiuni de ancorare specifice descrierii: tema-titlu → clasa-obiect → elemente sau aspecte ale obiectului, organizate în fascicule de aspecte Trebuie să precizăm cîteva dintre operațiile care compun activitatea de schematizare descriptivă; cu siguranță ele stau la baza super-structurii textuale proprie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fi simbolul oricărei descrieri) (1986, p. 8). Propunem aici o schematizare a acestei operațiuni de ancorare specifice descrierii: tema-titlu → clasa-obiect → elemente sau aspecte ale obiectului, organizate în fascicule de aspecte Trebuie să precizăm cîteva dintre operațiile care compun activitatea de schematizare descriptivă; cu siguranță ele stau la baza super-structurii textuale proprie textelor-secvențe descriptive. D. Apothéloz (1983) distinge patru macro-operații: Operația de ancorare ne obligă să situăm tema-titlu în fruntea structurii arborescente definite mai sus. Ca reper și generator al clasei-obiect (termen
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]