10,690 matches
-
de vedere al limbii folosite, de observat frecvența stăruitoare în scrisoare a lui dă și pă, față de care, mai târziu (Viața ca o pradă, 1977, p.289), Marin Preda va povesti episodul lecturii într-un cerc restrâns de albatrosiști a schiței Pârlitu, când Miron Radu Paraschivescu, cel care citea schița, "mă corecta să zică eroii mei dă în loc de de, pă în loc de pe, n-avea nici o importanță, gândeam eu, lasă-l să le pună". Într-o altă împrejurare, în interviul Marea călătorie
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
în scrisoare a lui dă și pă, față de care, mai târziu (Viața ca o pradă, 1977, p.289), Marin Preda va povesti episodul lecturii într-un cerc restrâns de albatrosiști a schiței Pârlitu, când Miron Radu Paraschivescu, cel care citea schița, "mă corecta să zică eroii mei dă în loc de de, pă în loc de pe, n-avea nici o importanță, gândeam eu, lasă-l să le pună". Într-o altă împrejurare, în interviul Marea călătorie (1974), Marin Preda se va arăta cu mult mai
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
fi trecute, la nevoie, în contul prea guralivelor personaje, care înșiră cu mare debit vrute și nevrute, fără a se mai și controla pentru că nu au când. Unul susține, de exemplu, că a citit o carte inexistentă a lui Caragiale, ,Mofturi și schițe", iar altul crede că ar exista un ,ilustru contabil" caragialian pe numele său ,nenea Păvălache". Se gândea, desigur, la nenea Anghelache din Inspecțiune, care nu era însă contabil, ci casier. Alt personaj face două confuzii de istorie într-o singură
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
a unor vieți comprimate în pagina de hârtie. Complementară acestei modalități prozastice este cea care, lăsând deoparte realitatea exterioară, societatea, participarea protagonistului în cuprinsul lor, își recompune personajele la nivelul discursului, prin captarea și dirijarea unui flux verbal caracterizant. De la schițele lui Caragiale la cele ale ,optzeciștilor" (Ioan Lăcustă, Cristian Teodorescu) și de la volumele biografice ale lui Radu Cosașu la povestirile tinerilor Bogdan Popescu și Sorin Stoica, există atâtea mostre de proză auditivă, prinzând ca pe banda reportofonului, o dată cu modulațiile unei
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
ordonări severe pe registre diferențiate, ochiul artistei operează în același plan și refuză orice tentație a ierarhizării. Personajul solitar și schematic, asupra căruia se revarsă tonuri și transparențe, modulări cromatice și separații grafice de o inepuizabilă bogăție, anatomia zoologică ori schița unei construcții tehnice trăiesc cu egală îndreptățire într-un spațiu comun și neviciat de abuzurile unui regn în detrimentul celuilalt. Dacă există, în cele din urmă, o anumită focalizare a interesului, ea este exprimată nu printr-o acțiune deliberată și lucidă
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
antologiile anuale ale lui Dan-Silviu Boerescu. Excepția se numește Răzvan Petrescu, cel mai bun dintre ei și, cu trei volume de proză scurtă apărute în șapte ani, profesionistul absolut al genului. Figură aparte mai fac Tudor Octavian, specialistul nostru în schiță, și Radu Paraschivescu, probabil singurul care i-ar putea sta alături lui Răzvan Petrescu. Dintre ultimii veniți, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Bogdan Suceavă, Sorin Stoica și Veronica A. Cara au fiecare cîte un volum de povestiri foarte
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
Mircea Mihăieș Pe măsură ce imaginea Europei ca Moș Crăciun încărcat cu daruri începe să pălească, tot mai puțini români își arată entuziasmul pentru aderare. Ca într-o faimoasă schiță a lui Caragiale, despuiată de atributele senzaționalismului ieftin, Europa nu mai are nici un haz. Dacă bunăstarea e capătul de linie al unei vieți de efort, disciplinate, încordate, nu mai avem nici o trebuință. Adevărul e că am fost fanii unei Europe
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
mult mai tropicală decât și-o fi putut imagina ,inventatorul" sintagmei ,climă temperat-continentală", caz în care televiziunea a devenit mai eficientă decât orice sfat părintesc-medical de a nu ieși din casă. Ea ne adună în fața televizoarelor oferindu-ne ,momente și schițe" pe care, vâzându-le, Caragiale s-ar simți rușinat și neputincios, iar pe noi obligându-ne să încetăm cu bâzâiala 1) publică, apropo de o falsă criză politică. Nu este vorba despre nici o criză! Atât în Alianță, cât și în cele
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
zic așa, lotul de preselecție din care Mircea Nedelciu și-a scos personajele. Niște amărîți vizionari, a căror singură grijă, într-o viață, altminteri, destul de seacă, e cum ar fi dac-ar fi... Locul lor este, de obicei, în niște schițe transformate, ceva mai lungi decît se poartă, care mimează bine, la citire, efectul, i-am spune acum, de mall: te întîlnești cu toată lumea, poate schimbi și cîteva cuvinte dar n-ai timp să stai, propriu-zis, de vorbă. După aceea, dacă
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
e mai mare. Povestirile din Trompete după-amiază sunt, prin chiar configurația lor, greu de rezumat și articulat într-un story critic, la a doua mână. Într-un caz (După ce lovitura s-a dus), tehnica epic-disjunctivă a prozatorului nici nu funcționează, schița ratând și în planul construcției, și în cel al psihologiei (numitul Crin încearcă o teamă, ,teama de a rămâne cu sine însuși", pentru ca, la alineatul următor, să aflăm că are ,păcatul indiferenței"). Există însă o structură de adâncime bine marcată
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
1958. Și revenind la ceea ce am spus la început, articolele curente în presă, pentru că aceasta e o sarcină principală a criticii literare."; Dumitru Radu Popescu: ,Am predat Editurii tineretului Zilele săptămânii. În cinstea lui 23 August, intenționez să scriu câteva schițe cu tematică actuală și câteva despre evenimentele petrecute acum cincisprezece ani." Petru Dumitriu: În cinstea lui 23 August 1959, mă voi strădui să duc la bun sfârșit publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23 August e o dată importantă și
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
înaltul titlu de academician. Fiind academician, poate influența mai mult decât alții opinia publică. Un tânăr care nu l-a citit încă pe Caragiale, dar citește ce scrie despre el Camil Petrescu, își poate închipui că autorul seninelor "momente și schițe" este un Garibaldi al scrisului românesc din secolul nouăsprezece. Pentru coordonarea manifestărilor consacrate marelui scriitor din secolul nouăsprezece se înființează și un comitet: ,Comitetul Național pentru Sărbătorirea Centenarului lui I. L. Caragiale". Stenograma unei cuvântări rostite de Mihail Sadoveanu la una
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
cu periodicitate lunară, lansată în mai 1952, este salutată cu entuziasm în Scânteia: ,Zilele acestea a apărut primul număr al unei noi publicații lunare, revista social-politică și literar-artistică Flacăra. Tipărită în frumoase condiții grafice, revista conține numeroase și variate reportagii, schițe literare, poezii, semnate de scriitori și poeți cunoscuți, note bibliografice, precum și rubrici de cinema, sport, șah, cuvinte încrucișate etc. Revista cuprinde deasemeni numeroase fotografii, desene și reproduceri de picturi în culori." Tot Flacăra va cuprinde ,numeroase și variate" articole rechizitoriale
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
ci doar morală. Prin supunerea față de poruncile lui Hristos, prin imitarea bunătății Sale, credinciosul devine precum Dumnezeu, pentru că Hristos este Dumnezeu. Această atingere a asemănării cu Dumnezeu se va manifesta ca participare la slava lui Dumnezeu. Unele elemente din această schiță indică faptul că ne deplasăm deja spre un nou stadiu în asumarea creștină a gândirii grecești. Cunoașterea de sine conducând la cunoașterea de Dumnezeu și asemănarea cu divinul prin stăpânirea patimilor sunt temele grecești pe care le vom găsi mai
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
de ce se găsește pe micile sau marile ecrane de aici, și la prima vedere, oferta nu pare prea tentantă. După ceva muncă de documentare, nu mă ambiționez să ofer o istorie exhaustivă a debutului filmului în istoria omenirii, doar o schiță care, probabil, va fi, din cauza spațiului, o idee lacunară. După cum spuneam, fiat fotografia. Instantanee, așa cum era folosită de Muybridge și de Marey, cot la cot cu "lanterne magice" și cu fenakistoscopul. Abia apoi și-au făcut apariția montajul și sunetul
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
ci doar morală. Prin supunerea față de poruncile lui Hristos, prin imitarea bunătății Sale, credinciosul devine precum Dumnezeu, pentru că Hristos este Dumnezeu. Această atingere a asemănării cu Dumnezeu se va manifesta ca participare la slava lui Dumnezeu. Unele elemente din această schiță indică faptul că ne deplasăm deja spre un nou stadiu în asumarea creștină a gândirii grecești. Cunoașterea de sine conducând la cunoașterea de Dumnezeu și asemănarea cu divinul prin stăpânirea patimilor sunt temele grecești pe care le vom găsi mai
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
acordat o mai mare atenție unor cărți, tangente cu domeniul în discuție, apărute între timp. Practic, în cele 245 de note din finalul volumului, se face trimitere la o singură carte apărută după anul 1976 (Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Editura Aius, Craiova, 2000). Or, între timp au fost publicate cărți importante vizînd perioada literară de la începutul secolului al XIX-lea, condiția scriitorului, relația scriitor-cititor, aspectele teoretice ale comunicării literare. Unele contribuții sînt amintite fugitiv în prefață (Paul
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
danaidele ei. În toți acești ani, am fost sedusă de scenografi. De lumea lor, de proporții, de cromatici, de stiluri, de nebunii. Și le mulțumesc pentru ce am descoperit datorită lor. L-am cunoscut pe Paul Bortnovski și zeci de schițe, de studii, de variante. Cu acest mare artist, am călătorit în cele mai extraordinare spectacole ale teatrului nostru, atît de moderne, de viguroase și astăzi. La fel cu Vittorio Holtier, pe care îl admir de la distanță, cu Lucu Andreescu și
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
care le parcurge cu simțurile încordate, cu vigilență mentală și senzitivă, pentru a le epuiza, parcă, întregul semantism. Personaj singular, cu aureolă nu de sfânt, dar de supraom, Antipa îi este înfățișat cititorului secvențial, livrat cu încetul, într-o continuă schiță de portret - și mai mereu ceva scapă desenului, iese din conturul înțelegerii lui. Ziua întâi, a interiorului casnic, și ziua a doua, a exteriorului social și a debordării peste pragurile morale, sunt perfect complementare sub raport simbolic și ca gradație
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
impresii", unele depășite, parcă din neatenție, altele, dimpotrivă, adîncite. Parfumurile, cîteodată mortale, ale lumii literare, aceea pe care autorului i-a fost dat s-o cunoască, stropesc, din loc în loc, paginile de memorii și, din petele odorante, prind contur portrete, schițe de situații, nostalgic-amabile sau mușcător-colegiale. Proiecte trecute și viitoare, forfotă de mic clan care, dacă nu prea apucă lapte sau carne pe la cozi, măcar mai află ceva noutăți răsuflate, citate, cronici la cărțile tale și la ale altora, urmărite cu
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
Michaux, descoperit, ca din întîmplare, într-o notiță stingheră, găsită "printre hîrțoage vechi", qui a rejeté ses demons, nous inoportune avec ses anges...Sau se cade, doar dacă, vorba cizmarului care voia să plece la Las Vegas, dintr-o altă "schiță", n-oi fi "din ăia care scriu la povești"...
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
Lumea operei ca... formă fără fond?! Iată o problemă care trebuie desfășurată, o știm prea bine, pe alt plan decît acela al mimesisului, dar care, finalmente, poate insera și chestiunea, atît de precisă, a mimesisului. Nu e nici o îndoială că schițele lui Caragiale pe tema evenimentelor publicistice se înscriu în ecuația disputei dintre adevăr și iluzie. Societatea capitalistă - aceea în care explodează șocul mass-media -, cu tot excesul ei pragmatic, are drept consecință instituirea unei ontologii a iluzoriului. Tema dispare și e
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
ca dramaturg cu piese cum ar fi Proștii sub clar de lună, Acești nebuni fățarnici (1971), Frumos e în septembrie la Veneția (1973) sau Mobilă și durere (1980). Înainte de a aborda formula teatrului, Teodor Mazilu a publicat câteva volume de schițe și nuvele (O plimbare cu barca - 1964, Vara pe verandă 1966, Pălăria de pe noptieră 1972, Înmormântare pe teren accidentat 1973, Iubiri contemporane 1975, Elegie la pomana porcului 1976, Doamna Voltaire 1979 sau Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni 1980) și
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
cititorilor, cel puțin parțial, printr-un volum al cărui material general uman exploatează, cu o autenticitate adesea crudă, zonele familiare ale afectului și ale conștiinței. Nu întâlnim în acest volum nimic din verva satirică a publicistului sau a creatorului de schițe și portrete de la începutul carierei sale scriitoricești. Temele comune ale textelor alese sunt dragostea, așteptarea, moartea, pe care se grefează "bovarismul în zonele morale joase" (Eugen Simion), căci personajele nu au decât accidental � ca în Pelerinaj la ruinele unei vechi
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
câștige publicul larg. Tudor Octavian nu mai scrie la cărți, ci la ziar, nu-l mai interesează exclusiv aliniamentele valorice ale criticii, ci rafturile librăriilor din rețeaua Diverta. Nuvelele se transformă, astfel, în povestiri de o pagină și chiar în schițe și... momente de câteva rânduri. Ion Simuț l-a și numit „un extremist al prozei scurte” într-o cronică reluată în volumul apărut de curând Reabilitarea ficțiunii (Editura Institutului Cultural Român, 2004), o cronică, de altfel, în care criticul surprinde
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]