697 matches
-
secat (In loc de apă erau pe jos multe paie) iar cel care a trecut primul a fost făcut praf. Explodase, sub el, o mină. Tata, care era un pic mai în urmă, a fost catapultat într-un copac. O schijă i-a distrus rotula genunciului. A fost trimis în Ungaria, la un Spital militar. I s-au făcut mai multe operații, dar fără rezultat. Intre timp, germanii și aliații au început să se retragă. Spitalul unde era tata a ajuns
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
alături: El n-a trădat, el n-a fugit. Ba s-a luptat cu inamicul, De-a dus stăpânul înapoi, Cum i-a promis ăluia micul, Pe când plecat-au la război. A răbdat pietre, bâte, lațuri, Săgeți și lănci, sabie, schijă, S-a avântat prin munți, prin șanțuri, De călăreț să-și aibă grijă. Voi ați citit ce fericire Se-aprinde-n ochii unui cal, Dacă îl mângâi cu iubire?... E rege-n regnul animal ! Și de-l hrănești, de-i stingi durerea
CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342986_a_344315]
-
datorate unor comandanți de armate care nu au mai așteptat ora încetării focului cum deja se știa că va veni și au mai comandat ei încă un asalt asupra inamicului. În acest ultim asalt și Melu a fost lovit de schijele unui obuz, rănindu-l la coapse și la picioare. Asta l-a adus înainte de decretarea încheierii războiului, într-un spital din Oradea, unde a fost internat și operat. Rănile fiind prost îngrijite de către sanitarii de pe front, datorită condițiilor existente în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
1. veste antiglonț ușoare și îmbrăcăminte de protecție confecționate în conformitate cu standarde sau specificații militare ori echivalente, precum și componente special concepute pentru acestea; Notă În sensul ML13.d.1., standardele sau specificațiile militare includ, cel puțin, specificațiile pentru protecția contra schijelor. ... 2. plăci pentru veste antiglonț grele care oferă o protecție balistică egală sau mai mare decât nivelul III (NIJ 0101.06, iulie 2008) sau „standarde echivalente“. ... Nota 1 ML13.b. include materiale special concepute pentru a realiza blindaje reactive la explozie sau
HOTĂRÂRE nr. 464 din 30 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282579]
-
în zona operațiilor militare; ... e. „Roboți“, controlere de „roboți“ și „efectori-terminali“ pentru „roboți“, având oricare dintre următoarele caracteristici: 1. sunt special concepuți pentru utilizări militare; ... 2. sunt prevăzuți cu mijloace de protecție a conductelor hidraulice împotriva perforărilor din exterior datorate schijelor (de exemplu, încorporând conducte cu autoetanșare) și concepuți pentru a folosi fluide hidraulice cu puncte de aprindere la o temperatură mai mare de 839 K (566ºC); sau ... 3. sunt special concepuți sau calificați pentru a funcționa în condiții de mediu
HOTĂRÂRE nr. 464 din 30 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282579]
-
bombă peste mine și m-ar fi descompus pur și simplu, trebuie să fac un efort sisific, să-mi adun mațele de pe jos ca eroul din poveste, să le scutur de noroi, să-mi adun inima prăfuită și ciuruită de schije, mâinile, picioarele, să recapăt iară suflu, puterea aceea magică de care are nevoie orice ființă ca să se mențină pe pământ. Este uimitor câtă vitalitate trebuie să aibă omul în el ca să poată supraviețui, să lupte cu el și cu ceilalți
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
scutur de vise, și brusc m-am trezit fredonând. Nu știam de nicăieri cântecul, deși, părea că îl cânt de-o viață. Mă simțeam liberă. Descătușată. Am început să cânt tot mai tare. Valurile mă aplaudau cu un ropot de schije reci, spectatoare. Mi-am adus aminte de mama, de cei dragi, de prispa casei, de bunicii pe a căror cruci, dădu-se pârgul. Era ca un dor nesfârșit pe care ai vrea să-l legi ca să nu te mai doară
AVUȚIA LUMII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371336_a_372665]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VALS DE FLUTURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului un ger cumplit schimonosește fumul în ghemotoace albe zgribulite ca schije ascuțite cade scrumul din jaruri care ard încremenite în aer vălătuci inerți de aburi zac doar o clipă și se prăvălesc la fel cum țurțuri cad din ninse jgheaburi și pe trotuare ace risipesc o sanie alunecă stafie cioplesc copite
VALS DE FLUTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372376_a_373705]
-
pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele războiului, fiindcă, mai mult decât alții, îl luase pavăză pe Dumnezeu și credea cu tărie în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele războiului, fiindcă, mai mult decât alții, îl luase pavăză pe Dumnezeu și credea cu tărie în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
nu știe... E-atâta de vie lumina din ochi! Fericit e versul care-o privește, Te uită cu grijă să nu o deochi, Ea niciodată nu osândește... Cât de mult se bucură sufletul meu! Să nu o rănească durerea din schijă, A pus-o acolo, știu, Dumnezeu, Cu Dragostea Lui și cu grijă... Referință Bibliografică: Lumina din ochi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1224, Anul IV, 08 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia
LUMINA DIN OCHI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346952_a_348281]
-
a putut fi și martorul războiului, aflându-se în zona proximă a acestuia, în 1944, când a fost mereu printre răniții aduși la unitate, spre îngrijire. Ba chiar a dat o mână de ajutor chirurgilor care amputau membrele sfârtecate de schije ale combatanților. În lumea aceasta dezorientată a razboiului, bărbații și femeile din preajma sa își trăiau relațiile amoroase într-o lăcomie care l-a impulsionat și pe Costică să-i imite, primind dispensă de vârstă de la partenerele de ocazie. Evident, cu
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
și mi l-a sărăcit. Am rămas fără amintirile pe care numai el avea puterea și răbdarea să mi le țină vii. Poate că le tălmăcește și acum cu leatul și cu frații sosiți la cer înaintea să, grăbiți de schijele cu care s-au întors la vatră. A luat cu el pentru vecie, printre altele, si povară luptelor din tranșee. Uneori, gândurile dor! Când nostalgia mă înconjura mai tare, sleindu-mi sufletul, am întâlnit un OM. Un OM, care a
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]
-
lucind...cozi lungi pe spate...În casa lor se tot învârte o copilandră care râde mereu...A, e Rada...vecina...Am crescut, nene, uite cât am crescut! În biserică, Ioana mireasă...Bubuit de tunuri...tranșee...Crimea...o explozie...îi zboară schijele pe la urechi...Cotul Donului...ger cumplit, noaptea senină...stelele se scurg ca niște lacrimi...și totuși aleargă... aleargă...în munții Carpați, ca o ciută pe creste...așchii de stăncă zboară pe la urechi...pace, pace, trag toți cu pușca spre cer
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
fost construită și era condusă de Charles Bouchon. Ea avea cinci „ilăi”. La expoziția economică din Iași din anul 1865, Charles Bouchon a expus următoarele obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri de moară cu dinți de lemn și dinți de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cinci „ilăi”. La expoziția economică din Iași din anul 1865, Charles Bouchon a expus următoarele obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri de moară cu dinți de lemn și dinți de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină întreagă de coasă; fereseu circular; un strung pentru lemn și alamă; biela craesna cu cusinele ei, o mașină a lui Calam de șease cai; piston de schijă și oțel vărsat; două harabale legate cu fier, bucsuite, a 30 galbeni. Cea mai mare parte din aceste obiecte sunt vândute și sunt aduse la expoziție numai spre a se vede ce se poate face în fabrica aceasta”. Ion Ionescu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Neuilly-ul îndreptându-se spre capitală. Trași la patru ace, cu privirea semeață și cu încălțările bine lustruite - războiul își relua aerul de paradă. Se afla oare printre ei și ostașul care avea să strecoare în mâna Charlottei o pietricică maro, schija de obuz acoperită de rugină? Erau oare îndrăgostiți? Logodiți? Întâlnirea aceea nu a schimbat cu nimic hotărârea Charlottei, luată cu mulți ani înainte. La prima ocazie ivită, ocazie miraculoasă, a plecat în Rusia. Nu exista încă nici o legătură cu țara
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
răni și suferințe. Cu atât mai mult cu cât spitalul ei, amestecând sute de soldați, veniți de pe toate fronturile, concentra nenumărate destine, acumula atâtea întâmplări personale. De pildă, soldatul care mă impresiona întotdeauna cu piciorul lui umplut cu... lemn. O schijă înfiptă sub genunchiul lui sfărâmase lingura de lemn pe care o purta vârâtă în tureacul lung al cizmei. Rana nu era gravă, dar trebuia să i se scoată sfărâmăturile. „Toate așchiile acelea”, cum spunea Charlotte. Un alt rănit se plângea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cunoștea. Un trup plin de cicatrice, de tăieturi - când adânci, cu marginile cărnoase, ca niște enorme buze lacome, când cu suprafața netedă, lucioasă, ca dâra lăsată de melc. Într-unul dintre omoplați, era o scobitură - Charlotte știa ce fel de schije cu gheară făceau așa ceva. Urmele roz ale unei cusături îi înconjurau un umăr, pierzându-se pe piept... Printre lacrimi, a privit odaia parcă pentru prima oară: o fereastră jos la pământ, buchetul acela de mărar venind deja din altă perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
scrisorile ce le trimiteau acasă, că vor să ajungă cât mai grabnic la Iași. Douăsprezece divizii dușmane, cu artileria cea mai bună, au fost aduse pentru luptă. Trupele noastre, puține ca număr, au ținut piept acestor rostogoliri repetate de foc, schije, gaze și oameni care urlau venind la măcel ziua și noaptea. Artileria, așezată foarte bine pe stânga Siretului, a bătut coloanele inamice În flanc, pricinuindu-le pierderi Înspăimântătoare. Batalioane Întregi de nemți au fost amestecate cu pământul. Timp de aproape
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se pot juca cu cuvintele. Tăcuți, ei operează, amputează, taie, extirpă răul: operațiile făcute de ei au într-adevăr niște efecte. Filosoful a fost în mai multe rânduri pe câmpuri de bătălie și a asistat la demonstrarea talentelor lor: extrag schije, gloanțe de archebuză, pun la loc țesuturile grav răvășite de ghiulele de tun, de răni de sabie ori de vârfuri de lance. Medicul aruncă prafuri în ochi; chirurgul acționează și vindecă efectiv ceea ce poate fi vindecat. Montaigne neagă tot ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluența esențială a dadaismului și futurismului, a suprarealismului și constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm atomului dinamică / elastici constructivi / plămânii orașelor / vertebre de bronz / mușchii schije de platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și a funcțiilor morfo-sintactice: „apasă
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
de minute sau ore,/se completau,/se intercalau,/se suprapuneau inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele Soare; învățătorul necromant „peripatetiza cu Aristot din Stagira/ sau flecărea cu Erasm
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Pentru S. „toate drumurile au prins rădăcini/ în păienjenișul peniței” (Fila de aer), în timp ce versul ia naștere pe „câmpia regală a cuvântului”. Citadin bântuit de nostalgii ce îi stimulează fantezia, poetul cultivă imaginea unui eros cu „trup de cerneală și schije de adjective”, iar „Cum să te-apropii/ de centrul comprimat în ochiul / unicornului” (Fila de aer) este una din întrebările care surprind alunecarea spre mitic. Versurile din Zid și neutrino (1994) reprezintă reluarea în forma originară a ciclului cu același
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]