1,755 matches
-
au umbrit momentele de glorie, căci, uitată și abandonată, Casa cu lei a stat îndelung închisă, părăsită și goală, cu ușile și ferestrele ferecate, cu treptele scării de la intrare descompuse, cu interiorul devastat. Destinul Casei cu lei a fost unul schimbător și poate, prea umil. Dar cu toate acestea, temeliile i-au rămas întregi și ea a supraviețuit pustiului. Și aceasta pentru că leii ce o păzesc nu și-au abandonat menirea. Slujitori ai zeiței Diana, cea care a botezat cu numele
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]
-
transformat în mii de fărâme. Ce mai! destinul îmi tenta iubirea de viață și de aventură cu promisiuni irezistibile, cărora mintea mea cea înflăcărată a cedat fără rezerve intrând cu tot avântul în caruselul destinului și abandonându-mă capriciilor sale schimbătoare precum starea vremii. De atunci, agătată de roata norocului, la fiecare învârtitură și cotitură a clipelor și a rotației stelelor, m-am regăsit uneori când reușeam să mă cațăr pe coama capriciosului purtător al destinului meu sus, sus atingând torțile
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
aminte De “Moșii” ce ne-au părăsit. Și se mai dă de pomană, Pește, când e dezlegare. Că e pofticioasă hrană Într-un post atât de mare. Sărbătoare programată Înaintea Crăciunului, La pește e dezlegată, Spre prăznuirea Sfântului. Că e schimbător de vreme, Se spune că-i “cap de iarnă”. De care ursul se teme Și se-ascunde-n vizuină. Cât timp, lumea viețuiește, Obiceiuri sunt purtate. Trec în viață din poveste, Apoi în realitate. Întâiul chemat Apostol La-nvățătura lui Hristos, Lui
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
ultragiantă. Încercă să memoreze casele din care proveniseră cele două aruncări. Văgăuni de-ale câinilor acelora de Donati, dușmanii lui. Avea să găsească el, În curând, o modalitate de a se răzbuna. Profitând de adăpostul provizoriu oferit de tejgheaua unui schimbător de valută, se ridică pe vârfurile picioarelor, uitându-se după polițai. Dar nătărăii se vede treaba că dispăruseră. Tresări. Cineva Îl apucase de o mână. Căută să se elibereze din strânsoare smucindu-se, dar cel ce i-o strângea rezistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
masele În mișcare. Luat prin surprindere, Dante șovăi o clipă În plus până când se hotărî să o urmărească, dar orice efort al său fu spulberat de bariera de trupuri, devenită de nepătruns. — Cine-i femeia aceea? Îl Întrebă pe un schimbător de valută care ședea În dreptul tejghelei. Era sigur că asistase la scenă. Cine e? Vorbește, ți-o poruncește un prior al Florenței! Bărbatul nu părea prea impresionat. — E doar baba Martina. E nebună, să nu o bagi În seamă. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să dea târcoale corbii nenorocirii. De acum, era pentru el din ce În ce mai dificil să obțină un Împrumut, chiar recurgând la garanțiile fratelui său Francesco. Străbătu cu Încetineală o bucată de stradă, până ce se opri dinaintea prăvăliei lui messer Domenico, un mic schimbător de valută care, mulțumită asocierii sale cu marea familie Bardi, dispunea Întotdeauna de bani mulți. Nimeni n-ar fi zis că, Îndărătul intrării simple, din lemn, abia protejată de o fâșie roasă din bumbac, se ascundea una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cetate și, poate, din Întreg Imperiul. Poetul Își aduna forțele ca să intre când, dindărătul ușii, auzi cuvintele unei conversații care se apropia. Înainte să apuce să se dea la o parte, Îl văzu apărând pe Veniero, care ieșea În compania schimbătorului de valute. Între cei doi părea să existe o frumoasă armonie. Messer Domenico Îl Însoțea afară cu o grație neobișnuită, atingându-i cotul, pe când celălalt Își lua rămas bun la fel de ceremonios. Dante se opri dintr-o dată, uluit. Văzându-l, messer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
obișnuințe precedente. Dar acum chiar că trebuie să te salut. Nu vreau să Îți răpesc timp prețios din obligațiile dumitale de cârmuire. Sau din altele, conchise Veniero cu o străfulgerare vicleană În ochi, pe care și-i Îndreptase spre ușa schimbătorului de valute. Dante Îl urmări cu privirea pe bărbatul care se Îndepărta, iar apoi intră În prăvălie cu pas hotărât. Proprietarul ședea la locul lui, Înapoia umilei tejghele din lemn ros, Încărcată de hârtii și de registre. Nu dădu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de sub tejghea. Toți sunt la fel, marinarii ăștia, conchise el făcând din ochi cu un aer complice. Dante Îl ignoră. Înșfăcă bijuteria, un inel mare Încrustat cu mici semne aproape nedeslușite, și Îl examină cu atenție, Înainte să Îl Înapoieze schimbătorului de valute. — Mda, toți sunt la fel. Voi mai trece să te văd, messer Domenico. Trebuie să vorbim și despre altele. Dădu să plece, Însoțit de privirea perplexă a cămătarului. Trecând, dădu cu bocceaua peste tocul ușii Înguste, lăsând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de cugetat oare la ce cugeti? Ascultându-ți vorbele prin care încerci s-o tragi de limbă pe această frumoasă copilă a vițiului și simțind în ele o certă tulburare - spuse cu același surâs fin Barzovie - mă gândeam cât de schimbătoare sunt toate ale omului. Tu, oșteanul care-ai învins la Strâmbu și Streaja, la Dâlga și Hârlău, la Berga și Rodna, la Borca și Târgul... — ... la Gâlma și Trunchiu... - își aminti visător spătarul. — ... și la Marna și Mara și parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Toma căută din priviri indicatorul bateriei. Nu găsi așa ceva la bord. Doar un bec roșu indica faptul că alternatorul nu funcționa, sursa de curent fiind deocamdată doar acumulatorul mașinii. Inspiră adânc și apăsă cu putere pedala de ambreiaj. Așeză maneta schimbătorului de viteze la punctul mort și apoi întoarse până la capăt cheia în contact. Demarorul scheună jalnic de două ori după care, cu un tremu rat puternic, motorul uriaș se puse în funcțiune. Toma apăsă ușor pedala de accelerație urmărind turometrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Întoarse către Însoțitorul său cu câteva cuvinte de scuze, roșind. Să cotrobăi printre cărțile unui om nu era oare ca și cum i-ai fi cotrobăit prin suflet? Arrigo rămăsese În prag, surprins de o asemenea surescitare. - Nu te scuza. Norocul cel schimbător a vrut ca mie să mi se dea posibilitatea să alcătuiesc această mică culegere de cuvinte ale celor din vechime; simte-te liber să te folosești de ea ca de o fântână publică. Dante Își plecă fruntea În semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dispreț față de libertatea pe care ne-a conferit-o Creatorul? - Libertatea ce ni s-a Îngăduit este la fel cu aceea dată ghindei pentru a deveni stejar. Numai Înșelătoarea mărginire a simțurilor noastre ne amăgește cum că lucrurile ar fi schimbătoare și ne constrânge să vedem fragmentar ceea ce, dimpotrivă, este stabilit dintotdeauna. - Dar din asta rezultă că Însăși mișcarea corpurilor e o iluzie, obiectă Dante. Și totuși, suntem Înconjurați de dovada cea mai evidentă a contrariului, chiar În corpurile acelea cerești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se camufla. Pe fundalul frunzelor verzi, devine verde. Când frunzele sunt roșii, devine roșu. Dragostea sa cea mai mare este să fie în armonie cu lumea din jur. Nu are nici un alt principiu decât acela de a fi atât de schimbător cât cer condițiile externe. Vai de omul fără principii. El nu este un semn de circulație, ci mai degrabă dispozitivul ce indica direcția vântului. El are părerile celor mai puternici, uniforma lor. El nu are propria sa culoare. Are doar
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
magică dacă se continua acel sentiment din îndrăgostire, pentru că iubirea este continuarea îndrăgostirii, iubirea fiind un destin pentru cine conștientizează a fi așa pentru el însuși, un destin pentru toată viața chiar!; ► îndrăgostirea este un lucru magic, dar poate fi schimbătoare după cum sunt emoțiile ce-o însoțesc; ► iubirea este o asumare a unui risc de a ne pierde la un moment dat într-o mare de afecțiune, însă după mai multe exercitări ale riscului se constată existența unui ocean de siguranță
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
iubire nebună sau de Moarte, sau de Iubire și Moarte, nici învățații nu știu a spune. De dincolo de timp, din Necuprins, Ea-ți zâmbește, pe buze are mireasma începutului. De dincolo de timp se-ntoarce să-și sărute Iubitul în Timpul ăsta schimbător. Cu-ncredere lasă, în urmă, trecutul, dincolo de limitele timpului deschide fereastra realității dorite, nașterea altor începuturi. Din străfulgerarea luminii aduce un nou gând și-l îmbracă în suave, calde emoții, în culori de iubire, în armonia sunetelor celeste - Acum, Aici
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
când ți-am ronțăit lobii urechilor și ți-am mursecat pielea din jurul buricului. Cel mai bine aș putea spune căstau cu atingerea. Ea pare să reziste tuturor atacurilor... ce-i drept, a fost distribuită cam peste tot: în scaune, în schimbătorul de viteze, în plafoniere, în centurile de siguranță - de frână de mână nici nu mai vorbesc - ba chiar ... Citește mai mult Mai am în rezervor puțină lumină pentru ochi -cam cât să privesc vară astamișcarea pe cer a stelei Betelgeuse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
totultima dată când ți-am ronțăit lobii urechilorși ți-am mursecat pielea din jurul buricului.Cel mai bine aș putea spune căstaucu atingerea.Ea pare să reziste tuturor atacurilor...ce-i drept, a fost distribuită cam peste tot:în scaune, în schimbătorul de viteze,în plafoniere, în centurile de siguranță -de frână de mână nici nu mai vorbesc - ba chiar... Abonare la articolele scrise de raul baz
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când ninge, când este senin, Când vântul suflă tare... Nu știu în zilele ce vin, De vor fi nori, sau soare. La fel ești tu de schimbător. Nu știu ce se petrece... Ești tandru ,încărcat de dor, Sau ești absent și rece. Îmi pare rău,eu am pierdut Credința în iubire, Iar dragostea ce-a dispărut, Nu-i simplă rătăcire. Nu m-ai avem acelaș acum, Și nu mai
PĂRERI DE RĂU de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367872_a_369201]
-
ținându-se pe picioare. În mașină domnea o liniște asurzitoare. Macovei se uita în urmă, prin luneta mașinii. Câteva lacrimi s-au împiedicat în barba care se forța să nu tremure. Soția l-a prins de mâna dreaptă aflată pe schimbătorul de viteză. Bărbatul s-a uitat în ochii ei; un zâmbet dulce, înecat în lacrimi, îi împodobea chipul... - Și totuși... sângele apă nu se face... rosti, după un adânc oftat, pasagerul aflat pe bancheta din spatele mașinii. Referință Bibliografică: Și totuși
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
fel ca și-un cuptor. Și dragostea ne curge curată și cuminte Când trupul ei îl umplu cu lavă cea fierbinte.. **** O mângâiere doar când ceasul e târziu Arunca-mi o privire sau poate-o-mbratisare În lumea-acesta atât de schimbătoare Cu suflete ce-s pline de pustiu. Un zâmbet pe-un peron, batistă fluturând O linie ce viața să-mi împartă Între tristețea de-azi și ce a fost odată Cu timpul ce în tropot dispare alergând. Umile-atingeri, dorințe retrezite
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
ceea ce pare a fi, și ceea ce nu pare a fi, toate la un loc, Valul de ceață subțire o înfășoară prin striații suprapuse iar Moartea, fluidul albastru, albastru că marea, albastru că cerul dispărut în gură monștrilor. El, călătorul albatros, schimbător că cerul, înghițit de paradoxuri, își îndreaptă corabia în derivă dintr-un țărm necunoscut în altul umplându-și vidul orelor din puștiul zilelor din anii sterpi, Necunoscutul l-a înghițit, lumea și-a schimbat polii, pomii forme mișcătoare, pământul topit
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
Toate Articolele Autorului De ce visez... De ce visez doar infinitul, Când știu că nu pot să-l ating, Visez cum marea sărută orizontul, Iubiri ce se aprind, și-apoi se sting. De ce visez că iubesc vântul, Când știu cât e de schimbător, Că-n iarna rece, îi e amar sărutul, Iar primăvara, e dulce și îmbietor. De ce visez că toamna e a mea Și voi păstra frunzele verzi, Nici lacrima, nici ruga mea n-o vrea Și trece fără milă prin livezi
DE CE VISEZ.. de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368740_a_370069]
-
redacția cu rude din Caracal, iar Dan Constantin cu subiecte la comandă. Cum 90 % din mass-media este o cloacă, ca și țara de altfel, Viorel, a prins singura mâna de ajutor întinsă, e drept de fostul comerciant de cărămizi și schimbător de valută, Marian Băilă, ajuns patron la o gazetă de provincie printr-o tranzacție ce a permis foștilor tovarăși care n-au băgat un leu în afacere să plece spre destinații diferite, cu cel puțin 1 milion de euro fiecare
POVEŞTILE LUI VIOREL ILIŞOI ŞI ALE PRESEI DE PROVINCIE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349811_a_351140]
-
ceruri mă îndreaptă. Ușor îmi este trupul pe brațele-ți întinse. Iti simt dogoarea vie din dorurile-aprinse Ce se ridică-n valuri ca un vulcan ce crește. Infometat de tine, sufletu-mi zâmbește... Am întâlnit norocul dar știu că-i... schimbător. In fiecare clipă poate pleca în zbor Luându-ne secunda, timpul se grăbește In infinit se-nalță și-acolo el plutește... O vrajă fermecată ne-nvăluie-ntr-o clipă... Iubirea-nflăcărată în inimi se-nfiripă Și crește în secunde din dorul ce dospește
VULCANUL...DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344521_a_345850]