279 matches
-
în chip barbar și fiind în stare de inconștiență, a fost purtat prin camere pe niște pături, pentru a fi dat de exemplu și altora care „nu-și țin gura”. Nu a fost omorât, cum s-a crezut; dar în urma schingiuirilor și a loviturilor primite în cap a rămas surd pe viață. Nu cumva Dumnezeu acordă îngăduințe oamenilor răi pentru a le da timp de pocăință și pentru a pregăti celor ce pătimesc cununi mai străluctoare? Dar Dumnezeu ar fi putut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe care au găsit-o la Maxim. Dar aurul era fals. Ca deținuți nu puteau verifica declarațiile. Iar securitatea, constatând falsul, a acționat mai întâi asupra lor, renunțând la serviciile lor. Activitatea pe care o depuseseră a avut urmări grave: schingiuiri, mutilări și crime pe care securitatea trebuia să le acopere fără ca răspunderea să cadă asupra ei. Felul dumnitale de a vorbi frizează obrăznicia, făcu pe supăratul. Vă supără adevărul? Am să vă pun în față realitatea din acest birou de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
autorul scrisorii era părintele Negruțiu. Opus igni, autor furcibus. Acuzat că a întreținut legături cu exteriorul, iar prin predicile sale a instigat la atitudine antistatălă, antiguvernamentală și împotriva clasei muncitoare etc..., a fost condamnat la muncă silnică pe viață. După schingiuiri și necazuri a fost trimis la Aiud, unde am avut fericirea să-l cunosc în celulele răstignirilor pe cruce. Domnul îi împlinise dorința, făcându-l părtaș la suferințele Sale pentru noi. O, părinte Ioane! Sunt fericit că te-am cunoscut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu mai pot îndura, schingiuirile și umilințele de tot felul.. Cer, neîntârziat, ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-o vineri, a doua zi era Adormirea Maicii Domnului.. În ziua aceea, pe înserat, așa cum le-a fost vorba, Baltă se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
șeful securiștilor, făcându-și loc printre ei... cu coatele și umerii, pofticios de cruzime. Călăul din el nu se mai mulțumea să-i ia, pur și simplu, viața... ci, cu o exterminare lentă, picătură cu picătură, prin chinuri groaznice... prin schingiuiri de neînchipuit cum numai securitatea se pricepea; să-l vadă agonizând... asta vroia. Maiorul se opri, la câțiva pași în fața lui, văzându-i în privirea ochilor atât de liniștită, o resemnare care-l uluia.. În ochii căruia i se putea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acasă în patul lui, a trăit în București bine merci, ca un om obișnuit și nimeni nu a încercat să-i facă vreun rău. Aceasta datorită orientării profund creșinești a acestor deținuți-martiri care au reușit să supraviețuiască tuturor ororilor și schingiuirilor, datorită credinței lor în Dumnezeu. Ei au spus că „noi oamenii nu suntem îndreptățiți să-i judecăm și să-i pedepsim pe cei care ne-au torturat, doar Dumnezeu poate face asta!” Pe de altă parte, statul român și-a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lovitura perversă: „Pe ce bază afirmi asta? Ai fost tu acolo? Ai văzut tu cu ochii tăi? Ai numărat tu personal victimele?” Tot așa dacă se vorbește despre miile de victime din închisorile politice comuniste, despre reeducarea de la Pitești, despre schingiuirile timp de ani și zeci de ani la care au fost aceștia supuși. Marele noroc este că în ultimii ani au apărut oameni de mare valoare, suflete de eroi, mari iubitori de adevăr, de neam și de țară, care, precum
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ca fiind preț al supraviețuirii spirituale și al victoriei finale a binelui asupra răului. Erau întăriți de iubirea de neam și de țară, de credința în dreptatea cauzei pentru care sufereau. Și credința lor a fost mai tare decât toate schingiuirile și torturile la care au fost supuși. Pătrunși de adevărata credință creștină, acești martiri au ieșit din închisori fără ură și dorință de răzbunare, au ieșit cu iertare și iubire, spunând că numai Dumnezeu este în măsură să judece și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fără menajamente în dormitor și..." Era perioada marii terori, execuțiile atingeau, numai la Moscova, cifra de 1200 pe noapte. Vera, acum laureată a Premiului Stalin, artistă emerită a RSFR și deputată în Sovietul suprem, a fost invitată să asiste la schingiuirea lui Zinoviev, Kamenev și ceilalți. "Lucrătorii din domeniul artelor trebuie să se călească" i-a spus Stalin. Vera Davâdova este și, mai ales, nu este de compătimit. În cele din urmă, recunoștința lui Stalin s-a manifestat cum era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
decât aceea a unităților militare, în care toate „situațiile”, combinate de „majori” și de „furieri” sunt false. [40] Așa au început anii aceia de luptă neșovăielnică a studențimii române împotriva nepăsării burgheziei liberale și național-țărăniste, cu greve, manifestații, bătăi și schingiuiri polițiste, cu „ocuparea” Universității din București pentru câteva ceasuri (printre cei mai bine de o sută de studenți arestați cu acest prilej eram și colegul Gh. Ștefan și cu mine, petrecând atunci prima noapte la Prefectura Poliției Capitalei), și cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dedicat sfintelor slujbe realizate în temnițe de-a lungul anilor și în special a Învierii. Virgil Maxim povestește cum la Jilava, după o Săptămână Mare petrecută în rugăciune și cântarea în Vinerea Mare a versetelor din Prohod, în noaptea Învierii „Bătăile, schingiuirile, lanțurile, neagra și chiar uciderile erau gândite ca să dea o strălucire diavolească momentelor omagiale cum era Învierea. Am început să cântăm Hristos a Înviat! din ce în ce mai tare, simțind nevoia să apărăm viețile noastre cu strigătul Învierii. Pe măsură ce noi cântam, loviturile, icnetele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
era arhiplină, iar afară, în jurul teatrului, așteptau peste zece mii de oameni. S-au tras la sorți jurații. S-a citit actul de acuzare. Au urmat interogatoriile. Am povestit lucrurile așa cum sau întâmplat. Martorii acuzării au negat totul. Toate bătăile, toate schingiuirile erau pură invenție. Negau chiar și certificatul medical eliberat de profesorul Bogdan, medicul legist. În după amiaza zilei a șasea a procesului, 26 mai 1925, așteptăm rezultatul. În sala cea mare s-au auzit tunete de aplauze, strigăte, urale. Mi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Ordinul Direcțiunii Generale a Poliției nr.22185 din 28 martie 1935 referitor la cercetările polițienești publicate în revista care, adesea, păcătuise prin lipsă de perspicacitate, de bunăvoință și interes profesional pentru descoperirea adevărului: întrebuințare de mijloace barbare, ca bătaie, schingiuiri etc. nu numai că nu duc la vreun rezultat în descoperirea adevărului, dar dezonorează și pe funcționarul ce le aplică și atrage și oprobriul public asupra instituțiunii din care face parte. În cuprins figurau teme specifice timpului când apărea fascicula
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
femei și copii murind de foame după ce șiau amăgit stomacul cu frunze și rădăcini de copaci... Zeci de mii de lucrători pierind în muncile istovitoare la zidiri de uzine uriașe și la săparea de canaluri... Drumuri pavate cu oasele morților, schingiuiri și temnițe, iată peisajele noii Rusii, în care acest tânăr zvăpăiat a căutat fericirea... Până și caii de rasă, coborâtori din hergheliile din vremea țaristă, sunt împușcați de credincioșii slujitori ai lui Stalin... Căminuri de copii? Plată dreaptă a muncitorilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bine studiate, brutalitatea metodelor poliției secrete din România modificându-se prea puțin (sau chiar deloc) față de așa-zisul stil stalinist criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații (dacă nu cumva gemeni ai) celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la Miliție, în orice birou din Miliția română, la înălțimea de un metru se afla în zid un piron, prins în beton, cu un belciug la capăt, de care
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime care au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime care au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului, și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să-și clameze dorința de răzbunare asupra călăilor
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dar formula se dorea în mod intenționat a fi licențioasă (mărturia Eugeniei László, 1998). De aceleași torturi dure vor avea parte și arestații din seara de 21 decembrie la București; în timpul și în urma acestor maltratări, câțiva arestați au decedat. Aceste schingiuiri sunt amintite nu doar în mărturiile multor victime supraviețuitoare, ci și în rechizitoriul din 4 iunie 1990 împotriva membrilor Comitetului Politic Executiv al PCR judecați la Timișoara. Atât la Timișoara (16-20 decembrie), cât și la București (după 22 decembrie) au
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
agresor” sau „bătăuș”. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul „torționar” este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea programatică (e adevărat, în grade diferite, de la foarte dur la, să spunem, moderat și vag, simple pălmuiri și lovituri oarecare), termenul în cauză este, vrând-nevrând, adecvat. Lecția de anatomie inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
moderat și vag, simple pălmuiri și lovituri oarecare), termenul în cauză este, vrând-nevrând, adecvat. Lecția de anatomie inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și exactitate de către Alin Mureșan indică și destule surprize în afacerea Pitești: aflăm astfel că schingiuirile atroce au fost practicate inclusiv în închisoarea de la Suceava, care nu a constituit neapărat o etapă „serafică” în desfășurătorul acțiunii de mai târziu de la Pitești, Gherla ș.a.m.d. Etapa de la închisoarea Târgșor (aproape deloc cunoscută publicului interesat de Pitești
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de personaje-cheie (un mic „lexicon negru” înrudit cu bogatul Lexicon negru propus de Doina Jela; cel de față cuprinde și numele unor victime nemaculate de la Pitești), demn, uneori, de un ospiciu-carusel. Iar studiul de caz din final, legat de inventarierea schingiuirilor, este, la rându-i, o hartă elaborată și o suprafișă despre patologia creierului uman în condiții de represiune. Alin Mureșan este riguros și exact ca un geometru. Nu acceptă speculațiile alunecoase (are chiar alergie la ele), nu glosează în gol
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
marea majoritate se confesau colegilor de suferință. Detaliile obținute astfel de către cei puși să îi tragă de limbă pe nou-veniți erau folosite mai târziu în torturi, pentru a-i forța să facă mărturisiri complete, sau constituiau pur și simplu motivația schingiuirii lor. De foarte multe ori, cei care îi întâmpinau pe nou-veniți erau foști prieteni, cunoștințe ori colegi de facultate, astfel că reținerile dispăreau brusc. Au existat, bineînțeles, și cazuri când deținuții și-au dat seama că ceva nu este în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
se dădea cu pumnul, palma, piciorul ori ciomagul în orice zonă a corpului. Când erau anihilați și paralizați de șoc și durere fizică, se trecea la torturarea individuală, pe rând, a tuturor celor din cameră, în timp ce restul deținuților priveau îngroziți schingiuirea colegilor și prietenilor. Nu vom insista în acest capitol pe descrierea atrocităților, ci vom spune că grozăvia acestora a avut un rol important în demoralizarea și înspăimântarea victimelor. Torturarea lor putea dura oricât, între o zi și câteva săptămâni, până când
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și din interiorul închisorii; IV. autoflagelarea morală; și V. transformarea forțată în agresor. Exceptarea torturilor din aceste etape ni se pare a fi o gravă eroare, având în vedere faptul că întreaga acțiune gravitează în jurul constrângerii victimelor la participare prin schingiuiri. Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresoritc " Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori" Planul acțiunii prevedea ca bătăile să cuprindă întreg penitenciarul. Astfel că, în seara lui 19 decembrie 1949, Dumitrescu i-a mutat, la cererea lui Țurcanu, pe Pătrășcanu, Sobolevschi, Gherman, Burculeț
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]