181 matches
-
cognitiv, ateul e convins că o cunoaștere cu rădăcină în credință este o aventură alterată în chiar esența ei, în vreme ce credinciosul vede în cunoașterea lipsită de credință o zbatere absurdă îndreptată spre nimic. Ateul deplînge superstiția și fanatismul, credinciosul repudiază scientismul și hedonismul. Oricît le-ai spune amîndurora că existența lui Dumnezeu nu poate fi nici infirmată și nici confirmată de știință, ei sunt încredințați în sinea lor că tabăra adversă e în derivă completă. Ateul nu uită că aberațiile explicative
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
preferă să facă apologia barbariei, a nebuniei, a extazului sau a neantului, dar a inteligenței nu, iar Eugen Ionescu afirma în celebrul Nu că adevărul era un cuvânt ce nu se regăsea în dicționarul credinței sale, Sebastian, deși nu agreează scientismul exclusiv al lui Zarifopol, îl apreciază pe acesta pentru temperamentul măsurat și lucid, străin tinerilor entuziaști și confuzi, scriind într-un articol din 1934: "Într-o cultură înăbușită de genii, temperamente furtunoase și supreme păcăleli transcendente, Paul Zarifopol îndeplinea o
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
aleatoriul pur poate fi prezent, într-una de critică el este exclus. Coerența comentariului se sprijină și o întrece pe cea a textului comentat. Lectura cărții nu e deloc dificilă, autorul găsind un echilibru fericit între metodă și intuiție critică, scientism și percepție estetică. Gustul lui, exercitat pe un material cald încă (literatura unei generații în primii ani ai afirmării ei) este aproape infailibil, nu numai judecățile de situare, ci și cele de valoare fiind exacte. O excepție, în sensul subevaluării
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
nu gîndesc în diade și binalități, inclusiv de genul dihotomiei sincron/diacron. Fixîndu-și ca obiect dinamica structurilor de sens, nu forme reificate, perspectiva lor este holistă: nimic, inclusiv istoria nu mai rămîne în afara textului/limbajului. Situate la egală distanță de scientismul structuralist și de indeterminismul deconstrucționist, pragmatismul, glossematica, semioza socială, generalizată, analiza discursului sînt discipline prin care formalismul antebelic se deschide către context, către experiența socio-istorică". Modelul biologic al postmodernismului ar putea fi o soluție pentru ieșirea din impasul alexandrin în
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
a dus, între altele, și la apariția cărții lui Putnam. Nesiguranța, în sine, nu e nici rea, nici neapărat stigmatul epocii noastre. Specific epocii noastre este răspunsul pe care un domeniu precum științele cognitive, cu dificila lor echilibristică între un scientism ferm și o flexibilitate filozofică, pare să-l aibă gata pregătit pentru orice și oricine. Hilary Putnam - The Threefold Cord: Mind, Body, and World, Columbia University Press, 2000, 221 pag.
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
său critic este unul deschis, suplu, nedidactic, sincronizat cu ritmul literaturii europene, opus criticii dogmatice, preocupate de standarde generale și de legi estetice inflexibile, absolut inoperabile în condițiile schimbărilor petrecute în literatura acelor ani. Prin judecățile sale, Sebastian a refuzat scientismul suficient, simplitatea formulelor, dar a depășit și estetismul, literatura fiind pentru el o expresie a umanului, gândirea și ființa reprezentând o unitate și nu o dualitate ireductibilă, iar scrisul fiind un act de prezență și de participare, nu unul de
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
nu e adevăr incomod căruia să nu-i putem îmblînzi virulența. De pildă, necruțării cu care fizica ne-a spulberat la propriu rețeaua de reprezentări tradiționale despre lume, i-am răspuns învinuind-o de săvîrșirea a două păcate de moarte: scientismul și pozitivismul. Scientismul, mania superstițioasă prin care ajungi să crezi că ceva e bun numai dacă e științific, înseamnă să pui știința în locul religiei. Credința e aceeași, doar idolii sînt alții. Nu te mai închini dogmelor revelate, ci principiilor obiective
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
incomod căruia să nu-i putem îmblînzi virulența. De pildă, necruțării cu care fizica ne-a spulberat la propriu rețeaua de reprezentări tradiționale despre lume, i-am răspuns învinuind-o de săvîrșirea a două păcate de moarte: scientismul și pozitivismul. Scientismul, mania superstițioasă prin care ajungi să crezi că ceva e bun numai dacă e științific, înseamnă să pui știința în locul religiei. Credința e aceeași, doar idolii sînt alții. Nu te mai închini dogmelor revelate, ci principiilor obiective. Pozitivismul e așchia
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
care ajungi să crezi că ceva e bun numai dacă e științific, înseamnă să pui știința în locul religiei. Credința e aceeași, doar idolii sînt alții. Nu te mai închini dogmelor revelate, ci principiilor obiective. Pozitivismul e așchia sărită din trunchiul scientismului, acea optică a genunchiului de broască potrivit căreia nu există cunoaștere decît acolo unde ceva poate fi măsurat și verificat prin experiență. Tot ce e pozitiv și bun în lume vine din felia perceptibilă a experimentului științific. Restul sînt gogoși
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
intre în joc? Aproape îți vine să spui că, în materie de cunoaștere a lumii, o mînă de oameni gîndește astăzi pentru toată omenirea, iar noi stăm pe margine și chibițăm plini de orgoliu, scriind tratate filozofice sau revoltîndu-ne împotriva scientismului și pozitivismului de care se face vinovată fizica. Cînd o mie de oameni concurează singuri pe o pistă pe care numai ei știu să alerge, restul omenirii poate privi liniștită la televizor.
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
de socialism, 2011). După Philippe Nemo, ateismul nu e o invenție a modernității, prezența sa depistîndu-se chiar în filosofia antică, dar acolo ca teză intelectuală susținută în dezbaterea de idei. Ulterior expansiunea ateismului s-a făcut sub diverse curente: pozitivism, scientism, liber-cugetători, neopăgînism sau felurite milenarisme laicizante. Azi, autorul francez consideră că rezerva de conotații ale ateismului s-a epuizat, criza actuală a spiritului european coincizînd cu renașterea unei religii pe care autorii Constituției europene au evitat s-o pomenească la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul credințelor, obiceiurilor, tradițiilor (pe scurt spus, al miturilor) se păstrase ca în vremurile imemoriale, doftoroaia și descîntecele țineau loc de medic, iar agronomia era încă aproape neștiută. Așadar, revenind la scientismul lui Rădulescu-Motru, voi repeta că astfel de interpretări mitologice își au, dimpotrivă, rostul lor de netăgăduit, mai ales că pînă acum o jumătate de veac erau încă realități cotidiene. Mitologia populară era încă, pînă de curînd, o realitate îndărătnică incontestabilă
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
va avea nevoie de cunoaștere. Cu alte cuvinte, știința va da naștere credinței. Și Drăghicescu scrie: ,Credința în Dumnezeu constă, sau va consta într-o zi, din creditul care se va acorda științei." (p. 425) O prefigurare mai clară a scientismului contemporan, cu a sa încredere neclintită în puterea și eficiența științelor omenești, nici că se putea închipui. Dar, spune Drăghicescu, această religie scientistă nu va însemna neapărat un nou ateism, căci ateismul este forma finală de atrofiere a sentimentului de
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
sistem teoretic-intelectual, dar și înțelege mecanismele de articulare ale sistemului în cauză. Propunînd un criteriu etic de evaluare, Cornea mută discuția într-un plan uman (nu întîmplător unul dintre capitole conține o pledoarie pentru umanism într-o lume în care scientismul reprezintă din ce în ce mai mult paradigma învingătoare), alegîndu-și drept punct de referință gînditorul în locul conținutului de gîndire. Ceea ce el obține astfel prin raționament logic, psihologia modernă confirmă experimental (ah, spectrul scientismului!): persuasiunea depinde de cele mai multe ori de felul în care este perceput
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
capitole conține o pledoarie pentru umanism într-o lume în care scientismul reprezintă din ce în ce mai mult paradigma învingătoare), alegîndu-și drept punct de referință gînditorul în locul conținutului de gîndire. Ceea ce el obține astfel prin raționament logic, psihologia modernă confirmă experimental (ah, spectrul scientismului!): persuasiunea depinde de cele mai multe ori de felul în care este perceput un interlocutor (drept autorizat, competent, bine-intenționat etc.), și nu de o disecare a mesajului propriu-zis. Iar în termenii retoricii clasice, Andrei Cornea încearcă o substituire a convingerii fondate prin
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
fierbinte, rece și rece ca gheața. În oraș sînt cîteva biserici: metodistă, evanghelică, baptistă. Există cu siguranță și clădirea cu multe coloane a bisericii „Știința creștină". Dar dacă nu ești baptist sau metodist și nu crezi în Dumnezeul șarlatan al scientismului creștin, nu-ți rămîne altceva de făcut decît să mergi la moving pictures ca să vezi un film turnat foarte bine, care sună la fel de bine, cu un conținut ce te năucește de cap prin prostia lui. În orice orășel găsești clădirile
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
amintească mereu că Dumnezeu nu există? Criticile pe care le poate primi Dora Petrilă sunt cele uzuale: că un medic nu poate vedea lumea decît prin optica științei, că reducînd totul la unitățile de măsură ale științei autoarea cade în scientism, că în plus nu lasă loc misterului cosmic și că, în fond, cartea aceasta subminează potențialul de optimism al cititorului. Cînd luciditatea unui om depășește măsura, începi să-l privești cu reținere. Între Dumnezeu și știință va fi primită cu
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
realității, reducționist înfățișată fără viscerele sociale, morale, politice sau religioase, dl Nemoianu îl justifică tocmai ca pe o zonă a complexității, pluralismului și democrației. Frumosul e o astfel de zonă crepusculară și misterioasă, combătută cu artileria cea mai grea a scientismului și a politicului, a savantlîcurilor de tot soiul, a fanatismelor ideologice de dreapta ori de stînga. Ca și în "teoria secundarului" prin care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
molipsirea cu anumite reflexe mentale. Discipolul primește gusturi, viziuni și emoții, nu informații și nu teorii livrești. Tocmai de aceea, în relația „față către față“ există o tentă ezoterică care nu poate fi comunicată în afară. Astăzi însă, sub influența scientismului, a feminismului și a democrației de masă, aura de prestigiu a relației maestru-discipol a fost redusă la neant, în vreme ce noțiunea de înțelept e pe cale să devină rizibilă. Și totuși, Steiner e de părere că educația de elită se va face
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
dar asta, desigur, nu este suficient". Altfel zis, o variantă a lui Monsieur Homais! Prezența tenace a acestui prototip e asigurată de "complicatorii" moderni, "ființe care nu se pot satisface cu realul vocației și cu realul culturii lor", căci în scientismul cu care sunt adesea înclinați a opera în planul disciplinelor umaniste, formalizate prin matematică, reprezintă nu altceva decît un "proces (care) favorizează obscurizarea unor elemente clare și mascarea unui deficit de imaginație". Teoretizarea își are limitele ei. Critica literară e
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
nu poate ataca o temă atît de spinoasă, precum impostura medicală, dacă nu are o viziune precisă asupra felului cum trebuie să arate o medicină fără greșeli. Pentru Goldacre, premisele medicinii infailibile sunt patru, ele alcătuind un raționament ce frizează scientismul: 1) ca o cunoștință medicală să reprezinte un adevăr, ea trebuie să aibă o explicație științifică și un efect evident; 2) orice efect poate fi verificat; 3) verificarea se face prin teste individuale și statistice, iar un fenomen ce nu
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
pînă la urmă anodin. Drama e alta: astăzi Pitagora e privit ca un precursor al maniei scientiste, care își face din număr criteriul unic de recunoaștere a adevărului. E un alt fel de a spune că Pitagora e actual. Premisa scientismului e că valabilitatea unei cunoștințe nu poate fi verificată decît prin măsurare, iar măsurarea înseamnă numărare, caz în care tirania numerelor e la ea acasă. Sub unghi psihologic, viața omului devine o cursă obsesivă în jurul unor cifre: greutate corporală, tensiune
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
Wilhelm al II-lea și a cancelarului Bismarck („inventatorul” statului social, conceput de el ca proiect conservator de susținere a Monarhiei împotriva socialiștilor...) Atît mediul german de la finele secolului al XIXlea, cît și modelele intelectuale - de la Wundt și Durkheim la scientismul mesianic al lui A. Comte și Saint-Simon - își pun definitiv amprenta pe gîndirea celui care, în 1907, coresponda cu prietenul său Caragiale pe tema răscoalelor țărănești, exilatul berlinez sfătuindu-l - surprinzător? - să nu accepte un post de docent la Universitatea
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
major, trebuie să trăiască pe propriile-i speze. Păstrarea originalelor ar fi expus-o unor confruntări impertinente. Critica s-ar fi simțit tentată să o judece după mai marea sau mai mica sa fidelitate. Și am fi căzut În simplul scientism. Iar domnia ta știi că eu Îi neg operei mele orice valoare științifică. M-am grăbit să-l Îmbărbătez: — Desigur, desigur. Nord-Nord-vest e o creație estetică. — Altă eroare, a decretat Bonavena. Îi neg operei mele orice valoare estetică. Ea are, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]