181 matches
-
trebuit să introducă în fața logicii îndoiala metodică, dar Descartes încă nu avea cum ieși din logica aristotelică. Relativismul cunoașterii științifice moderne se naște din dialog implicit, dat fiind că se fundează pe rectificări în raport cu diversele nivele de realitate. Reducționismul vechiului scientism ar fi, din acest punct de vedere, un fenomen paramodern, echivalabil cu fundamentalismul în religie. Dacă știința și religia se vor voi transmoderniste, asta depinde de asimilarea dinamismului spiritual al timpului. Blaga a dublat categoriile rațiunii cu categoriile abisale, ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Einstein), la Pasadena și la Mont Palomar. În scurt timp, au aderat mii de savanți, constituindu-se un fel de francmasonerie "fără înscăunări, fără rituri"262, un aristocratism fără veleități aristocratice, ca reacție la domnia materialismului marxist, a freudismului, a scientismului modernist, a ideologiilor de tot felul și în favoarea reîntronării Spiritului, într-o "sinteză contemporană a științei, religiei și filosofiei"263. Mai mult, s-a vrut un veritabil mesaj pentru mileniul al III-lea. Intenția mărturisită era să se pună capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
era să se pună capăt crizei religioase moderne, America având și avantajul că nu a coborât, precum Europa, cortina de fier între religie și cercetarea științifică 264. Europa a favorizat, cu spiritul ei schizofrenic, umplerea golului, lăsat de antiteza religie/scientism, cu marile ideologii: nazism, comunism etc. Se distinge, așadar, o clară voință de a depăși carențele modernismului printr-o întoarcere la religie din perspectivă științifică, ceea ce dă caracter de neo-gnoză acestei mișcări. Ne-am aștepta ca gnoza de la Princeton să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între 30 valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui că e o dominantă sau că azi cultura română este structurată ierarhic în funcție de valorile sacrului, dar nici nu poți să neglijezi această structurare în anumite sectoare ale vieții sociale. Sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între 30 valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui că e o dominantă sau că azi cultura română este structurată ierarhic în funcție de valorile sacrului, dar nici nu poți să neglijezi această structurare în anumite sectoare ale vieții sociale. Sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Galilei și Descartes care au corectat erorile aristotelice, continuând intenția lui Toma d'Aquino referitoare la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii imaginii în cadrul dominației scientismului raționalizant
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii imaginii în cadrul dominației scientismului raționalizant, chiar în mijlocul acestor mișcări s-a stabilit o reevaluare pozitivă a visului, a visării, a halucinației și halucinogenelor al cărei rezultat a fost descoperirea inconștientului. Se știe că perioada contemporană este realmente invadată de domnia imaginii, de un reflex
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană are un mijloc de recuperare a valorii imaginii și chiar a funcției sale simbolice, care se bazează pe un proces de remitizare, de depășire a scientismului, un fel de "Muzeu imaginar" ca mod virtual de reechilibru. Spațiul occidental este chemat să cunoască "gândirea critică". Între tendința iconoclastă a vechii civilizații și supraabundența imaginii, specifică actualei civilizații, trebuie să existe o modalitate prin care funcția imago-ului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în dizgrația regelui Iacob I și este închis în turnul Londrei, pentru primire de mită, servilism, disimulare și datorii enorme. Francis Bacon Considerat unul dintre creatorii empirismului, acordă toată atenția experimentului. Este întemeietorul metodei inductive, numită și "metoda baconiană a scientismului". Este cunoscut pentru ideile sale liberale și reformiste. Metoda sa de investigație aduce o contribuție însemnată epocii industriale a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Metoda constă în investigarea cauzei fenomenului în trei feluri: a) prin acceptare; b) prin
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
teoriei dispariției speciilor prin catastrofe naturale. Cercetările și concepțiile sale, publicate în volumele intitulate Histoire Naturelle ("Istoria Naturală") influențează pe Lamarck și pe Cuvier. 101 Isidore Auguste Marie François Xavier Comte (1798-1857) sau Auguste Comte, filosof francez, fondatorul pozitivismului sau scientismului. Promovează ideea utopică a lui Henri de Saint-Simon despre o filosofie bazată pe știință, ca o încercare de a îndrepta nelegiuirile Revoluției Franceze. Pozitivismul său influențează pe Karl Marx. Concepția lui propovăduiește altruismul ca o religie a umanității. 102 Claude
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
divinitatea − lumea lui noūs), ale căror soluții posibile nu pot fi decât contradictorii, pentru ca sunt un factor antinomic al rațiunii. Din factualitatea empiriștilor și rigoarea iconoclastă a raționalismului clasic reies în secolul XIX pozitivismul lui Auguste Comte și filosofia istoriei. Scientismul (adevărul unic este doar cel probant prin metoda științifică) și istorismul (cauzele evenimentului istoric sunt doar manifestările materiale) constituie alte două modalități de ignorare a imaginarului, a gândirii simbolice, până și a raționamentului prin similitudine, precum este cazul metaforei. Orice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ignorare a imaginarului, a gândirii simbolice, până și a raționamentului prin similitudine, precum este cazul metaforei. Orice imagine care nu este negarea unui fapt este suspectă și, pe cale de consecință, condamnabilă; la fel, arta, onirismul, devianțele mentale, viziunile mistice. Influența scientismului și a istorismului s-a resimțit atât de puternic în atitudinea generală, încât formele publice ale spiritului artistic (arhitectura, sculptura, arta decorativă) au fost reduse, prin politicile financiare ale cetății, la cele mai riguroase și simple expresii. Pe de o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1902). Așadar pentru Lenin, legitimitatea luptei comuniste nu este fondată pe o ideologie, ci pe o știință obținută dintr-o dogmă provenită din texte sacre - îndeosebi de-ale lui Marx - a căror decriptare cade în sarcina intelectualilor revoluționari. Amestec de scientism și de utopie*, leninismul* și apoi marxism-leninismul* devin creuzetul unei credințe laice care va permite să se explice și să se justifice totul. După Revoluția din Octombrie* și publicarea în 1924 de către Stalin a Principiilor leninismului, marxism-leninismul a fost extins
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care modul de producție capitalist îi hărăzea mizeriei și sărăciei materiale. Marx și Engels* s-au erijat în profeți, reactivând fantasma Pământului făgăduinței, promițând tuturor „oropsiților vieții” o lume a dreptății, a egalității, a fraternității. Acest amalgan fără precedent de scientism și mesianism, de rigoare metodologică și de religiozitate mistică explică succesul considerabil al marxismului într-o perioadă istorică în care capitalismul provoca societății grave leziuni sociale și în care idealurile democratice abia începeau să prindă rădăcini pe continentul european. Este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu dușmanul, ceea ce-l face pe revoluționar să fie „dur”, călăuzit doar de pasiune și de „calculul rece”, neavând decât „dispreț pentru morala socială”, „romantism” și „sensibilitate”. Cernisevski îl descrie pe revoluționarul profesionist, „acest monstru lugubru” care știe să îmbine scientismul și acțiunea radicală pentru a se înstăpâni asupra istoriei și a concretiza promisiunea de fericire comună. în 1902, în Ce e de făcut?, Lenin amintește că „numai un partid călăuzit de o avangardă poate să îndeplinească rolul de combatant de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sa Flacăra, pentru a le „inspira tinerilor o idee vie” despre viitorul în construcție. Plagiind utopia lui Campanella, el elaborează celebrul plan de propagandă sovietică, plan copiat după frescele edificatoare din Cetatea soarelui. Chiar și Lenin știe să combine utopia, scientismul și activismul în discursurile și programele sale, pentru a-și impune linia politică; în martie 1918, el anunță dispariția politicului în favoarea unei gestiuni raționale a abundenței, sub autoritatea organizațiilor muncitorești, sfârșitul comerțului și al condiției salariale, reducerea zilei de muncă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Îndeamnă să fim ceva mai modești În estimările noastre referitoare la interacțiunile dintre culturi și dezvoltare. Restructurările la care asistăm evoluează În permanență, ceea ce dezvăluie o indeterminare imposibil de contestat și justifică necesitatea unei umanizări a științelor umane (Dosse, 1997). Scientismul a Îndepărtat, pentru multă vreme, științele despre Om de diversitatea Umanității și de exigențele impuse de necesitatea de a salva biodiversitatea (vezi actualitatea temei „dezvoltării durabile”). Aceeași dezbatere internațională asupra constrângerilor ecologice va fi inseparabilă, mai devreme sau mai târziu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune”. O cunoaștere tacită, care evoluează pe neobservate („ideile constitutive”), alcătuiește datele științelor umane (subiectivism radical), iar metoda „sintetică” (comprehensivă) asigură praxeologiei, printr-un proces ipotetico-deductiv, descoperirea principiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stat. Intenția este aceea de a denunța concordatele, pentru a elibera Biserica de o tutelă insuportabilă. Opoziția republicană nu trebuie decât să le imite pașii. Ea dorește să elibereze statul de orice contaminare ecleziastică. Romantismul politic lasă locul pozitivismului și scientismului raționalist, care se afirmă Împotriva credințelor religioase, bănuite că ar aliena conștiințele și ar Înăbuși voința individuală. Afacerea Dreyfus (1894-1906) vaface națiunea să se scindeze În două tabere. La stânga, republicanii, Liga drepturilor omului, socialiștii din jurul lui Jean Jaurès, precum și numeroase
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
esență, lipsei unei perspective adecvate asupra specificității discursului științific și, respectiv, celui literar: limbajele sunt diferite, stilurile și codurile de asemenea și, de aici, diferențierea semnificațiilor. Theodor Codreanu urmărește însă o revalorizare "științifică" și nu una estetică; de pe poziția acestui scientism sui-generis, autorul polemizează cu aproape toți exegeții de până acum ai lui Eminescu, "corectând", totul, de la G. Călinescu la Eugen Simion, de la Eugen Todoran la Dan C. Mihăilescu, de la Mihai Drăgan la I. Constantinescu, de la Edgar Papu la Ioana Em
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l va marca în mod considerabil: liberalismul economic (cu refuzul unor corpuri intermediare între stat și cetățean, care ar putea avea interese particulare, și liberul joc al intereselor individuale ca garant al eficacității economice), care conduce la focalizarea pe individ. Scientismul presupune că știința și raționalitatea sunt în măsură să regleze toate problemele lumii în mod neutru, degajând soluții care se impun tuturor. În acest context economic și ideologic se dezvoltă taylorismul. Taylor a fost întâi muncitor într-o întreprindere mecanică
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
criticii integratoare își pierde pentru noi valoarea strict principială, păstrându-și-o în schimb pe cea polemică, orientată într-un sens foarte exact, anume împotriva criticii indiscutabil marginale, așa cum este nu o dată ilustrată de diferitele modalități ale didacticismului, pozitivismului și scientismului steril.”1 În 1945, Cornel Regman publica în „Revista Cercului literar” din Sibiu (nr. 3/ 1945Ă articolul intitulat O imagine unificatoare asupra clasicilor, comentând, firește, Clasicii noștri, cartea lui Vladimir Streinu apărută cu doi ani înainte. Articolul a fost republicat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Editura Enciclopedică. Constantiniu, Florin (2002), O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic. Constantiniu, Florin, Chiper, Ioan (1995), "Modelul stalinist de sovietizare a României I", în Arhivele Totalitarismului, nr. 2, pp. 8-28. Copilaș, Emanuel (2009a), "Revising realism: from scientism to a more empirical approach", în Romanian Review of International Politics, nr. 1, pp. 25-48. Copilaș, Emanuel (2009b), "Dincolo de teoria critică. O posibilă inserare a filosofiei politice habermasiene în teoria relațiilor internaționale", în Sfera Politicii, nr. 138, pp. 96-113. Copilaș
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui că e o dominantă sau că azi cultura română este structurată ierarhic în funcție de valorile sacrului, dar nici nu poți să neglijezi această structurare în anumite sectoare ale vieții sociale. Sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de obiecte, produse artistice, norme, ritualuri, simboluri, fiind ignorat uzul obiectului cultural." 64 Pentru a încerca o concluzie parțială la subcapitolele precedente, trebuie să evidențiem în primul rând faptul că antropologia a avut foarte mult de suferit ca urmare a scientismului. Ea a plecat mult timp și în multe cazuri continuă să facă acest lucru (reziduu al concepțiilor antropologice din secolele XVIII și XIX) de la premisa că omul este ființa supremă din univers, ființa cea mai apropiată de perfecțiune, prin raționalitatea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]