166 matches
-
o serie de șovăieli și compromisuri pe care le manifestă în hotărârea verdictului asupra luptei dintre vechile și noile norme morale sau politice pe care le reclamă viața democratică și instituțiile ei. Dar totul este explicabil întrucât însăși guvernarea democratică sclavagistă cuprinde în sine contradicții, manifestă adesea nehotărâre și șovăială, este zdruncinată de lupte interne și ciocniri de interese dezbinatoare. În 413 î.Hr., când avea optzeci de ani, Sofocle a devenit comisar special pentru investigarea dezastrului militar atenian din Sicilia. În
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
sărbătoriți ca niște eroi. Cei trei mari tragici ai secolului al V-lea î.Hr. au cunoscut în nenumărate rânduri bucuria victoriei la aceste întreceri. Eschil a obținut de 13 ori premiul I, Sofocle (a cărui operă este oglinda apogeului democrației sclavagiste) de peste 20 de ori, iar Euripide de 4 ori. Cetățenii Atenei - care l-au onorat cu importante funcții politice și militare, îl cinsteau pe Sofocle în mod deosebit pentru înaltul său spirit cetățenesc. Amintirile tiraniei mai stăruiau în mintea oamenilor
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
de a fi descoperit resursele poetice și emoționale ale tragediei, rafinamentul și măiestria tehnica ale lui Sofocle au reprezentat standardele după care a fost judecată această formă literară începând din secolul al V-lea î. Hr. Dacă Pericle a ridicat democrația sclavagistă pe culmile ei cele mai înalte pe plan politic și militar, în opera lui Sofocle se desăvârșește oglinda literară a acestui apogeu, se întrupează în chip fidel năzuințele politice, concepțiile morale, juridice, religioase etc. ale democrației sclavagiste. Ca un omagiu
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
a ridicat democrația sclavagistă pe culmile ei cele mai înalte pe plan politic și militar, în opera lui Sofocle se desăvârșește oglinda literară a acestui apogeu, se întrupează în chip fidel năzuințele politice, concepțiile morale, juridice, religioase etc. ale democrației sclavagiste. Ca un omagiu adus însemnătății operei lui Sofocle, cetățenii Atenei l-au ales strateg (conducător militar), în acestă calitate participând la o expediție împotriva insulei Lemnos. În crearea tragediilor, Sofocle se inspiră din aceleași izvoare ca și Eschil; ca și
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
trăit în Arkansas în perioada când acesta era teritoriu. Teritoriul Arkansaw a fost organizat la 4 iulie 1819, și la 15 iunie 1836, statul Arkansas a fost admis în Uniune ca al 25-lea stat și al 13-lea stat sclavagist. În zona deltei a început să se cultive bumbac, și aici au fost ținuți și cei mai mulți sclavi afroamericani. În alte zone, se practica agricultura de subzistență în ferme mici. Arkansas a jucat un rol important în susținerea Texasului în războiul
Arkansas () [Corola-website/Science/302461_a_303790]
-
ancie asemănătoare cu cea a oboiului de astăzi. În anul 146 î.Hr., cetățile grecești sunt cucerite de Imperiul Român, aflat în plină afirmare a puterii sale. La aceea dată, cultura română presupune cultură popoarelor autohtone-latine, influențată puternic de cultură popoarelor sclavagiste meditareene (Siria, Egipt). În urmă contactului cu lumea elenica, cultura română va prelua practică și teoria muzicală a grecilor, pe care le va asocia elementelor proprii deja existente. Și astfel de la stadiul în care era practicată, numai de sclavi, fiind
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
și s-a considerat responsabil pentru tot restul vieții sale. În ciuda acestui fapt, a continuat să lucreze ca pilot pe fluviu până la izbucnirea Războiului civil din America în 1861, când traficul de pe Mississippi a fost mult redus. Missouri, deși stat sclavagist și considerat ca făcând parte din Sud, nu a făcut parte din Statele Confederate ale Americii și a rămas loial Uniunii. Când a început războiul, Twain și prietenii săi au format o miliție confederată (eveniment descris în 1885 în nuvela
Mark Twain () [Corola-website/Science/304188_a_305517]
-
când forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat și ordonând mobilizarea generală, ceea ce a condus la declararea secesiunii a încă patru state sclavagiste din Sud. Ambele părți și-au constituit armate de război, iar Uniunea a preluat controlul statelor de graniță încă din prima perioadă a războiului și a efectuat o severă și eficientă blocadă navală de-a lungul întregului conflict. În septembrie
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
rolul guvernului federal în cadrul acesteia. Aspectele sociale, politice, economice și rasiale ale războiului au marcat perioada de reconstrucție care a durat până în 1877 și au continuat să se manifeste și de-a lungul secolului al XX-lea. Coexistența unui Sud sclavagist cu un Nord din ce în ce mai puternic aboliționist a mărit posibilitatea conflictului. Lincoln nu a propus legi federale împotriva sclaviei acolo unde ea exista deja, dar, în 1858, prin discursul „Casa dezbinată”, și-a exprimat dorința de a „limita răspândirea sa, și
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
ceea ce a crescut mișcarea secesionistă din Sud. Atât Nordul cât și Sudul presupuneau că, dacă sclavia nu se putea extinde, ea va dispărea treptat. Temerile Sudului de a pierde controlul guvernului federal în fața forțelor antisclavie, și temerile Nordului că forțele sclavagiste controlau guvernul, a adus criza la culme spre sfârșitul anilor 1850. Unele dispute privind moralitatea sclaviei, dimensiunea democrației și meritele economice ale muncii libere în raport cu plantațiile de sclavi au determinat prăbușirea partidului Whig și a mișcării "Know Nothing", și apariția
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
apere drepturile statelor lor. Aproape în întregime, criza interregională a implicat sclavia, începând cu dezbaterile privind clauza celor trei cincimi și extinderea pe douăzeci de ani a comerțului cu sclavi africani în Convenția Constituțională din 1787. Controversele privind admiterea statului sclavagist Missouri în Uniune au condus la Compromisul Missouri din 1820, Criza Anulării privind Taxa din 1828 (deși taxa era scăzută după 1846, chiar problema taxei era legată de sclavie), Interdicția Discuției care a interzis discutarea în Congres a petițiilor pentru
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
1820, Criza Anulării privind Taxa din 1828 (deși taxa era scăzută după 1846, chiar problema taxei era legată de sclavie), Interdicția Discuției care a interzis discutarea în Congres a petițiilor pentru desființarea sclaviei în perioada 1835-1844, acceptarea Texasului ca stat sclavagist în 1845 și Manifestul Destiny ca argument pentru achiziționarea de noi teritorii în care sclavia avea să devină o problemă, în urma războiului mexicano-american (1846-1848), care a avut ca rezultat Compromisul din 1850. Proviziunea Wilmot a fost o tentativă a politicienilor
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
roman aboliționist "Coliba unchiului Tom" (1852) de Harriet Beecher Stowe a crescut masiv opoziția în rândul Nordului față de Legea Sclavilor Fugari din 1850. În 1854, Manifestul Ostend a fost o tentativă nereușită a Sudului de a anexa Cuba ca stat sclavagist. Planurile rivale ale nordului și sudului pentru traseul căii ferate transcontinentale s-au împletit cu controversa Bleeding Kansas privind sclavia. Sistemul Bipartit s-a prăbușit după adoptarea Legii Kansas-Nebraska din 1854, care a înlocuit Compromisul Missouri cu suveranitatea populară, permițând
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
cazul Dred Scott v. Sandford a permis sclavia în teritorii chiar și dacă majoritatea se opusese sclaviei în referendum, inclusiv în Kansas. Constituția Lecompton din 1857 a fost o tentativă controversată de a admite statul Kansas în Uniune ca stat sclavagist. Dezbaterile Lincoln-Douglas din 1858 au privit și Doctrina Freeport a liderului democrat din nord Stephen Douglas. Această doctrină a reprezentat un argument pentru a ocoli decizia Dred Scott care, combinată cu înfrângerea Constituției Lecompton a lui Douglas, a divizat Partidul
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
lui Lincoln în 1860 a fost declanșatorul final al secesiunii. Eforturile pentru compromis, inclusiv Amendamentul Corwin și Compromisul Crittenden, au eșuat. Liderii din Sud se temeau că Lincoln va opri expansiunea sclaviei și că o va duce la dispariție. Statele sclavagiste, care deveniseră minoritare în Camera Reprezentanților, aveau în față minoritarismul perpetuu în Senat și în Colegiul Electoral în fața unui Nord din ce în ce mai puternic. Există o corelație puternică între gradul de susținere a secesiunii și numărul de plantații din regiune; statele din
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
în fața unui Nord din ce în ce mai puternic. Există o corelație puternică între gradul de susținere a secesiunii și numărul de plantații din regiune; statele din Sudul îndepărtat, cu cea mai mare concentrație de plantații au fost primele care s-au separat. Statele sclavagiste dinspre nord, Virginia, Carolina de Nord, Arkansas, și Tennessee aveau puține plantații și au respins secesiunea până când criza Fort Sumter i-a forțat să aleagă o parte. Statele de graniță aveau mai puține plantații și nu s-au separat. Procentul
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
la 4 februarie 1861, cu Jefferson Davis ca președinte, și o structură guvernamentală bazată pe Constituția SUA. În urma atacului asupra Fort Sumter, Președintele Lincoln a cerut înființarea unei armate de voluntari din fiecare stat. În două luni, alte patru state sclavagiste din Sud și-au declarat separarea de SUA și au aderat la Confederație: Virginia, Arkansas, Carolina de Nord și Tennessee. Districtele din zona de nord-vest a Virginiei s-au separat și ele de statul Virginia, aderând din nou la Uniune
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
au susținut Confederația, în Teritoriul Indian (astăzi Oklahoma) având loc un mic război civil sângeros. Statele de graniță ale Uniunii au fost Virginia de Vest (stat format prin separarea unei părți din Virginia), și patru dintre cele mai nordice state sclavagiste (Maryland, Delaware, Missouri și Kentucky). Maryland avea numeroși oficiali pro-Confederație care au tolerat revoltele antiunioniste din Baltimore și arderea podurilor. Lincoln a răspuns declarând lege marțială și a chemat în ajutor armata. Milițiile care se formaseră în Nord s-au
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
adoptat o constituție provizorie a Statelor Confederate ale Americii stabilind și capitala temporară a acestei Confederații în Montgomery, Alabama. O conferință de pace s-a ținut la Washington într-o tentativă nereușită de a rezolva criza. Restul de opt state sclavagiste au refuzat ofertele de intrare în Confederație. Forțele confederate au ocupat majoritatea forturilor din granițele lor. Președintele Buchanan a protestat dar nu a dat niciun răspuns militar, în afara unei tentative eșuate de aprovizionare a Fort Sumter cu nava "Star of
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
Joseph E. Johnston și P. G. T. Beauregard. În această bătălie, generalul confederat Thomas Jackson a primit porecla de "Stonewall" ("Zid de piatră") datorită rezistenței opuse unioniștilor. Alarmați de înfrângere, și într-o tentativă de a preveni secesiunea altor state sclavagiste, Congresul SUA a adoptat Rezoluția Crittenden-Johnson la 25 iulie, în care se spunea că războiul este luptat pentru păstrarea Uniunii și nu pentru desființarea sclaviei. Generalul-maior George B. McClellan a preluat comanda armatei unioniste a Potomacului la 26 iulie (a
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
lui personal, și relația sa foarte apropiata de Adolf Hitler și oferind cititorilor și istoricilor o perspectivă unică asupra lucrărilor din regimul nazist. El a scris mai târziu o a treia carte, "Der Sklavenstaat. Meine Auseinandersetzung mit der SS" („Statul sclavagist: Controversele mele cu SS-ul”), despre SS . Speer a murit din cauze naturale, în 1981 în timpul unei vizite în Londra, Anglia. Speer s-a născut în Mannheim, într-o familie din clasa socială de mijloc, dar destul de înstărită. El a
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
mileniul I î.Hr.) armenii, unul din cele mai vechi popoare din Asia Anterioară. Popor indo-european stabilit în Asia Mică la sfarsitul mileniului ÎI - începutul mileniului I î.Hr., armenii ocupă prin infiltrare pașnică teritoriile regatului Urartu. În condițiile căderii puternicului stat sclavagist Urartu (sec. IX-VII î.Hr.) s-au pus bazele regatului armean, care la scurtă vreme a fost încorporat în Imperiul Ahemenizilor (sec. VI-III î.Hr.) și apoi, după cucerirea macedoneană, în cea a Seleucizilor (sec. III-II î.Hr.). Armenia a fost împărțită
Istoria Armeniei () [Corola-website/Science/314239_a_315568]
-
recâștigat controlul tuturor statelor din Sud. În 1877, președintele republican Rutherford Hayes a retras trupele federale, ceea ce a dus la schimbarea ultimelor trei guverne statale republicane, marcând sfârșitul "Reconstrucției". În timpul războiului civil, liderii republicani radicali spuneau că sclavia și Puterea Sclavagistă trebuia să fie distrusă definitiv, și că orice formă de naționalism confederat trebuie să fie suprimată. Moderații spuneau că aceasta se putea ușor realiza imediat ce armatele confederate se predau și statele din Sud revin asupra secesiunii și acceptă Amendamentul al
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
dezvoltat primele calendare practice, fiind însușite și rafinate în continuare de către romani în calendarul iulian. Monarhii erau priviți ca reprezentantii divini pe pământ, având subordonați care îndeplineau funcții de ambasadori, funcționari sau mesageri, înconjurați de familie și curteni.Sistemul era sclavagist.Sclavii erau prizonieri de război sau oameni ce nu și-au plătit datoriile și erau folosiți în minerit, agricultură sau în servicile de servitudine aduse palatului regal. Instrumentele cu care monarhii dețineau control asupra maselor și stabilitatea erau religia, gărzile
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
când forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat și ordonând mobilizarea generală, ceea ce a condus la declararea secesiunii a încă patru state sclavagiste din Sud. Ambele părți și-au constituit armate de război, iar Uniunea a preluat controlul statelor de graniță încă din prima perioadă a războiului și a efectuat o severă și eficientă blocadă navală de-a lungul întregului conflict. În septembrie
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]