366 matches
-
și aș mai vrea să stau... Mintea mă ceartă și să plec îmi zice, Dar inima-mi se tânguie: Mai vreau! Și n-am puterea de-a o contrazice. . . . . . . . . . . . . . . . Când îmi săruți privirea cu străluciri de foc Și mintea mea scornește idile tropicale, Atunci parfum și flăcări și gheață la un loc Se mistuie în mine și-mi fumegă-n pocale. Și mi-e dor și te iubesc și sufăr Și-mi plouă ochii flori de nufăr. . . . . . . . . . . . . . . Eu sunt convins c-
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Poezie > Delectare > CÂND ÎMI SĂRUȚI PRIVIREA... Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului CÂND ÎMI SĂRUȚI PRIVIREA... de Nicolaie Tony DINCĂ Când îmi săruți privirea cu străluciri de foc Și mintea mea scornește idile tropicale, Atunci parfum și flăcări, și gheață la un loc, Se mistuiesc în mine și-mi fumegă-n pocale. Când îmi trimiți din suflet gând dulce, cald și bun Și mă-nvelești în giulgiul suavului tău zâmbet, Vin menestreli
CÂND ÎMI SĂRUȚI PRIVIREA… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371337_a_372666]
-
că am acceptat pedeapsa fără să crâcnesc, și a mai ținut o altă înălțătoare cuvântare pe această temă. Pe de altă parte, începusem să mă amăgesc cu gândul că totul nu putea fi decât o glumă de prost gust. Fusese scornită numai așa, ca să mă bage în sperieți. Nu purtam și eu uniforma Reich-ului la urma urmei?... Distracție de paznici stupizi! Culmea a fost că în tot acest răstimp nu m-am gândit nicio clipă la moartea lui Rudi și, bineînțeles
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
divertisment sunt jocurile pe calculator. Și aici acționează excrocii, politicienii sau mai rău....nebunii. Din coclaurile sărace, mistice, agresive ale Rusiei s-au ivit cele mai groaznice jocuri on-line, așa numitele Balena Albastră și Zâna de Foc. Aceste teribile jocuri, scornite de tineri nebuni sugerează celor ce se lasă antrenați cel mai teribil rău posibil. Aceste zise jocuri promovează abolirea celui mai ancestral și universal instinct, comun tuturor viețuitoarelor....acel al SUPRAVIEȚUIRII. Astfel de jocuri sugerează unor tineri debusolați, needucați....să
DE LA JULES VERNE LA ...... BALENA ALBASTRĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375332_a_376661]
-
mai ațipea și mama-mare, iar eu aveam grijă s-o scutur de umăr. N-o slăbeam... Știa trei povești mari și late, mi le spunea pe rând. Nu inventa. - Du-te la mumă-ta, ea știe multe, știe să le scornească, îmi mai zicea uneori. Muma era soacra ei, o chema Maria și era străbunica mea. Referință Bibliografică: URSULEȚUL DE PLUȘ - VI. POVESTEA PAPELCUȚEI / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2163, Anul VI, 02 decembrie 2016. Drepturi de Autor
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
nume Cam ce prieteni a avut? Nu-s prea mulți în astă lume, Dar voi, cred, i-ați cunoscut... - Noi i-am cunoscut din carte Când povestea am citit. Nu mai sunt în nicio parte, Doar Ion Creangă i-a scornit! - Crăiasa furnicilor Și un prieten zis Setilă, - Crăiasa albinelor Și alt prieten zis Gerilă! - Și a Zânelor Crăiasă Pe Harap l-a ajutat... - Iar la o bogată masă Flămânzilă l-a salvat! - Și când Spânu-n ură mare Cap cu paloș
ION CREANGĂ PENTRU COPII ŞI NEPOŢI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345894_a_347223]
-
Acel ,,Mesia” chiar nu avea nimic special în el. Chiar dacă se spunea că făcuse ceva minuni acolo, nu avea figura seameață a unui eliberator ci mai degrabă un aspect comun, de vraci, după cum remarcă Irod. Iar supranumele, poporul i-l scornise, iar poporul era în opinia lui Irod o masă de sărăntoci inculți care n-aveau altă treabă decât să caște gura prin piețe și târguri la vorbele oricui. De pildă, poporul tot vorbea de eliberare și eliberare...Iar el, Irod
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
tăi de curbură dragoste parcă mă-njură Ce tot fac eu toată noaptea ba pe-o stâncă ba pe alta Nici nu urc nici nu cobor parcă-s iadu-ntr-un picior Ard și-n gheață nefiresc de nu-i vară o scornesc De nu-i iarnă parc-aș ninge râd că nu mai am ce plânge Costel Zăgan, DOINE DE (S)PUS LA RANĂ Referință Bibliografică: DOINĂ SOMNAMBULĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014
DOINĂ SOMNAMBULĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376763_a_378092]
-
că omul cu noi se înrudește! Ați pomenit vreodată divorțuri printre noi? Copii lăsați pe drumuri sau arme de război? Am inventat, noi, cipuri și alte drăcării? Însemne sataniste, otrăvuri, șmecherii? văzut-ați pe vreunul, retras în jungla deasă, Ca să scornească arma distrugerii în masă? Tot ce lăsăm în urmă, când mai sărbătorim, E biodegradabil. Natura o-ngrijim. Iar omul otrăvește, în fiecare zi, Păduri, câmpii și ape, și zările-azurii . N-avem starlete porno sau dive-travestiți, Și, orișice s-ar zice
NO COMENT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375080_a_376409]
-
cu pietricelele mărunte răspândite lângă bordură. Nu fusese în stare să se întoarcă imediat la gazdă și să aibă o discuție cu femeia, așa cum promisese părinților. Ce ar fi putut să mai spună după toate invențiile răutăcioase pe care le scornise mintea bolnavă a baborniței? Chiria îi fusese plătită, mai rămâneau câteva zile din lună în care să își caute un loc în care să stea. Anul universitar începuse demult, șanse să găsească un loc în cămin erau prea puține. Înghiți
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
există. - Se spune că a fot văzută în poiana de sub coasta muntelui. - Și cine spune că a văzut-o? - Așa umblă vorba printre ciobani, tătucă! - Nu te poți lua prea mult după vorbele ciobanilor, râse omul, lor le place să scornească povești ca să le treacă timpul mai ușor la pășune. Povești, nepovești, fata morarului își lua în serios spusele. Nici unul dintre feciorii care treceau pe la moară nu se putea lăuda că fata i-a aruncat măcar o privire, ce să mai
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
la întrebarea cine a condus Invincibila Armada. Cu toate că se învăța ceva mai mult, chiar și la istorie, pe vremea aceea!... Profesorul își scrutează învățăceii cu ochii săi înguști, mongoloizi. De la acești ochi i se trage porecla Tamerlan. Cine i-a scornit-o nu se mai știe. Generații de elevi au preluat-o de la înaintașii lor. Și profesorul a aflat de ea. Auzi, tu! mai zice câteodată, mirându-se. Să-i spună lui Tamerlan! Că doar n-a îngrozit el lumea ca
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
râioasă, bucuria m-a trădat ... ” Perspectiva singulară și personală este necesară în măsura în care trăirile și sinuozitățile spiritului sunt irepetabile: „Perfecțiunea Poemului tăcut e-n mine, sigiliul vrajba gurii a sporit, falnic aerul nopții dezvăluie tot ce muțenia într-un glas a scornit!”; „Merg pe apă și plâng. Sunt mersul aerului. Chiar umbra lui ... ” Pământul, ca element al cosmogoniei tradiționale, este prima formă a materiei despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
adecă pricina cu lumânarea ca și comites missi, judecătorii pribegi ai vechilor noastre domnii, ce erau trimiși în lungul și-n latul țării să judece procesele dintre oameni și, fiindcă nu găseau nicăiri certe și gâlceavă, ci pretutindene bună pace, scorneau zurba între creștini, ca să le treacă de urât, să aibă ce judeca și să câștige bani de ciubote (precum se numeau pe atunci taxele judecătorești) adecă plată pentru alergătură. În mod febril ne caută pricină de vorbă. Astfel în revista
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mulțumește cu atât. Neținând seamă că știrile ce le-am reprodus le datoream unei prietene a guvernului roșu și a d-lui I. Brătianu îndeosebi, gazetei "Neue freie Presse", ar vrea să-și dea aerul că noi le-am fi scornit, precum am scornit "bandele bulgare de la 1868". Dați-ne voie. Bandele bulgare au existat foarte frumos, au fost protejate de d. Brătianu și, daca le-ar fi ținut curelele, ar fi pus de pe atunci chestia Orientului în mișcare. Aceasta n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Neținând seamă că știrile ce le-am reprodus le datoream unei prietene a guvernului roșu și a d-lui I. Brătianu îndeosebi, gazetei "Neue freie Presse", ar vrea să-și dea aerul că noi le-am fi scornit, precum am scornit "bandele bulgare de la 1868". Dați-ne voie. Bandele bulgare au existat foarte frumos, au fost protejate de d. Brătianu și, daca le-ar fi ținut curelele, ar fi pus de pe atunci chestia Orientului în mișcare. Aceasta n-o spunem noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cerneală roșie prin care îl însărcinează pe d. Gheorghian să-l urmeze în conducerea partidului roșu din Moldova, daca va voi să-mbrățișeze legea izraelită. E puțin întemeiată acuzarea pe care "Romînul" o face opoziției în genere, c-ar fi scornind știri false despre neînțelegeri în ministeriu, de vreme ce asemenea neînțelegeri nu pot exista pentru că nu sânt chestii mari la mijloc. Într-adevăr nu mai e pe tapet darea în judecată a oamenilor cinstiți și canonizarea scabroaselor afaceri, nici răzbelul fără zapis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
părți a poporului românesc, ridiculizând... ce? Greutățile cu cari acesta se luptă pentru păstrarea limbei și a naționalității lui. O ultimă observație. Deși de astă dată onor. confrate de la "Presa" se ceartă cu căciula sa proprie și maltratează pe ardeleanul scornit de imaginația sa, totuși intenția de-a ne adresa invective personale e destul de evidentă pentru a ne face să declarăm că în cazuri de recidivă din partea organului Centrului vom fi siliți a recurge la mijloace mai energice de represiune în contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
hobby aveți? se interesează, pentru noi, doamna de la t.v. Cuvintele încrucișate, răspunde senin invitatul. Și ne lasă, evident, visători. Rumânul are-n toate tradiție. Să iște și el ceva ce n-a mai fost iscat aici, pe plai, să scornească ceva în premieră și să rupă gura tîrgului, să breveteze peste noapte o noutate trăsnet, să... Nu, nu-i stă lui bine să debuteze, tot ce face a mai fost făcut în trecutul său glorios. Cînd crezi că, gata, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul excelează În inventarea de categorii și subcategorii, dovedind o adevărată voluptate În a scorni un vocabular luxuriant și esoteric, greu de Înțeles și de aplicat (spre exemplu: „fondul de mituri alcătuit din arhemituri, mituri genuine, arhaice, mituri netipizate (tipizate În prototipuri, tipuri, variante și invariante), neomituri, mitologumene și mitoide” - p. 4). Repetat incantatoriu, acest
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tîrziu, în perioada sovietică, în legătură cu artiștii care nici n-au aderat la noua ideologie, dar nici n-au părăsit țara). Să remarcăm că simulacrul de dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și posibilele replici ale „celorlalți“ sînt scornite tot de el, sînt o emanație a aceleiași subterane: „Le-am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu-i de-a mirării că mi-au intrat singure în cap și au luat formă literară“. Eroul încearcă mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
intime, mai înrădăcinate și mai prietenești decât cele de acum. Ar trebui cineva să nu cunoască natura omenească pentru a ignora adevărul că obiceiuri statornice, admise pe tăcute și cu deplină mulțumire de toți, fac de prisos orice legiuiri artificiale, scornite de minți teoretice înstrăinate de țară și de geniul poporului lor. [21 ianuarie 1882] ["CREDINCIOȘI OBICEIULUI"] Credincioși obiceiului nostru de-a reproduce din ziarele străine părerile ce privesc țara, comunicăm articolul de mai la vale, pe care "Neue freie Presse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai crede în eroii săi, după ce eroii nopții de la 11 fevruarie sunt mari și tari, după ce trădarea și infamia s-a botezat în numele eroismului. Ați războtezat cuvintele, ați suplantat înțelesul pe care li-l dăduse secolii vieții noastre istorice, ați scornit limba păsărească în locul celei românești, ați desființat, Erostrați străini și nelegiuiți, toate vertebrele de drept, de echitate și de tradiție ale acestei străvechi și de Dumnezeu păzite țări. Pentru voi n-a preexistat nimic înaintea voastră și puțin vă pasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
idee nouă dacă spunem că orice lucrare literară însemnată cuprinde, pe lângă actul intelectual al observației și conceperei, o lucrare de resumțiune a unor elemente preexistente din viața poporului. Sunt scriitori - și numărul lor e legiune - cari sugîndu-și condeiul în gură, scornesc fel de fel de cai verzi, creațiuni ale fantaziei pure fără corelațiune cu realitatea, creațiuni ce, prin noutatea lor, atrag poate câtva timp publicul și sunt la modă. Descriind situații factice, personaje factice sau manierate, sentimente neadevărate sau simulate, umflând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
siguranță pe calea pe care-a apucat. Ideile conservatoare sunt fiziocratice, am putea zice, nu în senzul unilateral dat de d-rul Quesnay, ci în toate direcțiile vieții publice. Demagogia e, din contra, ideologică și urmărește aproape totdauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omenească. Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale, imperios cerute de spiritul de echitate al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]