1,007 matches
-
s-ar fi prăfuit mult și bine în acea amețitoare colecție Mari opere ale gândirii contemporane din biblioteca mea, dacă pictorul Romeo Niram nu mi-ar fi pus sub ochi ecuația energiei sub o nouă paternitate: „Brâncuși: E=mc2”. Puteam scrâșni printre dinți, puteam zâmbi zeflemitor sau cu un aer de generozitate paternalistă, puteam să ridic savant din sprâncene sau să bâigui vreo silabă cu iz anecdotic ― zarurile fuseseră aruncate. Așa că, neavând încotro, m-am întors, ca pe vremuri, la lecție
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_eins_dan_caragea_1368313881.html [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
lui se confunda peretelui stâncos. Amesteca sânge cu salivă... A deschis arcul brațelor, a închis ochii și a văzut clar fiara... Întâi ochii: reci, limpezi, strălucitori. Privirile ei ucigătoare l-au înfiorat. A vârât degetele în pasta unei pietre și, scrâșnind, țipând de ură și respect pentru felină, a scos ochii și i-a fixat pe stâncă... Le freca întunericimea cu pastă sidefie, dându-le străluciri de fosfor... Acum colții și botul din sângele lui, din sucul de lemn și alte
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fresca_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
părere, doar noi rămânem neclintiți pe loc în mlaștina numită nenoroc și în pustiul poreclit durere. Orbecăind sub putredul obroc ce-ntruchipează silnica putere, noi nu mai știm când viața e cădere și nici când este batere de joc. Răbdăm, scrâșnind din dinți, orice insultă și pe cei răi nu îi urâm nici chiar atunci când de al nostru chin exultă. Și ca ciobanul nostru legendar murim până la urmă de prea multă iubire dăruită în zadar. Anatol Covali Referință Bibliografică: Iubind degeaba
IUBIND DEGEABA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1463508028.html [Corola-blog/BlogPost/379055_a_380384]
-
trosnet puternic se auzi și un copac se frânse chiar peste tatăl băiatului, prăbușindu-se peste el. Îi prinsese amândouă picioarele sub trunchiul gros. Băiatul scăpase pentru că omul apucase să îl împingă puternic în dreapta lui, copacul alunecând pe zăpada care scrâșnea de gerul care se coborâse peste așezare. Copilul începuse să plângă. Încerca să rupă ramurile, să dea zăpada cu mâinile înghețate pentru a face loc tatălui său să iasă. Toată munca băiatului era în zadar. Într-un târziu, omul îi
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
acestui rang. Însă, Mărășteanu, nu i se păru a fi un biet „ageamiu”. De aceea îl privi circumspect, cu scârba strunită sub lentilele ochelarilor: --Care-i problema, domnu’...Cetățean? --Mă numesc Mărășteanu...Ion Mărășteanu. --Amărășteanu?.. A, ăla cu bicicleta, cu... --Ăla! Scrâșni din dinți Mărășteanu și spuse precipitat care-i „problema”, spre satisfacția specialistului din fața lui, ce gândea că i s-a mai ivit ocazia să dea cu sapa la rădăcina vicelui. --Aha! Păi...s-o rezolvăm... --Azi, domnu... specialist. Am treburi
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului AMURG DE VISE Din nou lumină amurgului de toamnă Se contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vară. Că într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu-se
AMURG DE VISE de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/laura_isabelle_nicolae_1477403467.html [Corola-blog/BlogPost/354263_a_355592]
-
-l văzuse Pandelică și nici Didina. Au ieșit din curte în grabă, trântind poarta în urmă, ca un avertisment trimis lui Pandelică"Ne mai vedem noi, jigodia dracului!". Lui Năică parcă i se luase o pânză de pe ochi și zise scrâșnind printre dinți. - ...Rămâi tu cu dracu! - O să vadă pe dracu, Năică, boieroaica nu-l iartă. Pandelică revenindu-și din spaimă, mintea îi lucra febril: „Prostul... a luat banii, dar ce-o fi având de gând să facă?”, în timp ce Didinica, apropiindu
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
obligați, tovarășe director, să cer sprijin la județeană! Negru de furie și speriat nevoie mare, tovul tăuraș bâiguia în neștire: hai, liniștește-te, liniștește-te! Rezolv, rezolv! Rezolv eu problema! M-a chemat urgent tov director și mi-a șuierat, scrâșnind din dinți: de ce nu mi-ai spus până acu’, idioata dracu’? Ce mă fac eu acu’? Eu eram foarte calmă și mă miram cât era de furios și țipa ca un pui rătăcit de cloșcă. După atâtea zile și nopți
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1485170947.html [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
morții mele, duhurile cele rele m-au înconjurat din toate părțile. Unele mugeau ca niște fiare sălbatice, altele lătrau ca niște câini, iar altele urlau ca lupii. Ele erau furioase, mă amenințau, se pregăteau a se arunca asupra mea și scrâșneau din dinți, privindu-mă. Eram nimicită de groază când, deodată, am văzut doi îngeri stând la dreapta patului meu și vederea lor îmi dădea curaj și îndrăzneală. Abia atunci demonii s-au îndepărtat puțin de patul meu. Unul din îngeri
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423829267.html [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
Depășise cu mult viteza legală cu minimul efort de a apăsa pedala de accelerație turând la maxim motorul și totuși nu îi este îndeajuns. Efortul lui este infim astfel încât ajunge subit la o stare de nemulțumire panicată. Frânează brusc. Roțile scrâșnesc într-un zgomot infernal, ascuțit, agravându-i starea. Trage pe dreapta, deschide larg portiera, abandonează autoturismul cu cheia în contact și portiera deschisă și începe să alerge căt îl țin puterile. În fapt, puterile îi sunt înzecite fiindcă depășise cu
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1489660022.html [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
imense dintr-un zid de flori, Cu milặ dặrîmate de zorii unei zile De care-mi aminteam că de culori Aduse-n noaptea crudặ de cặmile Pe acele vagi cặrặri sau iluzorii Drumuri care cặdeau pe-un colț de cer Scrîșnind în ritmul tandru al culorii Care destramặ visul în voaluri de mister Nebun de-ar fi Olimpul, i-ar lepặda pe zei? Nicînd înfiorarea acelor jocuri pure Nu va sminti gîndirea groteștilor atei Care știau în tainặ din glorie sặ-și
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_bilingve_1_ioan_lila_1371461855.html [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
mama lor moțata cloșcă roșcată. Printre crăpăturile gardului se aude un scrâșnet. Un bot de blană încerca să intre printre ulucile scorojite. Un cățeluș micuț, ca de pluș alb, cu o ureche maronie și alta albă lăsată pe o parte scrâșnea de partea cealaltă a gardului. Doi copilași, frățior și surioară, se apleacă să vadă ce se întâmplă, când deodată ce să vadă? De dincolo de gard cineva vroia să-i cunoască și dădea bucuros din codiță și se gudura la picioarele
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401306917.html [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
sărit un “isteț” dintre noi. - Nu, mă, acolo ne trebuie lănci, sulițe, de unde le luăm? Ne scatem ochii cu ele... mai bine...să cuceriți “redute.” Să învățați asaltul, mă, să dați în turc cu îndârjire, cu...dârzenie, adică așa...să scrâșniți din dinți! Nici nu se putea o fericire mai mare pentru vajnicii “flăcăi”. Acum, când “domnul” Dode ne turnase în căpușoare lichidul fierbinte al patriotismului, sufletele noastre au dat în clocot, gata-gata să opărească orice liftă păgână aflată-n preajmă
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
putea s-o faci în silă, răsuflând ușurat la capătul drumului care, foarte probabil, ți se va fi părut lungă cât două mile. Ce faci, însă, dacă te silește să-l însoțești o milă de drum? Vei păși alături de el scrâșnind din dinți, numărându-ți fiecare pas? Sunt trei situații posibile, omenește vorbind. Isus alege pe cea mai dificilă pentru firea umană și adaugă recomandarea, cu putere de poruncă, a distanței suplimentare, prin care serviciul pretins de ”cineva” e dublat de
GELU ARCADIE MURARIU by http://confluente.ro/articole/gelu_arcadie_murariu/canal [Corola-blog/BlogPost/344913_a_346242]
-
putea s-o faci în silă, răsuflând ușurat la capătul drumului care, foarte probabil, ți se va fi părut lungă cât două mile.Ce faci, însă, dacă te silește să-l însoțești o milă de drum? Vei păși alături de el scrâșnind din dinți, numărându-ți fiecare pas?Sunt trei situații posibile, omenește vorbind. Isus alege pe cea mai dificilă pentru firea umană și adaugă recomandarea, cu putere de poruncă, a distanței suplimentare, prin care serviciul pretins de ”cineva” e dublat de
GELU ARCADIE MURARIU by http://confluente.ro/articole/gelu_arcadie_murariu/canal [Corola-blog/BlogPost/344913_a_346242]
-
Constantin NECULA: Acum, de exemplu sirienii decapitați de islamici nu mai sunt aproapele nostru, sunt sfinții noștri. Oamenii care suferă în orice regiune a lumii sunt subiect de rugăciune și, nu în ultimul rând, eu cred că și cei care scrâșnesc din dinți de ură împotriva noastră sunt subiectul rugăciunii noastre și atunci aproapele meu rămâne tot acela care este subiect al rugăciunii mele. Gabriel TUDOR: Sfântul Apostol Iacov spune „Credința fără fapte este moartă în ea însăși”. În ce măsură actele caritabile
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriel_tudor_1431428840.html [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
cânt. Am bărbat cum mi-am dorit: El acasă..., eu la birt. GHEORGHE: Dacă-aici e loc sfințit Ce prost am fost c-am lipsit!... Veneam și mă-mpărtășeam Și grija nu-ți mai duceam... (O amenință cu degetul arătător, scrâșnește din dinți). Câțiva pumni dacă-ți căram, Jur că vină nu aveam! Te lecuiam de băut, Și nu eram troglodit... Să te-qaștept, să mor de frică? Sfinte, ce-i cui-a mea Florică!... FLOAREA: (Floare nici nu l-a observat
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
a răcnit Mototolea. Poți să mă belești, să-mi iei totul, dar să nu-mi faci mașina rablă! --Bine, dom’le! Să-i zicem vechitură, doar nu vii acum cu pretenția că ai mașină nouă. --Aproape nouă, a mârâit Mototolea, scrâșnind din dinți. --Fie, a râs Nae, cât crezi că face? --O sută cincizeci! a mârâit din nou Mototolea, scos din fire. --Fii serios, a râs Nae, să nu-mi spui că și asta are vad comercial. Păi, nea...una nouă
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414871809.html [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
fi deposedat de copilașul tău cu toate drepturile legale atârnate pe perete în România liberă de norvegianism. Fie că ești bărbat, fie că ești femeie. Acum cer ajutor. Am epuizat toate căile legale, permise de legislație cu o inutilă răbdare scrâșnită din dinți, pentru că nimeni nu decontează timpul pierdut. Nu i-am văzut dințișorii schimbându-se, nu-i cunosc stângăciile în fața caietului de teme, nu am habar ce povești îi plac, nu-i cunosc bucuriile și temerile ei de fetiță „mare
Eugen Cristian Chiticariu: 'Lăsați-mă să fiu tată'. Drama unui părinte care și-a pierdut fetița-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101329_a_102621]
-
Și știați de ce. Am ascuns moartea. Fruntea ei a fost însemnată, dacă aș fi copac, aș fi tăiat. geophagus altifrons Mă înclin în fața ei, o sărut timid și tandru, mă mulțumesc cu ce-i mai puțin. Am nisip între dinți, scrîșnește după frumusețe, pămîntul cîntă și mă suge. Mușc din prezentul lui, îi mestec ziua trecută, doar marea nu cunoaște îmbătrînirea. (O burtă mare de idei și nici o ameliorare.) Sînt pămînt și apă și nu știu nimic. eviota sigilata Unu din
Dana Ranga by Nora Iuga [Corola-website/Imaginative/9305_a_10630]
-
singurătății, păcatele celor morți tineri. Vorbește pentru că știe. Citește rar, ca dintr-o carte, un sul de pergament pe care-l poartă pe umăr, o lunetă prin care privește în stele, în praful lor ambiguu, imitând eternitatea. Îi aud dinții scrâșnind și tusea inundându-i cu sânge plămânii. Pașii lui măsoară distanțe abstracte, meridianele anilor, împovărătoarea lor aritmetică. Rămâne, îmi spune, viitorul, cel ce pritocește enigma și tremurătoarele ei trestii, foșnetul oaselor de împrumut, zațul de plumb al nopții, în care
Poezie by A. Gh. Olteanu [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Poeme > Constiinta > DIN SATUL MEU AMORF Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Din satul meu amorf (Faptul concret) Ne arde pământul, căldura asuprește ogoare Cei rămași își duc optimismul la abatorizare Scrâșnesc inutile, scorojite zăpezi însângerate Iar necredința scutură anii pe morminte uitate Nicicând nu am știut cum că totul va urma să fie Istorie prea scurtă, sorbită-n neagra igrasie Tot merg eroii bravi pe drumul sacru ce nu-l pot
DIN SATUL MEU AMORF de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/stelian_platon_1440581134.html [Corola-blog/BlogPost/362950_a_364279]
-
Să stai cu mine, cât te mai rugam...! Avem vreme, îmi răspundeai ades, În urma ta, nimic nu am cules. Erai atât de trist... și te-am iertat; Cum i-am iertat pe toți care-au plecat. Și parcă te aud, scrâșnind din dinți, Că timp nu ai avut să mă alinți. -Tu, care-mi bați în ușă, cine ești? -Sunt Următorul, vreau să mă-ncălzești; Eu nu te mint, viața e o școală, Alintată-ai fost... la mama-n poală. Referință
DE CE-AI PLECAT? PUTEAI SĂ MAI RĂMÂI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/De_ce_ai_plecat_puteai_sa_mai_ramai_george_safir_1335629236.html [Corola-blog/BlogPost/354380_a_355709]
-
Pe gene așteaptă iarna din mine să plece. Cu tine se zbat vise-n retină Cu privirea ta ce-a mușcat din mine, Bâjbâie-n beznă rază de lumină Cu timpul ce vine și se pierde cu tine. Vise noi scrâșnesc înfășate-n ger Frânturi de gând în nori îneacă uitarea Dureri se sparg în tăceri cu raze din cer De noi vorbesc nopțile în valuri cu marea. Foto internet Referință Bibliografică: ÎN RAMURI DE GÂND / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN
ÎN RAMURI DE GÂND de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1453886948.html [Corola-blog/BlogPost/378042_a_379371]
-
roboteală, Trecuse-n grabă peste oameni, Văzuse vii și dealuri și ponoare Trecea prin munți și cobora prin vale, Sorbea lumina de la soare Și se-mbăta de purpuriul florilor din zare. Privit cu bucurie și-ntristare Trecuse grabnic printre oameni Scrâșnind din roți la câte-o vorbă tare Și la câte-o piatră aruncată-ntre tampoane. Mânca fugind pământ de sub picioare Și era convins că-n veci va fi în alergare, Dar o petală de amurg i-a răsărit în cale
TRENUL VIEŢII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396455746.html [Corola-blog/BlogPost/341863_a_343192]