239 matches
-
ce vrei. — Așa e, zise Thaw. O să fac ce vreau. Presupun... Se întoarse și arătă cu mîna spre oraș. Sînt, poate, cel mai norocos om care trăiește acolo. Intrară din nou în pădure și ajunseră într-un luminiș cu un scrînciob. Thaw alergă și sări pe banca de lemn, puse mîna zdravăn pe lanțuri și se legănă din ce în ce mai tare, descriind arcuri de cerc tot mai largi. — U... uiu.... iai..iaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! strigă el. O să fac ce vreau, nu-i așa? Coulter se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
matematici, Hedrock descrise pe scurt acțiunea de balans dintre om și clădire, de îndată ce au fost lansate în abisul timpului. Apoi continuă: - Mai sunt oameni cărora le e greu să înțeleagă cum poate exista o pendulare a timpului, un fel de scrânciob, când cunoaștem realitatea macrocosmică după care Soarele și planetele sale se mișcă în mod constant prin spațiu-timp cu viteza de peste douăsprezece mile pe secundă. Dacă mai adăugăm și faptul că planetele urmează cu viteze diferite același curs orbital în jurul Soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ȘI ÎNĂUNTRU UN APARAT CORESPUNZĂTOR, NU NUMAI AFARĂ. CĂ ARSENALELE POT PREVEDEA VIITORUL \ CONTINUĂ ÎMPĂRĂTEASA \ DĂ-MI VOIE SĂ TE INFORMEZ CĂ ȘI NOI ȘTIM LA FEL DE MULT CA ȘI ARSENALELE DESPRE CĂLĂTORIILE COSMICE ȘI DESPRE LIMITELE LOR DE NETRECUT. PRINCIPIULUI SCRÎNCIOBULUI IMPLICAT ÎN ACEASTĂ CHESTIUNE ESTE CUNOSCUT FOARTE LIMPEDE, CU TOATE REZULTATELE SALE MEREU FATALE. DAR ÎNCĂ ODATĂ, TE ROG NU ȚINE SEAMA DE ASTA. AȘ VREA SĂ PLECI PE DOUĂ LUNI. S-AR PUTEA SĂ TE RECHEM MAI ÎNAINTE, DAR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mape și celulare. Unul din ei poartă o cravată roșie cu picățele și își consultă ceasul. E 13:11. Drept atunci un serafim cu șase aripi, înotător al Domnului Preaânalt, pogoară în vârful ceasului defect de lângă rondul de nisip. Un scrânciob, trei sârme care ies din pământ ca niște plante științificofantastice și mosorul uriaș rămas de la ora de lucru manual a regiei naționale a energiei electrice completează peisajul cu stâlp verzui unde stă ghemuit, fâlfâindu-și aripile sale uriașe, aurii, stăpânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
lumină - ciori și nori vineți Frunzele ude abțibilduri pe geamuri - toamna-n grădiniță Secera lunii se ascunde printre nori - frunzele-s roșii Picuri rubinii - printre spinii ascuțiti surâsul toamnei Copaci desfrunziți - fără tata acasă anotimp în tuș Vânt rece-n scrânciob îngânând guguștiucii - tot parcul pustiu Toamna la scăldat - soarele-n copca azurie dintre nori Mai multă lumină pe drumul din pădure - cum mor copacii Străzile-s pustii - în plopii goi ciorile-n stoluri croncănind Foșnet în frunze - bastonul bătrânului căutând
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
de joacă, la bunica. După ce rămaseră singuri, ea Îl invită la masă. Se așezară, unul În fața celuilalt; serviră, ambii, și de unele și de altele; se ospătară În regulă, ca niște autentici amici, de când lumea. Aura se retrase, apoi, pe scrânciobul - leagăn. Aristotel rămase pe banca ocupată de la Început. Ea - Într-un balans, atât de lin, de perfect ritmat și de plin de farmec!; elîn tăcere, privindu-i cu drag, picioarele, de la genunchi În sus, la fustița din material colorat, transparent
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de a-l depista și cuceri. Îl căuta, parcă, și acum, urcând spre vârfușorul dealului, pe care se găsea casa frumoasei Aura Cernat. De dincolo de portiță, ea, sâsâi, precum un șerpișor: el, surprins, Întoarse capul. Aici. Eu sunt. Pe leagănul - scrânciob, de aseară. A. Da. Uitaseși? Nu. Dar? Dar, eram transportat, pe firul captivant al subiectului unei extraordinar de frumoase povestiri. Întrerupe-l puțin. Da. O săl Întrerup. Vino. Și-i sări dinainte. Îi deschise portița. Îl cuprinse pe după spate. De
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
El - de asemenea. Doar, că, cu mâna dreaptă, ceva mai sus de mijloc, Înspre umeri. Parcuseră, așa, alături, cei câțiva zeci de metri de cale, până ce ajunseră sub vișinul și-n mijlocul peisajului din seara trecută. Ea se așeză pe scrânciobul - leagăn și prinse a se da huța. Își invită, În același timp, musafirul, să se așeze. El Își alese același mijloc de bancă. În fața căreia, era așezată, de astădată, o măsuță pliantă, iar pe ea, Într-o ordine anume - ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carile vin cu boii osteniți, scârțiind, din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare în tăcerea sarei, talangele turmelor, apa fântânelor, cumpenele sună, scrânciobul scîrțîie-n vânt, cânii încep a lătra și prin armonia amestecată s-aude plin și languros sunetul clopotului, care împle inima cu pace. Într-un asemenea sat stătea pe deal curtea bătrânului Oleanu. Ea avea forma descrisă mai sus. Înfundată în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Însăși a verbului, ale cărei metamorfoze devin prin ele Însele semnificative. Voronca cere, de pildă, ca, „descălicat de pe Înțelesul imediat și util”, cuvîntul să ajungă la „o existență și o respirație proprie, care merită o atenție În sine și În scrînciobul căruia se cuvine să ne lăsăm legănați fără considerațiuni de ordin practic, ca Într-o zi de sărbătoare” și rămîne totuși atent la sintaxa poemului, cu plinurile și golurile ei, cu materialitatea sui generis a cuvintelor. Acest „croceanism” - observat, bunăoară
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care poetul găsește mereu resurse de entuziasm pe urmele unui futurism acum Îmblînzit, realizînd adeseori Înlănțuiri imagistice care aruncă semnificative punți Între cele două universuri Înrudite, ca În aceste versuri din Brățara nopților (XII): Te plimbi În călușeii sîngelui, ce scrînciob inima De pe trapezul privirii se avîntă În salt mortal zările Zările ca niște clopote se nesfîrșesc dar acrobat vîntul Jonglează elegant cu frunzele cu tăcerile... Dacă observăm că În celebra secvență, imediat următoare a tipografiilor (XI), o altă suită de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Între mine și mine, numește direct sărbătoarea ca unicronotop ideal, sinonim cu poezia, scriind că: „descălecat de pe Înțelesul imediat și util”, cuvîntul se cuvine să capete „o existență și o respirație proprie, care merită o atenție În sine și În scrînciobul căruia se cuvine să ne lăsăm legănați fără considerațiuni de ordin practic, ca Într-o zi de sărbătoare”. Dar această „sărbătoare” Înseamnă și deschidere, liberă comunicare cu Totul: poemul e „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”, iar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe care-l răsucea, privind speriat într-o parte și în alta. Iar în urmă, Ologu, înfigându-și talpa în caldarâm, pentru a trage cârjele după el și din nou trupul care se legăna proptit în cârje, ca într-un scrânciob. Orbul țintea doar înainte, își întorcea capul nu ca să privească mai bine, ci ca să audă mai bine, ca lupii. Coltuc, neputându-și răsuci decât gâtul, vedea doar spre dreapta și stânga, și nu înapoi, iar Ologu nu privea îndărăt, ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
învățătorul pensionar Roman P. Scumpu, un alt vrednic formator de caractere și oameni în localitățile unde a păstorit ca apostol al școlii românești. Domnia sa a făcut un expozeu, punând accent pe pierderile satului românesc și a Priponeștilor îndeosebi - hora țărănească, scrânciobul cu „ridicatul și coborâtul” oamenilor, balul cu vestita și mult așteptata, dar uitata alegere a „reginei balu lui” , claca străbună de la despănușatul porumbului, culesul strugurilor și sărbătoritul fertilității pământului, la o se amă de nume ale celor „plecați” dintre noi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
n-a produs o literatură și o ideologie; vântul sufletului și talentului românesc bate încă prin coșurile căsuțelor turtite, cu mușcate pe prispă, cu ochiuri de geam cârpite cu hârtie, prin grădinițe troienite de roade, prin cârciuma jupânului Oișie în scrânciobul căreia s-au dat pe rând Ion Creangă, I. Dragoslav și M. Sadoveanu"95. Iată-l așadar pe "modernistul" Lovinescu, apologetul sincronismului și al imitației modelelor occidentale, sfârșind prin a explica valoarea estetică în grila determinismului psihologist, regionalist și etnicist
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în urmă, măreți și mândri de puterea lor se plimbau în voie zimbri mulțime de copii. Toți veseli și preocupați. Aproape că nu-i deosebești între ei. Printre aceștia, și prichindelul de opt ani. Aleargă ca o zvârlugă de la un scrânciob la altul. Până nu le încearcă pe toate, nu se lasă. Doar când îl răzbește foamea... La vreo două mii de kilometri un altul, deși blond și cu ochi albaștri e un apaș veritabil, mascat pe față, cu arcul și tolba
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carele vin cu boii osteniți, scîrțîind din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare, în tăcerea serii. Talangele turmelor, apa fîntînilor, cumpănele sună, scrînciobul scîrțîie în vînt, cînii încep a lătra și, prin armonia amestecată, s-aude lin și lănguros sunetul clopotului, care împle inima cu pace"142. G. Ibrăileanu obiecta că "noaptea, fie și seara nu toacă și nu trag clopotele"143. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vară; vecină; vorbăraie; vorbește; a vorbi de bine; zeii; zgîrcenie; zgomot (1); 760/395/112/283/0 leagăn: copil (218); copilărie (103); relaxare (28); balansoar (25); somn (21); liniște (20); joacă (19); bebeluș (18); parc (17); cîntec (14); copii (13); scrînciob (13); uța (11); balans (8); distracție (7); lemn (7); mama (7); pătuț (7); alinare (6); pătuc (6); hintă (5); joc (5); prunc (5); bebe (4); copilaș (4); pat (4); culcuș (3); fericire (3); frumos (3); hamac (3); libertate (3); liniștire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lasă în casă, îți vine un neam. Cînd se lasă un paingăn înaintea cuiva, primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te dai în scrînciob. Cîți paianjeni vei omorî, atîtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paianjenul e bală* spurcată. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic, numai trei. Păianjenele cînd îl vezi să-l omori, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la o altitudine destul de ridicată. Poiana Becherului, numită după numele unei familii ce locuia pe acolo și era În sjujba proprietarului, „ Ciocul Becherului ” era loc de Întîlnire Între tineretul satelor Lupoaia, Lupoița, Roșiuța și Ploștina, unde pe vremuri era un scrînciob (vîrtej) unde În zilele de duminică și sărbători, În afară de alte distracții locale, se făcea horă, care, cînd și cînd, În ceartă pe fete, se termina cu bătaie. Poiana destul de mare, avînd cîteva hectare, era săracă și folosită ca islaz pentru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
așa de mult!" În ceea ce-l privește pe Eminescu, scumpele timpuri arată cu totul altfel; iată în acest sens extrase din două scrisori expediate către Veronica în martie 1880: " ...alături cu "Timpul" s-a mai dat vînt unui alt ziar "Scrînciobul" devenit quotidian și realizat de Caragiali. Departe dar ca noua organizare să-mi fi adus vreo înlesnire, sunt din contra silit ca zilnic să scriu, căci amicul meu nu mai lucrează decît exclusiv pentru "Scrînciobul" său încît am destule cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dat vînt unui alt ziar "Scrînciobul" devenit quotidian și realizat de Caragiali. Departe dar ca noua organizare să-mi fi adus vreo înlesnire, sunt din contra silit ca zilnic să scriu, căci amicul meu nu mai lucrează decît exclusiv pentru "Scrînciobul" său încît am destule cuvinte de a mă plînge de el." " ...sunt atît de plouat și de ocupat încît n-am vreme să plec pe vro două zile la Iași, ca-nainte. Am sărit din lac în puț cu schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob și la huțurile instalate În poarta șurii. Aceasta era distracția lor și o trăiau cu toată ființa. Fetele Își etalau acum frumusețea cămășilor la care au lucrat o iarnă Întreagă, a prigitorilor, a poalelor cu altițe. Cu nimic mai prejos
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
migdale, stafide, felii de portocale; (P3") și, în sfîrșit, pe platforma de sus, care era o pajiște verde cu stînci, cu lacuri de dulceață și corăbii din coji de alune, se vedea un amoraș [mic], care se da într-un scrînciob de ciocolată, ai cărui stîlpi aveau în vîrf, în locul capului rotunjit, doi boboci de trandafir [adevărați]. Gustave Flaubert, Doamna Bovary, pp. 33-34 O reprezentare globală și sintetică a acestui tort etajat, de forma unei scheme unice care să regrupeze cele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu ți cu ți cu ți cu - la purcei pîs, pisică pîs - la mâțe a cuțăi un cățel (a-l chema) a se huțăi (a se da de-a huța) - scrânciob a se fâțâi a moțăi [TERMINOLOGIA SONORITĂȚII] [1] 2258 hobot bocet secetă * fuget țușni camătă a țișne huet deget buget raget * grohot vîjet fuged * țocăt * hopot fîlfăt * treamăt freamăt * țîșnet * foșnetul trăsnet plesnet șteamăt cotropitor 108 {EminescuOpXV 109} [2] 2268
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]