292,140 matches
-
poeții de factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați cerut lui Emilian Galaicu-Păun, un om viu, în primul rând, înainte de a fi unul dintre creatorii postmoderni basarabeni, ,să coboare și prin tranșee (...) sub gloanțele căzăcești" decât să scrie ceea ce scrie, iar ceva mai încoace l-ați apostrofat, probabil în stilul unei ,elite adevărate": Oprește-te, bădăranule!" în pofida acestor intimidări, literatura postmodernă din Basarabia, apărută în anii nouăzeci ca o reacție firească la abuzurile realismului socialist, a continuat să
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați cerut lui Emilian Galaicu-Păun, un om viu, în primul rând, înainte de a fi unul dintre creatorii postmoderni basarabeni, ,să coboare și prin tranșee (...) sub gloanțele căzăcești" decât să scrie ceea ce scrie, iar ceva mai încoace l-ați apostrofat, probabil în stilul unei ,elite adevărate": Oprește-te, bădăranule!" în pofida acestor intimidări, literatura postmodernă din Basarabia, apărută în anii nouăzeci ca o reacție firească la abuzurile realismului socialist, a continuat să se afirme
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
stăpânire a limbii române nu-ți conferă în mod automat și talent. La București, bunăoară, țiganii necărturari vorbesc minunat românește, dar ei nu se consideră scriitori, nu se consideră crema culturii românești." Și noi care credeam, domnule Vieru, că a scrie corect și cu bună credință românește înseamnă a-i cinsti pe clasici, a cinsti marile valori spirituale ale neamului românesc! Ne nedumerește insistența cu care țineți să ne lăsați drept învățătură următoarele cuvinte: ,Amintim vajnicilor colegi anticomuniști că mari personalități
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
făcut să nu observați apariția pe scena literaturii a unei generații noi, mai tinere. în acest context, divagațiile Dvs. pe seama faptului că literatura generației noastre ,e bântuită de sex, de sex bicisnic sub raport artistic" este falsă și fără adresă. Scrieți: , Aceasta ar fi tragedia postmoderniștilor basarabeni: nebunia de a se retrage total în abstracțiuni pretins filozofice sau în amănunțite descrieri fiziologice, în ascunderea lor în vaginul din care nu mai ies la aer. Să stea cât vor în el, nu
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
se termină cu îndemnul adresat spectatorilor de a evita acest film "cam ca pe ciumă". Ei, dar cu Renașterea italiană, lucrurile se îmbunătățesc simțitor. Vezi Neguțătorul din Veneția, în regia și co-scenariul lui Michael Radford. De o modestie adecvată: "Am scris scenariul cu colaboratorul meu William Shakespeare. El n-a făcut decât să contribuie cu dialogul, intriga, povestea și personajele, iar eu am făcut restul", declară britanicul. Aportul american e nu numai în producție, ci și în distribuție: Al Pacino în
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
Așa că dă lovitura de grație majorității thespienilor, doar Tilda Swinton și Caine (al cărui personaj nu e tocmai lipsit de contradicții) rămânând să ducă lungmetrajul pe umerii lor. Nu știu dacă vă vine să credeți dar acest scenariu dezastruos e scris de Ronald Harwood, un scenarist al cărui input a fost esențial pentru Pianistul! La ce să te mai aștepți de la întâlnirea dintre un best-seller scris de Brian Moore și dintre un scenarist de success, plus o distribuție de zile mari
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
pe umerii lor. Nu știu dacă vă vine să credeți dar acest scenariu dezastruos e scris de Ronald Harwood, un scenarist al cărui input a fost esențial pentru Pianistul! La ce să te mai aștepți de la întâlnirea dintre un best-seller scris de Brian Moore și dintre un scenarist de success, plus o distribuție de zile mari...
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
paginii de reclamă, cu literă mică de tot, contribuția, totuși esențială, a Microsoft la eveniment). Festivalul ca atare a cuprins mai multe sesiuni de comunicări pe o temă foarte incitantă, anunțată la finele ediției a III-a, și anume: ,Eu scriu. Cine mă citește?". Repet aceste lucruri îndeobște cunoscute, chiar din paginile României literare, fiindcă nu totdeauna informația oferită de presă a fost corectă. Serile, poeți din mai multe țări au citit din opera lor. La decernarea premiilor, Llosa a vorbit
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
nescriitoricesc putem vorbi? Ne vom gîndi totuși la acest aspect și vom vedea ce e de făcut. Mă număr printre cei care cred că înveți mai mult din critici decît din laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și, cînd vom face analiza Festivalului, vom folosi toate părerile care ne pot ajuta ca să avem la anul o ediție mai bună. M-am mirat (și nu prea) de unele considerații, fie răutăcioase, fie nepotrivite. O ziaristă de la ,Gîndul" comentează
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Tudorel Urian Între teatrul și proza lui Gabriel Diradurian aproape că nu există puncte comune. Ai putea crede că sînt scrise de autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
în mod însutit, dar nu pentru că s-ar fi întețit între timp, ci pentru că acum îți lipsește cu totul. În Occident poți studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai civilizate incinte din lume, răsfoind biblioteci întregi și scriind tomuri impresionant de docte. Și cu toate acestea îți va lipsi ceva, și anume climatul de rumoare provincială al cărei principal ferment sînt tocmai trăsăturile pe care, culmea, le deplîngem atît de mult la noi: umoarea irascibilă, orgoliile și ranchiunile
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
pot fi niciodată ținute în frîu, lipsește în Occident. În Apus, totul este de o igienă atît de ireproșabilă, încît, lipsit de dușmănii publice, de resentimente și de polemici oficiale, te stingi sufletește cu idealul culturii universale în minte. Și scrii vrafuri de maculatură doctă pe care nu ți le citește decît familia. Nu ați observat că românii aflați în străinătate, deși critică îngustimea și culorile balcanice ale sensibilității de aici, nu se pot totuși lipsi de ele, de vreme ce continuă să
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
citește decît familia. Nu ați observat că românii aflați în străinătate, deși critică îngustimea și culorile balcanice ale sensibilității de aici, nu se pot totuși lipsi de ele, de vreme ce continuă să se raporteze la ceea ce se întîmplă în țară? Ei scriu pentru gazetele românești și critică atmosfera de aici, fără să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
Papuc, de bună seamă, le face, foarte pe înțeles. Las altora, mai amatori de așa analize largi, în care, pe lângă literatură, să încapă politici și ideologii, plăcerea de-a descoperi granițele și reperele de idei între care Ion Papuc își scrie amintirile.
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
botezuri și morți în bună parte împlinite/ și vorbesc cu gura cărnii mele de pe oasele mele dezvelită/ o limbă care niciodată nu s-a mai vorbit în țara mea/ clipă de clipă cu dulce zahăr și verde cucută pe ea/ scriu transcriu traduc desenez încontinuu în acest migălos/ bulversant esperanto vocile umbrele convulsiunile/ care se-ntîmplă-n răspăr sub pielea cea creață/ a capului meu// ba chiar trece printre nouri un cal negru țintat în frunte/ pentru versuri/ și trece și-un mînz
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
de program ne-a prilejuit o neașteptată experiență în domeniul interpretării comparate: de două ori, la distanță de patru zile, Simfonia a V-a de Prokofiev. Față de interpretarea flamboiantă a lui Vladimir Jurowski cu London Philharmonic (despre care am mai scris), versiunea lui Masur a fost mult mai așezată, mai adaptată la acustica sălii, cu dozaje bine controlate și decupaje clare; el a urmărit îndeosebi monumentalitatea arhitecturii și o anumită epică eroică specifică simfonismului clasic rus de care, voit sau nu
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
anunț potrivit căruia la nivelele foarte înalte ale administraței noastre actuale s-a luat decizia construcției unei noi săli bucureștene de concert cu acustică naturală, o sală de peste 2000 de locuri? Este visul multora dintre noi de câteva decenii. Am scris de nenumărate ori în acest sens. Am făcut-o altfel decât s-a manifestat cu totul recent un comentator al vieții noastre politice, sociale și culturale artistice, personalitate în a cărui formație intelectuală lipsește, cu siguranță, interesul pentru actul muzical
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
de la dialectul anglo-hieroglific al unor prezentatori de emisiuni tv și ai lor invitați-zbenguitori prin studio, fie din unele Programe tv în care se poate citi, de exemplu: Fotbal: FC Cutare - FC Cutare (live). Ei, și când citește ,live", așa cum este scris, soacră-mi i se umezesc ochii și începe să-l bocească pe tata-socru omorât la Cotul Donului de aviația engleză... Publicitate! Fila a patra. În ziua de 19 septembrie, Antena 3 a anunțat că există un program clar și necesar
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
spunea, într-un interviu, că neimplicarea sa în spațiul public nu înseamnă însă indiferență civică. Cert este că, anul trecut, cînd Mircea Cărtărescu a apărut printre editorialiștii relansatului Jurnal Național, această nouă postură a stîrnit interes. Ce și cum va scrie Cărtărescu? Cît de departe va merge cu jurnalismul de opinie? Ei bine, iată că a trecut mai bine de un an jumate de cînd își spune păsul la ziar, săptămînă de săptămînă, cu multă siguranță a judecăților, cu directețe și
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
niciodată în polemici murdare și nici nu a făcut vreodată subiectul vreunui scandal literar sau de alt fel a fost o garanție a credibilității, dar una pusă în joc, supusă riscurilor terenului alunecos care e jurnalismul de opinie. Alegînd să scrie despre politic ș.cl., Mircea Cărtărescu putea foarte ușor s-o zbîrcească. În schimb, avem acum, iată, o bună parte din articolele sale adunate în volum, sfidînd efemerul de principiu ce caracterizează articolul de ziar. Nefiind un gazetar hîrșîit într-ale
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
de puține ori îi simți amărăciunea în glas; nu judecă general doar idei și principii, dar și situații concrete, întîmplări, vorbe, gesturi; nu se pronunță public de la amvon, mai și monologhează; nu are mereu răspunsuri și soluții, se și lamentează. Scrie, de cele mai multe ori despre chestiuni grave, e cel mai adesea încrîncenat, dar asta pentru că ,ziaristul trebuie să descopere erorile, răul din viața unei comunități". Dar ziaristul Cărtărescu e credibil pentru că e foarte uman. Și abia acum am ajuns la ce
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
forțat, ,modelului Patapievici", mai nou speculîndu-se, dimpotrivă, adjudecarea lui în sensul contrar. Fiind un volum cu articole de atitudine politică și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura lui simpatiile ideologice. Dar să vedem despre ce scrie Cărtărescu. În primul rînd, șterge pe jos cu PSD-ul (,cel mai mafiot partid din istoria României") și îi face zdrențe, ori de cîte ori are ocazia, pe Ion Iliescu & Adrian Năstase (,un politruc de care am ajuns să-mi
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
ajunși în postura de diriguitori în postcomunism ai destinului românilor. Cărtărescu este anticomunist și punct. (în O amitire își face sever mea culpa pentru a nu fi ripostat politic în anii '80, ,anii aceia îngrozitori", preocupat fiind doar să-și scrie cărțile. Câți optezeciști au mai făcut asta?!) Dar asta nu e o ideologie în sine și scriitorul se simte nevoit să repete de mai multe ori că nimic din ceea ce spune nu are, aprioric și strict, o bază ideologică anume
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
din cel mai pur bun-simț. Ca jurnalist, Cărtărescu nu-ți oferă revelații, doar siguranța unui punct de vedere pertinent (Cum votează bătrînii este cel mai bun contratext la celebrul eseu al lui Mircea Mihăieș Matusalem votează!, așa cum nimeni n-a scris vreodată cu mai multă compasiune despre mineri și căpșunari cum o face el în Iliuță și în Go west!). Bunul-simț e ideologia lui Cărtărescu. Răul și Binele nu sînt colorate politic, iar dacă are simpatii liberale deplînge reprezentarea politică jalnică
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Adevărații și eternii învingători ai culturii românești sunt ei, cei pe care nimeni nu se îngrijește să-i combată, ei, cei fără ideologie, căci nu au idei, fără o etică, fiindcă nu au nimic sfînt, fără operă, căci numai la scris nu le stă mintea." (Vierii minții) Mircea Cărtărescu a strîns din dinți ani în șir, și-a ales un țel înalt, nu s-a lăsat distras de la propriul proiect pe care și l-a urmărit conștiincios, nu l-au interesat
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]