85,183 matches
-
plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL: Este cunoscută în primul rând prin scriitorii care au făcut pasul spre altă limbă, spre alte culturi, lăsând urme profunde în cultura țărilor în care au trăit în exil. E vorba de Eliade, Cioran, Ionescu, pentru a cita doar aceste trei personalități ilustre, dar mai este și
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
în cultura țărilor în care au trăit în exil. E vorba de Eliade, Cioran, Ionescu, pentru a cita doar aceste trei personalități ilustre, dar mai este și Tristan Tzara, mai este și Brâncuși. Eu cred că este foarte important ca scriitorul să se considere cetățean al lumii, cei trei pe care i-am menționat au reușit să fie și prin aceasta nu au sărăcit România, dimpotrivă, au îmbogățit-o, i-au conferit cartea de vizită a unei culturi care poate produce
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
sărăcit România, dimpotrivă, au îmbogățit-o, i-au conferit cartea de vizită a unei culturi care poate produce creatori, cercetători sau gînditori capabili să se înscrie în marea cultură a umanității. Este o atitudine care poate călăuzi toți intelectualii și scriitorii, acum, la începutul secolului XXI. MS: Dar știți ce se întîmplă la noi: după cincisprezece ani de libertate, după ce i-am descoperit și noi pe scriitorii citați de dvs., pentru că înainte erau interziși sau prost cunoscuți datorită propagandei comuniste, ieșim
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
în marea cultură a umanității. Este o atitudine care poate călăuzi toți intelectualii și scriitorii, acum, la începutul secolului XXI. MS: Dar știți ce se întîmplă la noi: după cincisprezece ani de libertate, după ce i-am descoperit și noi pe scriitorii citați de dvs., pentru că înainte erau interziși sau prost cunoscuți datorită propagandei comuniste, ieșim în lume tot cu ei, ne prezentăm în lume numai cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
am descoperit și noi pe scriitorii citați de dvs., pentru că înainte erau interziși sau prost cunoscuți datorită propagandei comuniste, ieșim în lume tot cu ei, ne prezentăm în lume numai cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi și totuși nu sunt cunoscuți peste hotare, chiar dacă, să zicem, reușesc să publice o carte la Paris sau în America. Ce ar trebui să facem? MVL: Să ieșiți din ghetto. MS: Cum? MVL: Ghetto-ul a
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
din lumea a treia. MS: În acest context, care credeți că este rolul unui Festival de literatură cum este cel de la Neptun? MVL: Exact acela de a face cunoscut ceea ce este necunoscut și de a pune în contact intelectuali și scriitori pe care, din cauza distanței sau a altor nenumărate motive, nu ar avea cum să se cunoscă și de a-și împărtăși ideile unii altora. Grație acestui gen de întîlniri, cum este cea de la Neptun, eu am cunoscut mulți scriitori foarte
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
și scriitori pe care, din cauza distanței sau a altor nenumărate motive, nu ar avea cum să se cunoscă și de a-și împărtăși ideile unii altora. Grație acestui gen de întîlniri, cum este cea de la Neptun, eu am cunoscut mulți scriitori foarte importanți din lumea întreagă și mai ales, am putut să aflu multe lucruri despre cărțile lor pe care probabil nu le-aș fi aflat niciodată. Așa că eu sunt de acord să existe cît mai multe festivaluri, congrese, reuniuni, pentru că
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
scriu, nu cred că sunt conștient de un cititor special pentru care scriu. A scrie este un act solitar în care te concentrezi asupra ta însuți, ai un dialog doar cu propriile gînduri și închipuiri și nu știu dacă vreun scriitor scrie gîndindu-se clar la un public anume. Nu este cazul meu oricum. Desigur, cred că actul de a scrie implică mereu o voință de comunicare și nu cred că există cineva care să scrie doar pentru el însuși, că poate
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
o dată cu limbajul însuși. Pentru mine, literatura este o ramificație a acestui mod imemorial de petrecere a timpului care presupune mereu un povestitor și publicul său. MS: Dacă analizăm a doua parte a întrebării, aici la Neptun, până să veniți dvs., scriitorii și-au manifestat îngrijorarea față de scăderea numărului cititorilor. Vă preocupă acest aspect? Trebuie să fie preocupat scriitorul de felul cum se vinde opera lui, cum este distribuită? Desigur, dvs. aveți o agentă literară care s-a dovedit a fi genială
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
care presupune mereu un povestitor și publicul său. MS: Dacă analizăm a doua parte a întrebării, aici la Neptun, până să veniți dvs., scriitorii și-au manifestat îngrijorarea față de scăderea numărului cititorilor. Vă preocupă acest aspect? Trebuie să fie preocupat scriitorul de felul cum se vinde opera lui, cum este distribuită? Desigur, dvs. aveți o agentă literară care s-a dovedit a fi genială, Carmen Balcells, care a luat asupra ei, cu succes aceste preocupări și a făcut minuni, nu numai
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
dvs. aveți o agentă literară care s-a dovedit a fi genială, Carmen Balcells, care a luat asupra ei, cu succes aceste preocupări și a făcut minuni, nu numai în cazul dvs., ci și în cazul unui număr însemnat de scriitori de primă mărime din lumea hispanică. Dar ce credeți în general? MVL: Nu se pot stabili norme generale în privința aceasta. Există autori care sunt foarte preocupați de partea pur industrială, comercială, a muncii lor literare: cine îi publică, în ce
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
autori care sunt foarte preocupați de partea pur industrială, comercială, a muncii lor literare: cine îi publică, în ce condiții, dacă se traduc, cum se traduc cărțile lor și e un aspect care trebuie respectat. Pe de altă parte, există scriitori care nu se preocupă atît de mult, după cum există scriitori care au noroc sau nu au în ceea ce privește distribuția și promovarea cărților lor. Dar acestea sunt probleme tangente cu literatura, care nu au nimic propriu-zis în comun cu scrisul, cu literatura
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
a muncii lor literare: cine îi publică, în ce condiții, dacă se traduc, cum se traduc cărțile lor și e un aspect care trebuie respectat. Pe de altă parte, există scriitori care nu se preocupă atît de mult, după cum există scriitori care au noroc sau nu au în ceea ce privește distribuția și promovarea cărților lor. Dar acestea sunt probleme tangente cu literatura, care nu au nimic propriu-zis în comun cu scrisul, cu literatura. Dar, referitor la dezbaterile de aici, eu nu cred că
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
Gasset; sau ce ar fi fost la literatura din America Latină fără reviste ca EL ojo pródigo sau fără Vuelta sau Plural, revistele editate de Octavio Paz. Sînt reviste care au marcat profund o epocă literară, care au adunat în jurul lor scriitori înrudiți ca mod de gîndire, care împărtășeau aceleași idei estetice sau politice și care au însemnat enorm pentru a stimula dialogul și dezbaterea intelectuală. Așa că revistele literare trebuie încurajate să apară, pentru că sînt prin excelență expresia culturală a unui moment
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
atît mai bine. Cred că statul trebuie să creeze condiții favorabile, să stimuleze viața culturală, dar să se amestece cît mai puțin. Exită o frază pe care eu o citez mereu: ŤStatul nu plătește talentul, ci supunereať. Și cu cît scriitorii sînt mai puțin supuși statului, cu atît mai bine. MS: Deoarece acest interviu v-a fost solicitat de România literară încă din iulie și deoarece în această revistă a fost publicat acum unsprezece ani, în 1994, primul dvs. interviu pentru
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
citat din Paul Gauguin, a fost lansat, la 2 aprilie 2003, la Casa Americii din Madrid, romanul El Paraíso en la otra esquina (Paradisul de după colț1). O lansare inedită, deoarece, simultan, a fost inaugurată expoziția Fotografiile Paradisului, realizată de fiica scriitorului, Morgana Vargas Llosa, și, totodată, a fost prezentat în premieră filmul documentar cu același titlu ca al romanului, realizat de regizorul columbian Mauricio Bonnett. E vorba de două documente artistice care depun mărturie despre cum scrie, cum se documentează, cum
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
sală Mario Vargas Llosa care a vorbit despre geneza cărții sale și despre rolul utopiei în timpurile moderne. A fost o lansare în care cuvânt și imagine și-au dat mâna pentru a descrie procesul creator și documentarea realizată de scriitor pe urmele pașilor pesonajelor sale, de-a lungul întregii lor vieți atât de tumultuoase. Flora Tristán șí Paul Gauguin Într-un interviu acordat la 6 mai 2000 ziarului La Nación din Argentina, Mario Vargas Llosa vorbește despre proiectul de a
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
un roman despre Flora Tristán, a cărei biografie cu totul deosebită pentru epoca în care a trăit (prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea) îl fascina încă din anii studenției cînd citise cartea ei autobiografică Peregrinările unei paria. De atunci - spune scriitorul - subiectul îi tot dădea târcoale și, după ce a trăit mult timp în atmosfera dictaturii lui Trujillo scriind La Fiesta del chivo (Sărbătoarea țapului 2), a recrea povestea vieții Florei Tristán i s-a părut nu numai fascinant, ci chiar o
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
echipa cineastului Mauricio Bonnett. Cu acest prilej, lui Mario Vargas Llosa i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa de către Universitatea din Polinezia Franceză. Fotografiile Paradisului, realizate de Morgana Vargas Llosa, nu se rezumă doar la călătoria de documentare a scriitorului în Tahiti și Hiva Oa, ci refac traiectoria vieții celor două personaje, în Franța, Anglia sau Peru: la Arequipa și Lima sau la Bordeaux, unde se află mormântul Florei Tristán, în Bretania unde se făurește gloria de început a pictorului
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
aceluiași Mauricio Bonnett, de data aceasta în calitate de ziarist care, notează sub formă de jurnal, reacțiile și senzațiile celor doi artiști: tată și fiică, în timpul voiajului de documentare. O călătorie prin viața a două personaje, dar și prin universul unuia dintre scriitorii cei mai importanți ai timpurilor noastre. O călătorie în paradisul numit Mario Vargas Llosa. 1 Paradisul de după colț, Editura Humanitas, 2004, traducere de Mariana Sipoș 2 Sărbătoarea țapului, Editura All, 2002, traducere de Luminița Voina-Răuț și Mariana Sipoș
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
Cristian Teodorescu In 1995 Llosa a vizitat pentru prima oară România la invitația Editurii Universal Dalsi, a dnei Maria Marian, sprijinită de Uniunea Scriitorilor condusă pe atunci de Laurențiu Ulici. Nu știu cît de mari au fost atunci meritele lui Eugen Uricaru, adjunctul lui Ulici pe "externe", dar cu certitudine, meritul pentru cea de-a doua vizită a lui Llosa în România îi aparține
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
cu certitudine, meritul pentru cea de-a doua vizită a lui Llosa în România îi aparține lui Uricaru. Acesta a pregătit lucrurile cu atîta minuție, încît a reușit să preîntîmpine chiar și eventualele schimbări de ultimă oră de pe agenda unui scriitor atît de solicitat în întreaga lume, cum este Llosa. }in minte că anul trecut pe vremea asta, cînd s-a aflat că ediția următoare a premiului Ovidius îl va avea cîștigător pe celebrul peruan, au existat voci care au protestat
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
s-a aflat că ediția următoare a premiului Ovidius îl va avea cîștigător pe celebrul peruan, au existat voci care au protestat. Ce fel de premiu mai e și ăsta al cărui cîștigător e cunoscut cu un an înainte ? Pentru scriitorul român, nu-i vorbă, cei 10.000 de dolari ai Premiului Ovidius sînt o avere, dar pentru autorii din străinătate care au cotă în lumea largă această sumă de-abia e tentantă. Și, să recunoaștem, deocamdată cel puțin, "Ovidius" e
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
o avere, dar pentru autorii din străinătate care au cotă în lumea largă această sumă de-abia e tentantă. Și, să recunoaștem, deocamdată cel puțin, "Ovidius" e un premiu literar pe care România se laudă că l-a acordat unor scriitori celebri, nu celebritățile s-au așezat la coadă, rugîndu-se la Dumnezeu să-l primească, pentru a-și vedea astfel sporită gloria literară. Ideea acestui premiu îi aparține lui Laurențiu Ulici. El vorbea de un Nobel românesc, care ar fi trebuit
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
că îl atrage la noi pe Don Mario e un fel de curiozitate simpatetică față de țara europeană care a trecut printr-un regim totalitar asemănător acelora din America de Sud, dar, nota bene, un regim totalitar de stînga. Să nu uităm că scriitorul peruan care și-a părăsit convingerile de stînga, în anii '80, și a candidat pe o platformă liberală la președinția țării sale, și-a pus în cap cu acel prilej toată stînga intelectuală a lumii. Și e posibil ca această
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]