515 matches
-
intime. În acest caz, impulsul precumpănitor nu stă în respectarea unui soroc, ci în degustarea unei dispoziții. Scrii ca să retrăiești o tentă sufletească, nu ca să îndeplinești o obligație, situație în care descrierea ecoului lăuntric întrece fidelitatea evocării. De aceea, spre deosebire de scrupuloși, care au rigoarea sisifică a scadenței periodice, meticuloșii au o lenevie cronică întreruptă de tresăriri neașteptate: scriu cînd le vine și numai dacă au sfîrșeala plăcută a retrăirii unor nuanțe ilicite. Ei suferă de scribendi cacoethes (mania scrisului) ca formă
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
externe, adică podium de afirmare prin vorbe, la cei meticuloși scrisul e ceremonie de efuziuni insolite, adică oglindă în care își contemplă răsucirile, iar la cei din urmă jurnalul e impuls de eliminare a veninurilor strînse, adică supapă menită echilibrului. Scrupulosul e un habotnic al rigorilor autoimpuse, meticulosul e un sclav al stărilor de spirit, iar stuporosul un posedat de izbucniri grele. Primii sînt îndeobște reci și din nervul lor se plămădesc cronicarii zilei, ceilalți sînt simandicoși și din ritualul clipocelilor
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
gândea el. De aceea îi decepționa pe esteții lacomi de eleganță manifestă. Cu doi ani înainte, ascultându-i o expunere, Riesmann, pe care îl impresiona logomania lui Baruzi, îmi spusese cu tristețe: „Nu are geniu!” În timpul unei lecții despre „clasificare”, scrupuloasa lui bună-credință ne pusese răbdarea la încercare: a sfârșit prin a ne captiva. Prezenta totdeauna interes pentru oamenii care nu respingeau noutatea, întrucât, neurmărind să fie original, nu cădea în nici un tip de conformism. Îndârjită, sinceră, atenția lui surprindea esența
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
vedem o anumită variație a inflației pe care o țintim, decembrie la decembrie, dar în limitele intervalului (...) peste 80% din variațiile din acest an provin din efectul de bază. Modificările de prognoză sunt minore, dar echipa noastră de proiecție este scrupuloasă", a spus Isărescu, citat de . El a arătat că spre deosebire de datele anterioare, noile informații arată că minimul de inflație așteptat să fie atins în primul trimestru din acest an nu va coborî sub 2%. "Efecte mai puțin favorabile vedem acum
BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3% la 3,2% () [Corola-journal/Journalistic/52402_a_53727]
-
care cu puține gesturi face mult, și Diana Cavallioti, puștoaica maturizată mult prea iute, făcută femeie la unsprezece ani de marele nostru macho, merg cu devoțiune pe mîna regizorului Cristian Juncu. Poate de aceea și el renunță să fie mai scrupulos în scene lungite cu plîns inutil, cu pași mai mulți decît încap, în întoarceri prea exterioare. Puțin, foarte puțin lipsește ca acest spectacol să nu fie pe deplin o bijuterie. Ce m-a cucerit, însă, este disponibilitatea fiecăruia dintre cei
Un dramaturg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6580_a_7905]
-
învățat engleza pe cont propriu de dragul lui Shakespeare; s-a perfecționat la Paris în franceză cu gîndul la versurile pe care urma să le traducă; a ținut nu doar să refacă direct din original spiritul textului, dar să și respecte scrupulos prozodia marilor poeți. Prima sa carte a fost o traducere din Petöfi (Apostolul și alte poezii). Ca și la Coșbuc, vocația pasională pentru traduceri i-a condiționat însuși regimul creației: Iosif rămîne un poeta faber; poezia a însemnat la el
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
Să ne închipuim un scriitor cu har care se apucă să scrie un roman inspirat din episodul deportării în Bărăgan: citește povestea Elenei Spijavca și apoi înnoadă o narațiune captivantă în care detaliile din jurnal nu numai că sînt respectate scrupulos, dar pe deasupra mai sînt spuse cu talent. Va ieși o carte a cărei formă artistică e neîndoielnică, atîta doar că-i va lipsi acel accent de verosimilitate pe care îl cere experiența trăită pe viu. Cartea va fi frumoasă, dar
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
acolo unde prerogativă cel de-al doilea mijește, si astfel de la adevărul de facto al morții ca punct terminus se trece la adevărul de fide al morții că punte către altceva. Pînă de curînd, nuanță această de hotar era respectată scrupulos și jurisdicția celor două domenii era împărțită cu claritate, dar în ultima vreme asistăm la o uzurpare al carei protagonist e medicul și al carei victima e preotul. Medicul, care pînă acum nu era nici om de spirit și nici
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
și Nopți de Literatură” de la Neptun (2003), Premiul Ierusalim (2005), Premiul José Donoso (2006), Premiul Camões (2007) etc. * „António Lobo Antunes este urmașul lui Conrad și al lui Faulkner.“ George Steiner „Densitatea cărților lui António Lobo Antunes vine din respectul scrupulos față de personaje, față de fiecare detaliu și față de fiecare cititor. Prin muzica ei, o literatură care poate părea dificilă datorită arhitecturii sale complexe dobândește o simplitate arhetipală. De o veritabilă frumusețe, în pofida infernului pe care îl înfățișează.“ Le Monde „Fiecare vocabulă
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
cu ardoare un magnetofon, o sculă profesională. Așa ceva mi-ar fi pansat orgoliul rănit. Răsfoiam cataloage suedeze și, de îndată ce vedeam Tandberg, Bang & Olufsen, chiar Sony (nu râdeți !), mă înecam în borcanul cu melancolie. Mi se părea nedrept. Citeam prețurile și, scrupulos, înmulțeam totul cu paișpe lei și cincizeci de bani (cursul valutar oficial !). Dar înțelegeam că n-am să le văd niciodată. Știți câtă amărăciune încape în cuvântul ăla mizerabil, niciodată? Odată am pus la punct un plan. Aveam să scriu
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
Baronzi, Bumbac etc., până la autori mai puțin discutați, precum E. Antonescu. Materialul bogat, ca și bibliografia critică absolut impresionantă copleșesc și accentuează erudiția cărții, scrisă într-un stil pe cât de aplicat pe atât de rafinat. Roberto Merlo este un cercetător scrupulos, perfecționist chiar, extrem de atent la fiecare detaliu și direcționat în permanență asupra tezei pe care o demonstrează cartea, anume faptul că mitul dacic este unul aproape în totalitate literar. Fiecare pagină o demonstrează cu prisosință și cu afecțiune față de subiect
Un italian despre pașoptiștii români by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/3451_a_4776]
-
Informațiile și precizările privind biografia, bibliografia și, mai ales, itinerariul său literar și cultural, pe care le-am întâlnit în câteva interviuri 1 și confesiuni, parcimonioase, se cuvin a fi controlate cu prudență și neîntârziat restituite. Biografii 2 săi sunt scrupuloși, prudenți și apelează, în exclusivitate, la izvoare secundare, întrucât cele primare nu sunt, încă, publicate. Unele note, știri și precizări referitoare la biografia sa întâlnim în corespondența pe care a purtat-o cu Ion Barbu, Pericle Martinescu, Radu Boureanu, Virgil
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
ecran de computer, imposibilitatea de a distinge hârtia de pergament, de a aprecia textura cernelurilor, modificări de culoare sau dificultăți în a aprecia numărul de file, ori dacă există sau nu file albe sunt doar câteva defecte, pentru cineva foarte scrupulos. Cu toate astea, nu putem să nu spunem că manuscrisele circulă mult mai în siguranță în formă digitală, iar editorii împătimiți n-au decât să consulte și originalul. Totuși, întrebarea rămâne: în afara acestor editori, manuscrisele mai interesează pe cineva?
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
Cass Sunstein, unul din ideologii contemporani ai „noii ordini mondiale” afirmă deschis: „Istoria este inamicul natural al statului” (Teoriile conspirației, Cass Sunstein, Adrian Vermeule). Desigur, nu este singurul care a observat acest lucru, iar prin stat nu trebuie sa Înțelegem scrupuloșii funcționari, conducătorii institu țiilor publice sau naționale sau vremelnicele guverne ale țărilor lumii, ci cei care conduc din umbră, care schimbă pe oricine le stă Împotrivă prin orice mijloace, „democratice”, adică prin „alegeri libere”, prin șantaj, corupție, asasinat, revoltă, revoluție
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
acest contract. "Nu intenționez să îmi schimb comportamentul față de președintele României sau față de instituții sau autorități românești, oricât de mogul oi fi eu. Comportamentul trebuie să fie decent și respectuos și îmi doresc ca redacția România TV să fie foarte scrupuloasă și atentă cu subiectele de presă pe care le promovează", a spus Sebastian Ghiță. Declarațiile lui Sebastian Ghiță vin în contextul în care Traian Băsescu l-a acuzat pe premierul Victor Ponta că pregătește o suplimentare de 30 de milioane
Sebastian Ghiţă, replică lui Băsescu: Nu am legătură cu TVR1 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34832_a_36157]
-
să treacă ușor peste granițe de toate felurile. Istoria ca un carusel smintit Jan Koneffke dovedește cu romanul său că poți înțelege și iubi o țară și venit din afara ei, cu luciditate și în deplină cunoștință de cauză. O documentare scrupuloasă, ce a durat un deceniu, l-a ajutat să reînvie o lume cu temeiul și rânduiala ei, cu farmec unic și o putere de atracție irezistibilă pentru străinii veniți cu scop precis și pentru timp scurt, ca apoi să nu
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
asupra grupului de inculpați planează acuze deosebit de grave, după cum putem afla cercetând Codul Penal al Principatelor Unite Române adoptat în 1864 și aflat în vigoare la 1900, anul în care este plasată acțiunea schiței. Ce prevăd articolele de lege menționate scrupulos în două rânduri de Caragiale? Primul, art. 47, definește și detaliază conceptual noțiunea de „complicități” în săvârșirea actelor penale. Al doilea, art. 226, are ca obiect infracțiunea de asasinat (în terminologia vremii, „omorul cu precugetare”, adică, în limbajul juridic contemporan
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
mă și hotărăsc să renunț. G.G.: „Ah, de s-ar găsi totuși, dacă nu un cufăr, atunci măcar o cutie de carton umplută cu mâzgălelile mele timpurii.” Frază care îmi aduce aminte că trebuie să verific dacă am fost destul de scrupulos în a arunca din casă acel cufăr, acea cutie de carton. Una e să păstrez jurnalul de la școala primară, al cărui autor am fost autorizat să-i zic copil tâmpit, și cu totul altceva ar fi să păstrez ieremiadele diaristice
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
cazurile din carte (printre care, cel al avocatei Ghazal, cea care sfârșește ucisă prin lapidare, în scena care și închide romanul) pornesc de la întâmplări reale, transformate în ficțiune dar conservând un mesaj legat de toleranță și iubire de celălalt. Documentarea scrupuloasă, observațiile de rafinament, impresia generală de autenticitate, de romandocument al unei epoci și lumi la care avem prea puțin acces, dar și condimentarea prozei cu elemente de atmosferă, detalii care susțin vălul de magie țesut de autoare asupra lumii arabe
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
Comunicatorul le forțează memoria. Propagandistul avea puține scrupule (e greșit a crede că nu ținea cont de nimic), apelând la natura emoțională a omului mai degrabă decât la idei și în condițiile unui control complet al pieței informațiilor. Comunicatorul e scrupulos peste măsură, dat fiind, mai ales, caracterul concurențial al comunicării.
Propagandă și comunicare () [Corola-journal/Journalistic/3170_a_4495]
-
cam idealistă. (În definitiv, chiar și reducând opera lui Beniuc la o plachetă curată, nu cred că autorul ei va putea fi considerat mai mult decât notabil). Dar îmi e clar că efortul de a judeca obiectiv, de a despărți scrupulos valoarea de neghină, îl înnobilează pe Brad însuși. Legat de aceste secvențe de viață literară, altceva mi se pare de reținut: hipersensibilitatea vieții literare în condiții de continuă tensiune politică. La urma urmelor, ce „denunțase” secretarul președintelui lui Mihai Beniuc
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
cu toate conotațiile lui) e transpus în aproape zece limbi, de la română la, dacă nu greșesc eu, sanscrită și chineză (p. 42). Ultima asemenea „indexare”, Dósa o livrează sub forma unei colecții de citate în engleză căreia îi adaugă, o scrupulos academică listă de note bibliografice (p. 57). Lennon, Sandburg, Whitman, Crane, Garcia Lorca, toți contribuie cu câteva vorbe la acest poem de adio. De la „ceea ce este desăvârșit” din prima carte la „dispariția acestei mici perfecțiuni” (p. 56) din American Experience
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
refuză și această facilitate de dimensiuni infinite. După cum nu va ceda nici tentației de a exploata varietatea obiectelor, de a fi colecționar în versuri. Iată foarte mulți nu! Spațiul poeziei lui Philippide s-a constituit după principii de mare severitate, scrupulos respectate. Cîteva încercări, rapid și decis reprimate, de a aborda unele teme tradiționale (fie și în variante intens personalizate), se mai găsesc doar în volumul de debut - tablouri medievale stilizate (Pastorală), natură bucolică (Pastel), aluzii la o iubire neîmpărtășită (Lied
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
literare 1 și dicționare biografice și biobibliografice 2 furnizează, invariabil, știrea că Mircea Iorgulescu a debutat în anul 1966 în paginile „Revistei noi” din Ploiești. Informația, fără alte detalii, a fost oferită de însuși Mircea Iorgulescu unor biografi insistenți și scrupuloși, care nu au mai întreprins cercetări spre a elucida, de fapt, în ce constă debutul unui istoric și critic literar atât de prezent în viața spirituală și culturală a României contemporane. Acum putem consemna că „Revista nouă” a apărut, doar
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
unor erori ale ediției le-a dat, spunea Cioculescu într-o scrisoare către G. T. Kirileanu, o "proporție catastrofică". Chiar și în acest caz Cioculescu a privit observațiile ca prilej de meditație "asupra condițiilor cât mai exacte ale unei editări scrupuloase". Tipărirea în ediții critice a scriitorilor clasici este departe de a fi înfăptuită, și de aceea este de așteptat și de dorit ca să se formeze o nouă generație de destoinici editori. Întrebându-l, într-un interviu pe care mi l-
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]