216 matches
-
său, Tudorel intră într-o fază de relativă resemnare, la care contribuia mult sentimentul că trebuia să fie demn. Își petrecea vremea meditând la o sumă de probleme asupra cărora n-avusese prilej să gândească înainte. Deși extrem de tânăr, prin scrutarea vieții Tudorel căpătă o maturitate a spiritului excepțională, asupra tuturor chestiunilor făcea reflecțiuni lipsite de orice superficialitate. Ar fi fost în măsură, de i s-ar fi permis, să vorbească ore întregi prietenilor despre sensul vieții, ca un Socrate înainte de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
astăzi cu prioritate asupra oamenilor de afaceri, a investitorilor, antreprenorilor și conducătorilor locali, pe scurt, a tuturor "șefiilor" moderne ale întreprinderii cărora li se măsoară aptitudinile culturale după capitalismul mondializat. În acest cadru, decupajul etnic este reînnoit mai ales prin scrutarea unui "ethos" în mod necesar singular al păturilor dominante autohtone cărora le sunt încorporate mitic cele inferioare lor, în măsura în care acestea sunt concepute ca reprezentative ale unei omogenități culturale globale: etnicizarea calităților sau a lipsei acestora obliterând nenumăratele lucrări care, de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o asemenea neîmplinire? Dacă lăsăm deoparte problema condițiilor, a marilor factori inhibitivi externi, și ținem seama numai de natura interioară a individului confruntat cu o sarcină culturală - pe care el și-o asumă și și-o impune printr-o justă scrutare a traiectoriilor culturii din care face parte -, atunci apar două tipuri distincte de ratare: una, care este totuși glorioasă și nu cea mai frecventă la noi, ține de însăși exacerbarea conștiinței destinului propriu. Ea apare sub forma urât constructivă a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se urmăresc cu mare activitate, chiar acum, și poate că peste curând vom poseda multe noțiuni foarte interesante pentru monumentul nostru istoric. Ministeriul instrucțiunii publice a pus la dispozițiunea d-lui Butculescu o sumă oarecare pentru a veni în ajutorul scrutărilor sale". Cele de mai sus le citim în Românul. Cât despre numele Jidova, el nu este de origine romană, ci stă desigur în legătură cu forma jidovină, care se găsește adesea în documentele vechi românești și însemnează scursătură de apă. [1 octombrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sale transpuneri scriptice la realitatea aleatorie a unei vieți trecute prin sita autoanalizei. Relația atât de discutabilă dintre eul profund și eul social, Întoarsă, decenii În șir, pe toate fețele, e complet anihilată În pagina de jurnal. Intimitatea, „privirea intimă”, „scrutarea subiectivă” aduc la același numitor aspirația constructivă și rapacitatea micilor Întâmplări cotidiene. Ca Într-o cutie cu fund dublu, tensiunea acumulată a zilei Își creează un spațiu al refugiului din care va trimite spre exterior semnale derutante. Expresivitatea involuntară a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
că un detaliu, o secvență nu mai corespund monotoniei firești a notației cotidiene. Astfel de prilejuri sunt ideale pentru autoanalize: accidentele, schimbarea domiciliului, pierderea unei persoane apropiate, Împlinirea unei vârste rotunde sau revelația neliniștitoare a Îmbătrânirii devin pretexte pentru o scrutare atentă, melancolică, a propriului eu. Tentația auto-comunicării Așadar, autoportretul este mai degrabă o sfidare a normei, decât confirmarea intenționalității. El e o autografiere involuntară, În terminologia lui Philippe Lacoue-Labarthe2, un accident ce sfidează regula notației aparent sustrasă dorinței coerente de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Întrebări, se pot stabili și criteriile urmate de autor când Își proiectează chipul (cel interior și cel exterior) În pagina de jurnal. O constatare la Îndemână este că aproape toți autorii admit că nu pot coborî până În infinitul mic al scrutării sinelui. E vorba aici și de percepția instinctivă a unei „identități complementare” (În terminologia lui R. D. Laing 17), adică de un proces În care subiectul admite că În afara capacității sale de exprimare și autoexprimare rămâne Întotdeauna un rest, un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al metamorfozei formelor literare, o opțiune de (re-)construcție a operelor (devotată epicului, liricului, dramaticului sau hibridând, amestecând până la confuzie toate registrele) original și inteligent, în speță erudit și livresc, "consumând" cărți dintr-o strategică plăcere a textului. După o scrutare teoretică a conceptului, vom constata că în modernitate majoritatea teoriilor plasează parodia în vecinătatea burlescului sau a ironiei, îmbogățind-o cu o întreagă paletă de nuanțe care originează în vecinătatea comicului pur, pentru ca ulterior să o asocieze ludicului sau metaficțiunii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Adrian Marino, în studiul citat, observa că prima accepțiune a teoriei autenticității ca sinceritate absolută se remarcă prin câteva caracteristici evidente. O primă caracteristică ar fi aceea a răspândirii tot mai mult în literatură a investigației autobiografice în adâncime, a scrutării ființei morale a scriitorului (autoanaliza) în zonele sale ascunse, profunde, ireductibile. O altă trăsătură ar fi apariția tot mai insistentă a conștiinței unicității. Scriitorii încep să descopere emoția și voluptatea singularității morale. În acest sens, în necrologul la moartea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în faptul că în cazul chimiei problema nu este pusă speculativ, ci metodic, ceea ce a permis găsirea unei soluții veridice. Ar putea oare psihologia să cunoască o revenire asemănătoare? După ce s-a îndepărtat de filosofic, creîndu-și un instrument metodic necesar scrutării funcționării psihicului nu numai în condiții conștiente, ci și extra-conștiente, nu se află ea oare în fața necesității de a aborda vechea problemă a filosofiei, adică sesizarea sensului vieții? Problema aceasta este impusă de viața însăși, datorită nevoii ei intrinsece de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
polarizat de încercarea de delimitare a profilului moral, intelectual și emoțional al celui ce scrie. Din punct de vedere lexico-semantic, acest palier de viziune este asumat discursiv de structuri verbale și substantivale din sfera psihologiei și psihanalizei, căi privilegiate de scrutare a interiorității auctoriale. Din numeroasele fragmente care ar putea fi circumscrise unei analize psihologice sui-generis a instanței creatoare, oferim doar câteva exemple care ilustrează importanța pe care Elvira Sorohan o acordă înțelegerii omului "din spatele textului": Ipostaze... "Eul social al revoltatului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care Mesia va veni s-o mântuiască. „Pregătirea“ venirii, care nu poate fi nici anticipată, nici cunoscută, are loc printr-un gest menționat de Benjamin în legătură cu o altă figură de care am mai vorbit, Lumpensammler-ul: atenția (Aufmerksamkeit), înțeleasă tocmai ca scrutare a materialității obiectelor sau, precizează textul, ca rugăciune naturală a sufletului la Malebranche. Exercițiul concret al acestei virtuți a sufletului (în acest caz, a privirii, deopotrivă) este descris într-una dintre cele mai frumoase pagini ale lui Benjamin: cea în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o oarecare măsură, imaginii pe care, la Benjamin, orașul o capătă în reprezentarea prezentului marcat de ideologia progresului și de ritmul accentuat al modernizării tehnologice. Loc al deplasării maselor anonime, al transformării lucrului în marfă și al privirii înseși în scrutare „eficientă“ a lumii, orașul își generează propria dialectică: logica urbană totalizatoare este deconstruită de propria ei criză, de rămășițele pe care nu le poate reasimila și care creează o lume secundă, marginală, critică. Explicația, la început destul de schematică, prinde contur
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la intuiție. În anumite situații speciale, străfulgerările intuiției sînt, bineînțeles, puternice. În ciuda acestor promisiuni, există un risc major, mereu prezent, de care n-au scăpat acele binecunoscute tentative din domeniul esteticului și al vieții formelor, a căror ambiție era aceeași: scrutarea dezordonată a timpului și a spațiului, falsele paralelisme, asimilările contestabile și generalizările arbitrare 87... În cazul construcțiilor speculative de amploare, celui care nu este atras de acestea sau care își recunoaște incompetența nu-i sînt interzise alte demersuri, mai adecvate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sufletului. Câteva secunde domni o tăcere ca un giulgiu, încît de afară se auzi limpede huruitul unei căruțe și ciripitul gălăgios al vrăbiilor, într-un pom, sub fereastra cancelariei. Apostol, fără să-și dea seama, închise ochii, ferindu-se de scrutarea generalului, care izbucni brusc, aproape răgușit: ― Dumneata ești romîn? ― Da, excelență, răspunse locotenentul repede. ― Romîn! repetă generalul, cu un glas uimit și enervat care aștepta o dezmințire. ― Romîn! repetă Bologa mai hotărât, întinzîndu-se din șale și scoțând puțin pieptul. ― Da
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mult Încă, nu e vorba doar de o satisfacție estetică suficientă sieși, ci de o profundă angajare existențială. Golul ne cere o Învestire destinală, trebuie să-l suplinim oarecum cu plinul nostru sufletesc. Arheologia este prin definiție o artă a scrutării Întregului prin puținul devenit o lupă a Închipuirii. Estetica perfecțiunii vrea să credem că opere desăvîrșite sînt doar cele care Întrunesc toate calitățile posibile, dar mai ales că ele sînt rezultatele unui travaliu laborios, scrupulos și cu deosebire Îndelungat. Opera
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
leagă de potențialul de autenticitate pe care reușești să-l captezi din aceste avataruri ale eului și ale ființei. Cei mai mulți trăiesc În convenții și stereotipii mult mai comode decât asumarea pe cont propriu a existenței ca experiență de cunoaștere prin scrutarea permanentă a sinelui și a Împrejurărilor exterioare și interioare În care evoluează acesta. E drumul asumat de erou de la vârsta lui Ahile la vârsta lui Ulise; un roman nu poate fi o simplă repetiție a datelor realului, ci o investigare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vita e lo lasciavano per sempre; la sensazione del resto non era, prima, legata ad alcun malessere, anzi questa impercettibile perdita di vitalità era la prova, la condizione per cosí dire, della sensazione di vita; e per lui, avvezzo a scrutare spazi esteriori illimitati, a indagare vastissimi abissi interiori essa non era per nulla sgradevole... Recitesc din Giuseppe Tomasi di Lampedusa (Il Gattopardo) și mă mir de simplitatea cu care acest scriitor atacă problema acută; câtă convenție, câte ocolișuri retorice la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ale prințului Grigore Mihai Sturza, când ale d-lui Petre Carp. Nu doar că cuvintele acestor doi domni, stimabili din orice punct de vedere, deși ei în de ei atât de opuși în multe priviri, n-ar fi demne de scrutare din partea presei, căci curajul opiniei este o virtute și orice opinie sincer spusă și răsărită din dorința curată a binelui semenilor săi e respectabilă. Întru cât se potrivește cu ideile noastre, o asemenea opinie devine a noastră, întru cât nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evident, și pe deplin asumat, Raportul Tismăneanu, deși pretinde a furniza adevărul științific despre comunismul românesc, derogă substanțial de la principiul abținerii de la (pre)judecăți morale în contextul analizei istorice. Mai mult, însăși ideea de "comisie a adevărului" trebuie supusă unei scrutări critice intense, întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
industrializării și, firește, pe cele ale propriei biografii, ilustrată în versuri expresive: „Și stâlp și mire, sicriu și lemn de plug,/Apasă pe o parte dealul în surpare,/Prin lacrima izvorului eu fug/Cu rădăcina casei în spinare”. Apetența pentru scrutarea aleanului dezrădăcinării e legitimă, fiindcă poemele remarcabile sunt tocmai cele care circumscriu un univers specific post-rural și precar-urban, tratat nu în registrul pitorescului anecdotic, ci prin restituirea atmosferei și a stărilor sufletești (neliniște, provizorat, marasm, frustrări, tensiuni și tânjiri mocnite
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
mă Îndrept (ne Îndreptăm)? Dacă este adevărat (Eu cred În acest adevăr indubitabil!) că fiecare devine ceea ce e, atunci e adevărat că fiecare e (a devenit) ceea ce era, că, deci, nu poți să afli Încotro te Îndrepți neștiind de unde vii. Scrutarea viitorului nu e posibilă fără cunoașterea trecutului. Se vorbește azi, și de o bună perioadă de timp, despre drepturile indivizilor și ale colectivităților umane. Este astăzi aproape unanim acceptată În lumea civilizată ideea că singurul criteriu al apartenenței individului la
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra aceeași puternică forță supra‑ omenească, copleșitoare. Tratarea amănunțită a anumitor elemente: scrutarea din privirea ageră și hotărâtă, cârlionții bărbii patriarhale, unică în concepția ei, gesturile fiecărui deget dau întregului forță, viață, astfel că statuia devine generatoare de acțiune, de faptă. Sculptura a fost realizată între anii 1515‑1516 și artistul a înțeles
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]