397 matches
-
decizia de a fi construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță cu cea a porții de intrare. Clopotnița-poartă a obținut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcția Mitropoliei (distrusă în anii războiului). Este o construcție în spiritul stilului empire, particularitatea arcului din Chișinău rezidă în soluționarea trecerii în patru direcții, obținând patru fațade identice, cu patru piloni. În plan este pătrată, cu pilonii de la
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
secțiunea "Semaine de la critique" a festivalului francez. În România, premiera filmului s-a făcut pe 4 iunie 2006, la Festivalul Internațional de Film „Transilvania”, în Cluj. În București, o primă proiecție a fost organizată pe 8 septembrie 2006, într-un scuar amenajat din Calea Rahovei. Publicul și criticii din țară au primit foarte bine filmul, dar dificultatea presupusă de formatul temporal pretențios (mediu-metraj) a permis, mai departe de festival, numai un număr mic de proiecții (în București: la Casa de cultură a
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
ale orașului Briceni sunt fondul funciar care este reprezentat de cernoziomuri cu un grad înalt de productivitate. În preajma orașului este o pădure unică pe o suprafață de 30 ha, cu copaci seculari. În oraș este amenajat un parc și 3 scuaruri. De asemenea este o zonă de agrement cu patru iazuri unite prin cascade. Cel mai mare lac din teritoriu are 33 ha. În anul 2003 orașul Briceni a fost desemnat la concursul republican "Cel mai verde, cel mai bine amenajat
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
cu cel mai redus număr de muncitori în industrie dintre toate orașele mari. În Craiova acestei perioade se construiește complexul (hotel, restaurant) "Palace" precum și așa-numita "Casa Albă" (pe una din laturile grădinii centrale - English Park - realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu. În 1940 Craiova devine locul "conferinței romano-bulgare", în urma discuțiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei. Orașul se pregătea de război, Armata
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și 1547 a locuit la Metz, trimis de regele Henric al II-lea pentru a pregăti anexarea din 1552. "Maison de Rabelais" (limba franceză, Casa lui Rabelais) este o locație turistică, chiar dacă edificiul nu mai există, fiind înlocuit de un scuar unde vara se organizează diferite manifestări artistice. În vremea când a fost construită, casa a fost o clădire remarcabilă. Comunitate pluriconfesională din vechime, orașul cunoaște câteva accelerări ale dinamicii demografice cauzate de evenimente politice si religioase. Astfel, din secolele IX-
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
Monumentul are formă de piatră funerară musulmană, având basoreliefată o semilună cu stea (însemnul religios musulman, prezent și pe steagul Algeriei) și inscripția bilingvă (franceză-română): În Slobozia există 92,04 ha spații verzi și 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe lângă cele 35,23 ha spații verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei sunt (34,5 ha): Descoperirile arheologice de la Slobozia Bora, aparținând culturii Boian, atestă existența unei așezări neolitice în această zonă (3000 - 2500 î.Hr.).
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de bonitate a terenurilor este de 59 puncte. Pământul arabil constituie cea mai mare parte din terenurile agricole. Spațiile verzi ocupă 432 ha., din care 381 ha. fac parte din Fondul forestier de stat și 21 ha. sunt parcuri și scuaruri. Suprafața totală a bazinelor acvatice în oraș este de 37 ha. De asemenea, orașul este traversat în direcția est-vest de două râulețe: Frumoasa (lungimea 9 km.) și Cotihana (lungimea 7,4 km.). Râul Prut, care curge în apropierea orașului, este
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
de calea ferată Drochia și la 45 km de municipiul Bălți. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc. O veche legendă ne povestește că pe timpul
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
sălii, fiind dispuse perimetral, în care se ajunge printr-o scară monumentală cu trei rampe și scări aflate la colțurile pătratului circumscris sălii de patru. Două intrări laterale secundare, amplasate la sud și nord conduc direct din stradă și din scuarul aferent în foaierul teatrului. Alte două intrări, amplasate simetric celor secrise mai sus, conduc în partea scenei, în administrație și camerele pentru actori, depozite de rechizite, ș.a.
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău () [Corola-website/Science/329653_a_330982]
-
Clădirea fostei cârmuiri a zemstvei este un monument de arhitectură din orașul Soroca, construită în anii 1870. Este amplasată în axul străzii care mărginea la nord scuarul orășenesc. Reprezintă o clădire compusă din parter și etaj, ridicată pe o terasă a malului înalt, cu fațada orientată spre Nistru. La intrare erau amenajate scări dispuse în trei rampe, mărginite cu baluștri din piatră. În fața intrării este amenajat un
Clădirea fostei cârmuiri a zemstvei din Soroca () [Corola-website/Science/334508_a_335837]
-
naturii. Flora din parc cuprinde 197 de exemplare de rășinoase (77%), restul fiind foioase. Plantația este considerată foarte tânără: 73% dintre plante au diametre de până la 20 cm, bucurându-se de o stare fitosanitară bună sau foarte bună. Există în scuar și 14 molizi argintii tineri ("Picea pungens"), arbori cu temperament de lumină plantați însă la umbră. Parcul mai adăpostește circa 20 de platani englezești ("Platanus acerifolia"). Dintre aceștia, cele 13 exemplare din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
asemenea; ... d) arbori ocrotiți, indiferent de starea de sănătate și de dimensiunile acestora. ... II.2. Definiții Articolul 6 (1) Sunt considerate spații verzi următoarele tipuri de terenuri existente în intravilanul localităților: ... a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; ... b) spații verzi publice cu folosință specializată; ... c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive; ... d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă; ... e) culoare de protecție față de infrastructura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205593_a_206922]
-
una ferită de zgomot, situată într-o zonă partiarhală. După ce intrai, timpul dobândea o altă dimensiune, îți arăta o față distinctă de aceea a freamătului obișnuit, spectacular (mirabil, murmurul unanim al metropolei, plutind mereu deasupra teraselor pline de lume, peste scuarurile geometric tăiate). În Muzeul Delacroix, situat într-o clădire nu prea mare, cea unde pictorul își avusese ultimul atelier, era liniște deplină. Printr-un sistem alambicat de holuri și scări, puteai coborî în final într-o curte invadată de flori
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
am căutat chipul și am așteptat de la tine un semn de recunoaștere. Oi fi avut după aceea, asta e posibil... Simulă oboseala (fiindcă mersesem foarte puțin), se opri și se așeză pe bordura unui mic havuz secat din mijlocul unui scuar cu un arbore foarte bătrân. Se însera. O lumină galbenă de noiembrie liniștit se zărea în depărtare, mărind parcă, lărgind bulevardul care ducea spre centru și înecînd acest centru în mister, ca și când acolo s~ar fi petrecut cine știe ce... îmi amintii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tot nu primeam (și cum aveam să primesc?), ce rost mai avea întrebarea? "Pot să viu mâine eu răspunsul?" "Bineînțeles!" Ieșii afară rătăcind spre casă, întîrziai ici-colo să privesc un cuplu de îndrăgostiți, sau bătrâni cu fălcile tremurând vegetând prin scuaruri. Așadar, gândii, la deratizare! Și eram stăpânit de o euforie ciudată, parcă jubilatoare. Surâdeam în sinea mea. Bietul Petrică, de care râsesem când îmi vorbise cu atâta patimă despre l'Avenir de l'intelligence! Viziunea lui și a lui Maurras
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Pielea i se contractă în momentul în care aerul de februarie se revarsă peste trupul lui, dar frigul nu-l deranjează. De la etajul al doilea privește noaptea drept în față, orașul scăldat în lumina lui albă, glacială, scheletul copacilor din scuar și, zece metri mai jos, gratiile negre și ascuțite ale gardului, semănând cu niște lănci. Sunt unul sau două grade sub zero și aerul e limpede. Strălucirea felinarului nu a estompat încă toate stelele; deasupra fațadei Hotelului Regency, pe cealaltă
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
metri mai jos, gratiile negre și ascuțite ale gardului, semănând cu niște lănci. Sunt unul sau două grade sub zero și aerul e limpede. Strălucirea felinarului nu a estompat încă toate stelele; deasupra fațadei Hotelului Regency, pe cealaltă parte a scuarului, fragmente de constelații atârnă spre sud. Fațada respectivă este o reconstituire, o pastișă - în timpul războiului, cartierul Fitzrovia a încasat niște bombe lansate de Luftwaffe - și imediat în spatele ei se înalță Post Office Tower, autoritar și jerpelit la lumina zilei, dar
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
în față, lăsându-și greutatea pe palmele sprijinite de pervaz, și jubilează dinaintea peisajului pustiu și clar. Vederea lui - care a fost întotdeauna bună - pare a i se fi ascuțit și mai tare. Observă fragmentele de mică scânteind în dalele scuarului, excrementele porumbeilor pe care distanța și frigul le-au întărit, preschimbându-le în ceva aproape frumos, cum ar fi niște pete de zăpadă. Îi plac simetria stâlpilor negri de fontă și umbrele lor și mai întunecate, rețeaua de rigole din
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
și stivuite de-a lungul secolelor, ca în jurul unui recif de corali, dormind, muncind, distrându-se, trăind în armonie în majoritatea timpului, aproape toți dorind să muncească. Și colțul unde se afla casa lui Perowne, un triumf al adecvării proporțiilor; scuarul perfect proiectat de Robert Adam care înglobează rondurile cu verdeață dispuse într-un cerc perfect - un vis de secol XVIII scăldat și îmbrățișat de modernitate, de iluminatul stradal de deasupra și de cablurile de fibre optice de dedesubt, de apa
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
american cu un anunț publicitar de la Apple Computers: „Secouez-vous les puces“ (puricii sunt acei buggs, greșelile de program). Soft-Hermes. Dir Temurah. Acum sunt pe rue du Temple, o străbat și ajung În colț cu rue de Bretagne, unde se află scuarul Templului, o grădină lividă ca un cimitir, necropola cavalerilor sacrificați. Rue de Bretagne, până la intersecția cu rue Vieille du Temple. Rue Vieille du Temple, după intersecția cu rue Barbette, are niște magazine ciudate de lampadare electrice bizare, În formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ieșeau de peste tot, oamenii căpătaseră vocație de ctitori sau poate doar de maniaci, unde suceai privirea, te lua-n primire un obiect imposibil: capsule, pastile, pietroaie, aripi, mutre de eroi, țepușe, arbuști, poeți, angrenaje. Specii hibride populau acum piețe și scuaruri, vopsite în rugină sau pișate verzui când de-oxizii eșapamentelor, când de găinațul păsărilor: la „Casa Scânteii“, Lenin fusese dat jos și-n locul lui aterizase o rachetă cu două steaguri înfipte-n capac; în Aviatorilor, trântiseră un disc metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pișate verzui când de-oxizii eșapamentelor, când de găinațul păsărilor: la „Casa Scânteii“, Lenin fusese dat jos și-n locul lui aterizase o rachetă cu două steaguri înfipte-n capac; în Aviatorilor, trântiseră un disc metalic, ciuruit, pe iarba din scuar (i se zicea când OZN-ul, când aspirina cu găuri, și ruginise imediat); pe Iancului, lângă metrou, aterizase Eroul Necunoscut, cu ranița sovietică, pietrificată, ca buteliile unui scafandru cosmic; lângă „Drept“, Kogălniceanu fusese supraânălțat (se ridica pe-un platou de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pătrundeau acolo. Pereții urcau neîncetat, vegheați de basoreliefuri și statui amenințătoare. Așteptai cu nerăbdare să se termine totul și să ieși undeva; degeaba, distanțele rămâneau aceleași. Trecerile de la o stradă la alta se făceau scurt și strict, aproape militărește. Din scuaruri, pândeau călăreți de bronz, cu săbiile înălțate sfidător. Oriunde mergeai, trebuia să lași capul în jos. La Dom, am dat un ocol pe străduțele negustorilor de antichități și-am ieșit pe Kärtner. Strada principală sclipea de podoabe de Crăciun, candelabre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apropierea acestora planau staționar câteva nave spațiale, gata să intervină la nevoie. Robotancuri și mașini de mare viteză, aflate în misiuni de supraveghere, se încrucișau pe străzile laterale. Toată această masă de vehicule militare se îndrepta în procesiune către celebrul scuar; odată ajunși acolo, oameni și mașini pătrunseră în clădire prin toate părțile de acces. În fața bolții multiple a intrării principale, bogat ornamentată, Thorson îi arătă literele gravate în marmoră. Întunecat la față, Gosseyn se opri și citi antica inscripție: RAȚIONAMENTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
grav rănit!" Rănit! Cuprins de o groază indescriptibilă, Gosseyn și-l imagină pe bătrân dându-și sufletul înainte de a-l fi putut întreba ceva. Febril, căută o sursă de energie și, în mai puțin de 10 minute, pustii imobilul și scuarul. Coridoarele erau adevărate furnale în care huiau trâmbe de flăcări mistuitoare. Pereții aduși la incandescență se lichefiau înecând soldații ce-și urlau moartea. Tancurile se deformau de căldura incendiilor ce le consumau. Nimeni ― însăși această idee îi traversă mintea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]